Evaluare formativă-vertebrate

 

Test de evaluare formativă

Numele:

Clasa: a V a

Data:

Alege varianta /variantele corectă/e                                         2 p

1.Crapul este : a un vertebrat   b.un nevertebrat    c.pește   d.amfibian

2.Respirația broaștei este prin:a nări  b.plămâni  c.cutanee   d.branhii

3.Șopârla verde : a.este reptilă  b.este amfibian  c.are coada scurtă și cilindrică  d.este veninoasă

4.Adaptarile crapului la înot sunt: a.forma aerodinamică b.branhiile  c.vezica înotătoare d.înotătoarele               

5. Stabiliţi corespondenţa între coloana A şi B.                      2 p

             A                                     B

a)      amfibieni                     1) tritonul       

b)      pești                             2) știuca

c)      reptile                          3) proteul

                                          4) păstrav

                                    5) cameleoni

 

Completaţi spaţiile libere:                                                      2 p

6.Plămânii broaștei nu pot...................oxigenul...............vietii, de aceea respirația .................este completată de cea prin.................

7.Capul crapului este ....................se termină....................în vârful căruia........................și ..................cu rol în.........................

 

8.Descrie funcțiile următoare:                                                 3 p

Locomoția la crap, hrănirea la broasca de lac, înmulțirea la șopârla verde.

1 punct se acordă din oficiu

Succes!

Pădurea de stejar

 

Păpădia -Taraxacum oficinale

 Este o plantă medicinală care are multe proprietăți pentru corpul nostru și anume: stimulează activitatea ficatului, curăță organismul de toxine.Ajută la tratarea anemiei,  reumatismului, varicelor, acneei, celulitei, eczemelor, hemoroizilor, altele.

Animale decorative din polistiren

 Un exemplu de reciclarea polistirenului prin care elevii își prezintă animalul preferat, dar își dezvoltă abilitățile practice.

Măști florale

Această activitate este un exemplu de reciclarea materialelor prin care elevii își exprimă creativitatea, învățând în acelasi timp și despre plantele pe care le reprezintă. 

 

Grădina Botanică „Vasile Fati” Jibou

 

Scheletul unui pește

 Un poster frumos realizat de Almășan Beatrice-clasa a X a.

 

Sondă de petrol

Un poster frumos realizat de Kulcsar Andreea din clasa a X a.

 

Protistele-editura Booklet-clasa a V a

 

Protistele

Sunt organisme unicelulare, pluricelulare eucariote.

Mediul de viață: acvatic, umed, în alte organisme.

Alcătuirea corpului: membrană, citoplasmă, nucleu.

Clasificarea:

1.Protiste asemănătoare cu plantele: alge verzi, roșii, brune.

-exemple de alge verzi: salata de mare, mătasea broaștei.

2.Euglenele: au cloroplaste, stigma, flagel.Au hrănire autotrofă, heterotrofă.

3.Protiste asemănătoare cu animalele:

-amiba are pseudopode

-parameciul are cili

-giardia produce giardioza

4.Protiste asemănătoare cu ciupercile: mana cartofului.

Importanța:

-algele produc oxigen, hrană în apă

-parameciul purifică apele prin consumarea bacteriilor

 

Starea de sănătate și agenții patogeni-clasa a VI a

 

Starea de sănătate și agenții patogeni

Sănătatea=Starea de funcționare : optimă, fizică, psihică.

Alterarea ei=BOALĂ: afectarea funcțiilor corpului .

Agenții  patogeni  sunt: virusuri, bacterii, ciuperci parazite, paraziți, protozoare, produc boli infecțioase, care sunt:

1.Epidemii= persoanele afectate se află într-un spațiu geografic bine delimitat.

2.Pandemii= persoanele afectate se află în mai multe spații geografice.

Căile de transmitere:

 I.Mâini nespălate, animale divese=VECTORI-răspândesc boala, dar nu sunt afectate:

Țânțarii pot transmite MALARIA

Muștele-DIZENTERIA

II. Contact cu: pielea infectată, mâncare,apă contaminate, boli: holera, dizenteria.

III. Aer –picături: tușit, strănut (fără acoperirea nasului, a gurii), boli: gripa, tuberculoza.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Substanțe compuse-oxizii-clasa a VII a

 

Substanțe compuse

Clasificarea substanțelor chimice:

1.Organice:

-naturale: amidon, celuloză,zahăr, vitamine, cauciuc natural, altele.

