luni, 1 mai 2023

Zaharidele-clasa a X a

 

Zaharidele: glucoza, zaharoza, amidonul și celuloza

Zaharidele sau gluciddele/carbohidrații/hidrați de carbon sunt compuși naturali sintetizați în plante prin fotosinteză fiind formate din carbon, hidrogen și oxigen.

1.Glucoza este o monozaharidă care are formula moleculară C6H12O6.

Stare naturală: fructele dulci, mierea de albine, dar și în sânge, limfă, lichidul cefalorahidian.

Proprietăți fizice: este o substanță solidă, cristalizată, gust dulce, are temperatura de topire ridicată, este solubilă în apă, parțial solubilă în alcool, greu solubilă în solvenți organici.

Importanța:folosită în medicină, fiind asimilată ușor de corp, furnizând energie. În industrie se folosește la prepararea gluconatului de calciu, a pastilelor de vitamina C, a produselor zaharoase, la obținerea băuturilor alcoolice, la fabricarea oglinzilor.

2.Zaharoza/zahărul este o dizaharidă rezultată prin condensarea unei molecule de α-glucoză și β-fructoză, cu formula moleculară C12H22O11.

Stare naturală: tulpina trestiei de zahăr, sfecla de zahăr, pepeni, morcovi, zmeură, caise, etc.

Proprietăți fizice: zaharoza este solidă, cristalizată, cu gust dulce. Este solubilă în apă, greu solubilă în alcool și în solvenți organici. Se topește la 185ºC, rezultînd caramelul, iar la încălzire avansată se carbonizează.

Importanța: se folosește în alimentație, având rol energetic în organism, 1 gram de zahăr eliberează prin oxidare 4,1 kcal. Industrial se utilizează la fabricarea produselor zaharoase și a băuturilor răcoritoare.

3.Amidonul este o polizaharidă rezultată prin policondensarea α–glucozei, fiind  este un amestec de două polizaharide: amiloza reprezintă miezul granulei și amilopectina  învelișul granulei. Formula moleculară a amidonului este ─(C6H10O5)n─

Stare naturală : se găsește sub formă de granule în cereale, cartofi, rădăcinoase, etc.

Proprietăți fizice: este o pulbere albă, amorfă, fără gust dulce și fără miros. Este insolubil în apă rece, iar la încălzire 50-60ºC, formează o suspensie vâscoasă, lipicioasă, care prin răcire devine un gel, numit cocă (formată din amilopectină).

Importanța: se utilizează în alimentație sub formă de cartofi, pâine, paste făinoase, budinci, creme. În organismul omului contribuie la necesarul glucidic, are rol energetic. În industrie se folosește la obținerea glucozei, alcoolului, apretului, dar și ca agent de îngroșare, aditiv în tablete farmaceutice.

4.Celuloza este cea mai răspândită polizaharidă din natură, având fomula molecular aceeași cu a amidonului, iar în structura sa intră resturi de β–glucoză. ─(C6H10O5)n─ .

Stare natural: se găsește în bumbac, in, cânepă, lemn, stuf, paie. Cea mai pură celuloză se află în bumbac și se folosește în industria textilă. Celuloza din lemn, stuf, paie este mai puțin pură. Celuloza rezultată este folosită la fabricarea hârtiei și fibrelor artificiale.

Proprietăți fizice: este solidă, amorfă, de culoare albă, insolubilă în apă și în solvenți organici.  Este solubilă în hidroxid de tetraaminocupru (II) numit și reactiv Schweitzer. Soluția obținută prin dizolvarea celulozei în reactivul Schweitzer este trecută prin orificii foarte fine,  într-o baie cu acid obținndu-se un tip de mătase artificială. Nu are gust dulce specific zaharidelor și nu se topește prin încălzire.

Importanța: în industria textilă, la obținerea hârtiei și a mătăsii artificial, a unor materiale pentru bandaj, subtanțe explozive. Pentru organismul uman, celuloza nu are valoare nutritivă, deoarece în organismul omului nu există enzimele necesare hidrolizei celulozei. Celuloza intră în componența fibrelor alimentare care au efect benefic în digestie.

În plante are rol de susținere, asigurându-le rezistență mecanică, elasticitate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu