Reacții cu formare de precipitat-clasa a VIII a

Sunt reacțiile chimice care au loc în soluție apoasă, prin care doi reactanți solubili reacționează și formează o substanță insolubilă sau greu solubilă numită precipitat.

1,Reacția dintre săruri solubile și baze  solubile cu obținerea bazelor greu solubile:

FeCl₃ + 3NaOH→ 3NaCl  +Fe(OH)₃ ↓   (precipitat brun)

FeSO₄  + NaOH→Na₂SO₄  + Fe(OH)₂ ↓   (precipitat verde)

ZnSO₄  + NaOH →Na₂SO₄  + Zn(OH)₂ ↓   (precipitat alb)

CuSO₄  + NaOH →Na₂SO₄  + Cu(OH)₂↓   (precipitat albastru)

AgNO₃ + NaOH →NaNO₃  + AgOH↓        (precipitat gri)

 

 

 

Urechea-clasa a X a

 Localizare: lobii temporali ai cutiei craniene

Alcătuire:

1.urechea externă: pavilionul-captează undele sonore, are țesut cartilaginos

Conductul auditiv extern-conține glande cu cerumen

Timpanul=membrană elastică, rezonatoare, 0,1mm, funcționează ca o tobă=vibrează

2.urechea medie: lanțul de oscioare:ciocănelul, nicovala, scărița, mușchii anexați lor, trompa lui Eustachio-comunică cu faringele-asigură presiunea egală a aerului pe ambele fețe ale timpanului

3.urechea internă: labirintul osos cu perilimfa și cel membranos cu endolimfa: melcul membranos: celule receptoare auditive=nervul auditiv-auz, utricula, sacula, trei canale semicirculare membranoase: receptorii pentru echilibru: informații despre: poziția capului, mișcările de rotație: menținerea echilibrului.

Cancerul de piele-clasa a VIII a

Cancerul=apariția unei tumori maligne care înlocuiește țesuturile sănătoase dintr-un organ, putându-se răspândi în alte organe prin sânge, limfă.

Factorii de risc sunt: fumatul, obezitatea, consumul excesiv, frecvent de alcool, expunerea la factorii mutgeni, vârsta, ereditatea, istoricul medical.

Clasificare

1.Cancerul de piele

Localizare: în epiteliul de acoperire=CARCINOM

În țesutul conjunctiv=SARCOM

În melanocite=MELANOM

Caracteristicile melanomului:se dezvoltă pe o leziune: alunița, care sângerează și este dureroasă.

Factorii de risc sunt: pielea deschisă la culoare cu pistrui,  „bronzarea ” la solar, expunerea neprotejată, mult la soare, alte boli de piele, imunitate scăzută, alunițele asimetrice care își schimbă culoarea de peste 6mm, istoric familial.

Măsuri de prevenire sunt:

-expunerea moderată la soare

-igiena pielii

-control medical periodic la dermatolog

-utilizarea produselor cosmetice de  calitate bună

-evitarea utilizării solarului.

Disecția rinichiului unui mamifer-lucrare practică-clasa a VI a

 Materiale necesare: un rinichi de porc, un bisturiu, o pensetă, o tavă de disecție, o lupă și mănuși.

Desfășurarea lucrării: mai întăi se observă macroscopic forma și caracteristicile acestui organ, apoi se așază rinichiul în tava de disecție unde se va secționa longitudinal cu bisturiul începând de la hil spre partea superioară, apoi spre extremitatea opusă obținând două părți  identice, aproximativ. Cu ajutorul lupei examinează structura rinichiului, observând capsula, protectoare, zona externă/internă cu piramidele renale.

Concluzii: rinichii sunt organe pereche localizate în cavitatea abdominală, zona lombară, având funcția de filtrarea sângelui și de eliminare prin urina formată a substanțelor nefolositoare din corp.

Evidențierea transpirației la plante-lucrare practică-clasa a VI a

Materiale necesare:

• Un ghiveci cu o plantă
• O pungă de plastic/clopot de sticlă
• O folie de aluminiu

Desfășurarea lucrării:

Se acoperă solul ghiveciului cu folia de aluminiu pentru împiedicarea evaporării apei, apoi se acoperă planta cu punga/clopotul de sticlă. Se așază ghiveciul la lumină.

Concluzii:

Pe pereții pungii/clopotului se observă vapori, care prin condensare formează picăturile de apă.

Reacțiile cu transfer de electroni-clasa a IX a

Reacția redox este reacția care are loc cu transfer de electroni între reactanți.       

Oxidarea este procesul de cedare de electroni, iar particula care cedează electroni se numește reducător /agent reducător.

Reducerea este procesul de acceptare de electroni, iar particula care acceptă electroni se numește oxidant/agent oxidant.

Procesul redox (de oxido-reducere) este un proces unitar, compus din cele două reacții  îndreptate în sensuri contrare, în care numărul de electroni cedați de reducător este egal cu numărul de electroni primiți de către oxidant. Acest fapt stă la baza scrierii și echilibrului reacțiilor redox.

Exemplu: la arderea magneziului în oxigen sunt reacțiile redox: deoarece magneziul cedează electroni este agent reducător, se oxidează iar oxigenul acceptă electroni, este agent oxidant, se reduce.

Mg -2é rezultă Mg⁺²  este agent reducător

O +2é rezultă O^-2      este  agent oxidant

Importanța: obținerea energiei în corpul uman este un proces redox (ardere), pornirea automobilului, funcționarea aparaturilor electronice: telefoane, calculatoare, ceasuri pe baza curentului electric produs de baterii în urma proceselor redox.

Apar și în coroziunea metalelor.

Oxizii-clasa a VII a Chimie

Sunt compuși binari ai oxigenului cu un element chimic, metal/nemetal.

Denumirea oxizilor se face astfel: oxid + de+ numele elementului.

Formula generală este :E₂O_n  E-metal, nemetal, n-valența elementului E.

Clasificarea oxizilor după tipul elementului

1.Oxizi metalici: M₂O_n

Exemple:

-oxid de potasiu=K₂O

-oxid de calciu=CaO

-oxid de aluminiu=Al₂O₃

-oxid de fier II=FeO

2.Oxizi nemetalici:

Exemple:

-CO=monoxid de carbon

-CO₂=dioxid de carbon

-SO₃=trioxid de sulf

-P₂O₃₌trioxid de difosfor

Importanța:

-alumina=oxidul de aluminiu: obținerea aluminiului

-varul nestins=oxidul de calciu: în construcții

-oxizii de Fe, Pb, Cr, Zn: ca pigmenți în vopsele.

 

Proteine-clasa a X a Chimie

 

Compuși organici cu acțiune biologică: proteine-clasa a X a Chimie

 Proteinele sunt compuși macromoleculari naturali formați prin policondensarea α-aminoacizilor. O macromoleculă de proteină conține 50-1000 de resturi de α-aminoacizi.

Tipuri de aminacizi: esențiali : nu pot fi creați de organism și trebuie să fie obținuți din alimente, neesențiali :  sunt produși de organism din alți aminoacizi.

Exemple de proteine: cazeina din lapte, glutenul din grâu, albumina din albușul de ou, gelatina din oase, cheratina din păr, pene, unghii, copite, enzimele din organism, anticorpii produși de organism, hemoglobina din globulele roșii, fibrina din sânge.

Stare naturală

Proteinele se găsesc în: soia, ciuperci, fasole, linte, năut, nuci, alune, susan dar și în ouă, carne, brânzeturi, lactate, pește, alge.

Proprietăți fizice

Proteinele sunt substanțe necristaline, nu au  un punct de topire fix, suferind transformări sub acțiunea căldurii.

Proteinele solubile în apă sunt albuminele și globulinele. Exemple: cazeina din lapte, globulinele, albuminele sângelui, hemoglobina, albuminele ouălor, proteinele mușchilor:  miosina.

Proteinele insolubile în apă sunt scleroproteinele, fiind specifice regnului animal: cheratina din păr, unghii, copite, lână, piele, colagenul din cartilaje, elastina din ligamente, fibrina din fibrele de mătase naturală produsă de viermele de mătase.

Importanța

Proteinele au un rol vital în organismele vii deoarece  intră în alcătuirea organismului și anume: colagenul contribuie la forma corpului, cheratina formează părul, unghiile.

Au un rol de transport prin hemoglobina sângelui care transportă oxigenul, fierul.

Sunt biocatalizatori intrând în compoziția enzimelor, au rol în imunitate prin anticorpii care ne apără de virusuri.

 

 

Boli influențate de mediu și de propriul comportament: alergii și astm-clasa a VIII a

Modul de acțiune al factorilor de mediu este: sanogen, având o acțiune benefică  asupra corpului prin fortificarea lui și menținerea sănătății, dar și patogen, manifestând o acțiune nefavorabilă asupra sănătății producând boli.

Exemple de factori patogeni: virusuri, microorganisme: bacterii, ciuperci, paraziți: viermi, căpușe, factori poluanți.

            1.Alergiile, a.cauzele sunt: reacția organismului la acțiunea agenților patogeni prin anticorpi, eliberând histamine: substanțe responsabile de reacțiile alergice, dar și reacția specifică la substanțe inofensive (care nu produc niciun rău) din mediu.

b.Simptomele: strănut repetat, urticarie cu mâncărime, nas înfundat, umflarea buzelor, a limbii, a feței, a gâtului.

c.Prevenire: evitarea aerului poluat, hidratare optimă, testarea medicamentului, la inițierea unui tratament, consumul alimentelor care atenuează alergiile.

            2.Astmul, a.cauzele: inflamația cronică a căilor respiratorii, produsă de alergeni, vreme rece, poluanții, parfumuri, fum de țigară.

b.Simptomele: tusea, noaptea, dispnee: senzație de sufocare, respirație suierătoare, senzație de strângere a pieptului

c.Prevenire: evitarea inhalării alergenilor, igienă strictă în locuință pentru acarieni (organime microscopice-0,5mm-adult) , praful, fumul, mucegaiul.

 

Bioritmurile plantelor-clasa a VII a

Sunt oscilații periodice ale proceselor biologice la acțiunea factorilor de mediu fiind controlate de  către ceasul biologic intern al fiecărui organism, sincronizându-se cu factorii externi.

Clasificare:

1.Circadian/diurn

2.Lunar, anual

3.Sezonier

Cauza: mișcările de rotație ale Pământului în jurul axei sale, a Soarelui.

Rol: sinteza clorofiei, poziția frunzelor către lumină, cădereea frunzelor toamna, formarea seminței, germinația ei, înflorirea.

Regnul Fungi-clasa a IX a

1.Ciuperci

Mediul de viață: terestru, pe organismele vii.

Alcătuirea: corpul=miceliul cu hife, pălărie cu lamele cu spori, picior.

Caracteristici: nu au clorofilă, se înmulțesc prin  asexuat: spori: ascospori, bazidiospori sexuat: gameți

Clasificarea: Filum Zigomicete: mucegaiul comun, ciuperci inferioare, saprofite.

                   Filum Ascomicete: ciuperci inferioare saprofite: drojdia de bere, a vinului, parazite: Claviceps purpurea-cornul

                   secarei

                   Filum Bazidiomicete: hribul:comestibile, otrăvitoare: pălăria șarpelui.

                   -parazite: rugina grâului.

Importanța: Prepararea pâinii, a băuturilor alcoolice, producerea penicilinei, în hrana omului.

 

2.Licheni

Mediul de viață: terestru arid

Alcătuirea: algă verde + ciupercă=SIMBIOZĂ

Caracteristici : specii libere/parazite.

Clasificarea: După forma corpului: crustoși, frunzoși

După substratul pe care trăiesc: tericoli-sol, corticoli-scoarța copacilor

Exemple: lichenul galben, mătreața bradului, lichenul renilor.

Importanța: sunt „Pionierii vegetației”, indicatori ai poluării, hrana animalelor.  

 

 

Înmulțirea vegetativă la plante-clasa a VII a

Este un tip de reproducere asexuată care nu are nevoie de organe reproducătoare ci doar de fragmente de organe vegetative-rădăcină, tulpină și frunză.

Clasificare:

1.BUTĂȘIREA= este înmulțirea care folosește butași de tulpină /frunză-o parte din tulpina /frunză este îndepărtată de planta originară, replantată pentru a obține o plantă nouă.

Ex: butași de tulpină-salcia, vița de vie, trandafirul

      butași de frunză: plante ornamentale: mușcata, begonia.

2. ALTOIREA=folosește altoiul=planta dorită care se fixează pe tulpina unui portaltoi= specii sălbatice înrudite/cultivate.

Ex : pomii fructiferi, vița de vie, trandafiri.

3.Înmulțirea prin tulpini subterane:- prin RIZOMI: ferigi

                                                                 -prin BULBI: ceapă, usturoi

                                                                  -prin TUBERCULI:cartof

4.Înmulțirea prin MARCOTAJ =lăstari îngropați în sol.De la noduri-rădăcini adventive, mugurii-lăstari-o plantă nouă.

Ex:  coacăz, vița de vie, magnolie.

Alte tipuri de înmulțire:

a.SPORI: FERIGI , MUȘCHI

b. ÎNMUGURIRE: DROJDII

c.DIVIZIUNE DIRECTĂ:BACTERII

Adaptări ale excreției la medii de viață diferite-clasa a VI a

Pentru a trăi în medii de viață diferite rinichii vertebratelor s-au adaptat prin modificări asupra numărului nefronilor, a lungimii tuburilor uriniferi dar și prin producerea urinei: mai concentrată/diluată.

1.Peștii de apă dulce: urină foarte diluată, deoarece apa pătrunde mereu în corpul lor, sărurile fiind preluate de apă.

2.Peștii de apă sărată: urină concentrată, conservând apa în corp, eliminând sărurile.

3.Amfibienii: urină diluată în apă, pe uscat elimină puțină urină pentru prevenirea deshidratării.

4.Reptilele din medii aride, păsările: rețin apa în corp.

5.Mamiferele din medii aride (uscate): urina concentrată.

Exerciții-stabilirea formulei chimice pe baza valenței-clasa a VII a Chimie

 

Stabilește formulele chimice ale compușilor formați din:

a.hidrogen și iod: H^I I^I  → HI : acid iodhidric

b.aluminiu și sulf: Al^III S^II→ Al₂S₃ : sulfură de aluminiu

c.hidrogen și sulf : H^I S^II →H₂S : acid sulfhidric (hidrogen sulfurat)

d.potasiu și fluor : K ^IF^I →KF : fluorură de potasiu.

e.aluminiu și hidroxid: Al^III (OH)^I→ Al(OH)₃ :hidroxid de aluminiu

f.calciu și fosfat: Ca^II (PO₄)^III →Ca₃(PO₄)₂ : fosfat de calciu

g.fier și clor: Fe^III Cl^I →FeCl₃ : clorură de fier (III) sau clorură ferică

h.magneziu și azotat:Mg^II (NO₃)^I  →Mg(NO₃)₂ : azotat de magneziu

Cu ajutorul ionilor : Ca²⁺   , Cu²⁺ , (OH)^-, (CO₃)^2- , scrie formulele chimice pentru compușii care se pot forma.

Compușii cuprului:

Cu^II (OH)^I →Cu(OH)₂ :hidroxid de cupru (II)

Cu^II (CO₃)^II→ CuCO₃ :carbonat de cupru (II)

Compușii calciului:

Ca^II (OH)^I →Ca(OH)₂ :hidroxid de calciu

Ca^II (CO₃)^II → CaCO₃: carbonat de calciu

 

Degradarea mediului-clasa a V a

Este procesul de alterare  a aerului, a apei, a solului, a plantelor și a animalelor sub acțiunea omului sau a factorilor naturali.