-sintetice: medicamentele, cauciuc sintetic, mase plastice, erbicide, altele.

2.Anorganice:

-simple: atomi de același fel: nemetale : Br₂, S, metale: Al, Au, Cu.

-compuse: două sau mai multe elemente: oxizi: CO₂, baze: NaOH-hidroxid de sodiu, acizi: HCl-acid clorhidric, săruri: MnCO_3-carbonat de mangan (rodocrozit).

Oxizii

Sunt compuși binari ai oxigenului cu un element chimic, metal/nemetal.

Denumirea oxizilor se face astfel: oxid + de+ numele elementului.

Formula generală este :E₂O_n  E-metal, nemetal, n-valența elementului E.

Clasificarea oxizilor după tipul elementului

1.Oxizi metalici: M₂O_n

Exemple:

-oxid de potasiu=K₂O

-oxid de calciu=CaO

-oxid de aluminiu=Al₂O₃

-oxid de fier II=FeO

2.Oxizi nemetalici:

Exemple:

-CO=monoxid de carbon

-CO₂=dioxid de carbon

-SO₃=trioxid de sulf

-P₂O₃₌trioxid de difosfor

Importanța:

-alumina=oxidul de aluminiu: obținerea aluminiului

-varul nestins=oxidul de calciu: în construcții

-oxizii de Fe, Pb, Cr, Zn: ca pigmenți în vopsele

 

 

Protistele-clasa a V a

 

Protistele

 

Sunt un grup complex de organisme, superioare bacteriilor deoarece au o structură mai

complexă.

Mediul de viață: terestru, acvatic, în corpul altor organisme.

Nutriție: autotrofă, heterotrofă saprofită/parazită.

Înmulțirea: asexuată-diviziune longitudinală/transversală

sexuată-participarea a doi indivizi.

Clasificare:

1.Protiste asemănătoare ciupercilor: mana cartofului

2.Protiste asemănătoare plantelor: algele=TALOFITE pentru că au corpul numit TAL.

Alge verzi-pigmentul verde-CLOROFILA, exemple: verzeala zidurilor, mătasea broaștei.

Alge roșii-pigmentul roșu-FICOERITRINA, exemple: Ceramium

Alge bruna-pigmentul brun-FUCOXANTINA, exemplu:Fucus.

Euglenele-Flagelate-au flagel –Euglena verde

3.Protiste asemănătoare animalelor (protozoare): exemple: amiba-are pseudopode

(pseudo=fals, podos-picior), parameciul-are cili.

Importanța: produc oxigenul în apa, hrană pentru om, animale, îngrășământ natural.

Efecte negative: plasmodiul malariei produce malaria care este transmisă prin înțepătura

femelei țanțarului Anofel.

Înmulțirea vegetativă la plante-clasa a VII a

 

Înmulțirea vegetativă la plante

Este un tip de reproducere asexuată care nu are nevoie de organe reproducătoare ci doar de fragmente de organe vegetative-rădăcină, tulpină și frunză.

Clasificare:

1.BUTĂȘIREA= este înmulțirea care folosește butași de tulpină /frunză-o parte din tulpina /frunză este îndepărtată de planta originară, replantată pentru a obține o plantă nouă.

Ex: butași de tulpină-salcia, vița de vie, trandafirul

      butași de frunză: plante ornamentale: mușcata, begonia.

2. ALTOIREA=folosește altoiul=planta dorită care se fixează pe tulpina unui portaltoi= specii sălbatice înrudite/cultivate.

Ex : pomii fructiferi

3.Înmulțirea prin tulpini subterane:- prin RIZOMI: ferigi

                                                                 -prin BULBI: ceapă, usturoi

                                                                  -prin TUBERCULI:cartof

4.Înmulțirea prin MARCOTAJ =lăstari îngropați în sol.De la noduri-rădăcini adventive, mugurii-lăstari-o plantă nouă.

Ex:  coacăz, vița de vie magnolie

Alte tipuri de înmulțire:

a.SPORI: FERIGI , MUȘCHI

b. ÎNMUGURIRE: DROJDII

c.DIVIZIUNE DIRECTĂ:BACTERII

Relații între funcțiile de nutriție-clasa a VI a

 

Relații între funcțiile de nutriție

Ansamblul funcțiilor de nutriție asigură hrănirea tuturor celulelor din organism.

I.La plante, hrana este asigurată de un sistem de rădăcini cu ajutorul perișorilor absorbanți care absorb seva brută-vase conducătoare lemnoase-frunză-seva elaborată.

 O parte din substanțe –respirație=energia necesară : creșterii, înfloririi, fructificării.

Substanțele organice: organe cu rol de depozitare.

 

II.La animale: energia =respirația, calea de transport=sângele, rinichi=substanțele nefolositoare.

Sistemele: digestiv,circulator, respirator, excretor=menținerea temperaturii constante a corpului.

După acest criteriu animalele sunt:

 

a)      Homeoterme=temperatura CONSTANTĂ: păsări, mamifere-au nevoie de multă hrană pentru  a obține energia necesară.

b)      Poikiloterme =temperatura VARIABILĂ: pești, amfibieni, reptile-nu consumă energie ci se   încălzesc la soare.

Mecanismele care contribuie la reglarea temperaturii sunt:

-modificări ale unor procese fiziologice: transpirația, fluxul sanguin

-modificări ale unor trăsături anatomice: stratul de grăsime, blana, pene, mărimea pavilioanelor urechii

-adoptarea unor strategii comportamentale adaptative: animalele caută umbră când este soare, elefanții se pulverizeză cu apă pentru a se răcori, gruparea pinguinilor pentru păstrarea căldurii.

Planul locuinței-clasa a VI a

 

Planul   locuinței

 

Curpinde informații despre: amplasarea, dimensiunile pereților, ușilor, ferestrelor.

Etapele realizării acestuia sunt:

-măsurarea dimensiunilor încăperilor, ușilor, ferestrelor

-realizarea schiței

-stabilirea orientării față de punctele cardinale, notarea lor pe plan

-alegerea scării de reprezentare: 1: 100, 1cm din desen=100 cm  /1m din realitate

-trasarea pereților

-reprezentarea pieselor de mobilier, obiectelor specifice fiecărei încăperi, cu ajutorul semnelor grafice universale=SEMNE CONVENȚIONALE .

Trasee de educație și formare profesioanlă -clasa a VIII a

 

Trasee de educație și formare profesioanlă 

Educația=formarea pentru viață, înnobilează omul

Un om educat: responsabilitate, voință, sacrificiu, curaj

Sistemul național de învățământ= de stat + particular + confesional- autorizate

Învățământul general obligatoriu: primar, gimnazial, liceal

Învățământul-postliceal, superior-universități

Dezvoltarea personală include: nivelul educațional=o treaptă + traseul educațional= o cale + oferta de pregătire=competențe

Ghidul de admitere=oferta educațională județeană-absolvent de gimnaziu

Filierele învățământului liceal:

1.Teoretică: profiluri: teoretic, uman

2.Tehnologică: tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului

3.Vocațional: pedagogic, militar, artisitic, teologic, sportiv.

Învățământul : profesioanal și profesional dual.

Moluștele -test -clasa a V a

 

Test de evaluare formativă

Alege varianta corectă

1.Cum respiră melcul de livadă:

a.prin piele  b.prin manta  c.prin branhii

2.Ce parte a corpului îi lipsește scoicii de lac:

             a.piciorul   b.capul   c.cochilia

3.Sepia are în jurul capului:

              a.12 tentacule   b.13 tentacule  c.10 tentacule

4.Ce reprezintă moluștele:

a.animale cu corpul moale protejat de o cochile

b.animale cu corpul tare fără cochilie

c.animale cu corpul moale fără cochilie

Asociază corect noțiunile din cele două coloane

5.Coloana A curpinde caracteristicile moluștelor iar coloana B aceste animale. Înscrie în spațiul liber din dreptul cifrelor coloanei A, litera corespunzătoare din coloana B

 

     Coloana A                                                                                                  Coloana B

...1.Respiră prin două branhii în formă de pană                                                     A.Sepia                                                    

...2.Hrănirea este ajutată și de glanda numită hepatopancreas                        B.Melcul de livadă

...3.Este un animal aproape sedentar                                                             C.Scoica de lac                                                                                    

7. Încercuiește litera A dacă apreciezi că afirmația este adveărată, iar dacă apreciezi că afirmația este falsă, încercuiește F:

A F Melcul de livadă vede cu ajutorul a două puncte negre situate în vârful tentaculelor mari.

A F Corpul scoicii este format dintr-o cochilie în formă spiralată.

A F Ouăle sepiei formează „struguri de mare” care sunt de culoare neagră.

A F Scoica pipăie cu ajutorul piciorului.

A F Sepia se apără mergând înapoi și tulburând apa cu ajutorul unui lichid numit ”cerneală de sepie”.

Punctaj: 1-4 = 0,5 x 4 =2p  5=2p  6=1 x 5 = 5p  un punct se acordă din oficiu.

Barem de corectare: 

1.b  2.b  3.c  4.a  5: 1-A 2-B 3-C  7: A, F, A, F, A

 

Compuși organici cu acțiune biologică-clasa a X a

 

Compuși organici cu acțiune biologică: grăsimi, proteine

Grăsimile sunt esterii glicerinei cu acizii grași, iar aceștia sunt acizi monocarboxilici saturați/nesaturați cu catenă liniară și cu număr par de atomi de carbon.

Proteinele sunt compuși macromoleculari naturali formați prin policondensarea α-aminoacizilor. O macromoleculă de proteină conține 50-1000 de resturi de α-aminoacizi.

Stare naturală

Grăsimile se găsesc în semințele unor plante: floarea soarelui, soia in, ricin, în fructele de cocos și de măsline dar și în țesutul adipos al animalelor.Pentru a putea fi consumate sunt rafinate pentru eliminarea mirosului neplăcut și culorii închise.

Proteinele se găsesc în: soia, ciuperci, fasole, linte, năut, nuci, alune, susan dar și în ouă carne, brânzeturi, lactate, pește, alge.

Proprietăți fizice

Grăsimile lichide numite uleiuri sunt nesaturate iar cele solide sunt saturate. Sunt insolubile în apă deoarece nu conțin în moleculă atomi de hidrogen legați de atomi de oxigen, neputând forma legături de hidrogen cu apa.

Sunt solubile în solvenți nepolari datorită catenelor nepolare din structura lor.

Nu au un punct de topire fix, fiind amestecuri complexe de trigliceride.

Densitatea lor este mai mică ca a apei, deoarece catenele lor nu sunt strâns legate între ele, râmânând goluri de aer, ceea ce le face să plutească pe apă.

Proteinele sunt substanțe amorfe (necristaline), nu au  un punct de topire fix, suferind transformări sub acțiunea căldurii.

Proteinele solubile în apă sunt albuminele și electroliți, globulinele.Exemple: cazeina din lapte, globulinele, albuminele sângelui, hemoglobina, albuminele ouălor, proteinele mușchilor: miogenul, miosina.

Proteinele insolubile în apă sunt scleroproteinele, fiind specifice regnului animal: cheratina din păr, unghii, copite, lână, piele, colagenul din cartilaje, elastina din ligamente, fibrina din fibrele de mătase naturală produsă de viermele de mătase.

Importanța

Grăsimile sunt folosite în alimentație, la obținerea săpunului, a unor preparate cosmetice și farmaceutice.Uleiurile sicative din in, tung, sunt folosite pentru obținerea lacurilor și a vopselelor.

În organism, grăsimile sunt esențiale deoarece produc energie, 1 gram de grăsime produce 9,3 kcal.

Proteinele au un rol vital în organismele vii deoarece  intră în alcătuirea organismului și anume: colagenul contribuie la forma corpului, cheratina formează părul, unghiile.

Au un rol de transport prin hemoglobina sângelui care transportă oxigenul, fierul.

Sunt biocatalizatori intrând în compoziția enzimelor, au rol în imunitate prin anticorpii care ne apără de virusuri.