Cauzele antropice-produse de om sunt:

1.Poluarea=contaminarea mediului cu poluanți care sunt: naturali: erupțiile vulcanice, artificiali: pesticidele, sunetele puternice, gazele de la mașini, deșeurile menajere/industriale.

2.Supraexploatarea resurselor naturale: utilizarea excesivă a resurselor naturale care sunt: regenerabile: pădurile, pășunile, neregenerabile: combustibilii fosili: petrolul, cărbunele, gazele naturale . Exemple de supraexploatare: suprapășunat, defrișările, pescuitul, vânătoarea/excesive.

3.Introducerea de specii noi în ecosistem: exemplu: în secolul al XIX-lea s-a introdus iepurele european de vizuină în Australia, neexistând prădătorii naturali-vulpile, au dus la înmulțirea excesivă a acestora iar limitarea lor s-a realizat doar prin introducerea de iepuri bolnavi, pentru a reduce efectivul lor. Alte specii noi: nutria, sânzienele canadiene.

4.Extinderea așezărilor umane: construcția de locuințe și a rețelelor de utilități.

Temă de gândire: găsește un lucru în drumul spre casă care afectează natura și gândește –te cum l-ai putea repara.

Reacția de neutralizare-clasa a VIII a Chimie

Este dintre un acid și o bază cu următoarea schemă:

ACID + BAZĂ → SARE + APĂ

HCl +NaOH →NaCl + H₂O

2NaOH +  H₂SO₄ →Na₂SO₄ + 2H₂O

3HCl + Ni (OH)₃ → NiCl₃ + 3H₂O   NiCl₃ (clorura de nichel III )

pH-ul este un parametru care oferă informații cu privire la caracterul acid, bazic, sau neutru al unei soluții, determinându-se cu ajutorul indicatorilor acido-bazici sau ph-metrului.

Indicatorii acido-bazici sunt:

1.Metiloranj (portocaliu) care se colorează în roșu în mediu acid, galben în mediu bazic, portocaliu în mediu neutru.

2.Fenolftaleina (incoloră): este incoloră în mediu acid, roșu-carmin în mediu bazic, incoloră în mediu neutru.

3.Turnesol (violet): este roșu în mediu acid, albastru în mediu bazic, violet în mediu neutru.

Importanța: neutralizarea acidității gastrice din stomac cu ajutorul antiacidelor (baze), tratarea solurilor prea acide cu var (bază) pentru a le face fertile, aplicarea unei baze slabe (bicarbonat) pe înțepătura de albine (care este acidă) pentru calmarea durerii.

 

Organul de simț vizual-clasa a IX a

 Localizare: cavitatea osoasă: orbită

Alcătuire: glob ocular + organe anexe: de apărare: pleoape cu gene, conjunctiva, sprâncene,

glande lacrimale, organe de mișcare: mușchii. (6 perechi-extrinseci).

Globul ocular –forma sferică (diametrul=2,5 cm)

Tunicile: sclerotica („albul ochiului”)-rol protector-anterior are corneea.

Coroida-rol nutritiv-anterior are irisul cu pupila

Retina: celule fotoreceptoare: cu conuri-vederea diurnă, perceperea culorilor, perceperea formelor, a detalliilor,  celule cu bastonașe-vederea nocturnă.

Are pata galbenă cu foveea centralis-zona cu acuitate vizuală maximă.

Aparatul optic al ochiului: mediile transparente ale ochiului: corneea, avasculară,  cristalinul=lentilă convergentă elastică care este susținut cu ligamentul suspensor, ajută la vederea de aproape, la distanță prin bombarea/aplatizarea sa, umoarea apoasă situată între cornee și cristalin, umoarea sticloasă sau corp vitros.

La ochiul normal=emetrop, imaginea formată pe retină este reală, mai mică și răsturnată în pata galbenă.

Defecte de vedere:

1.Miopia=diametrul globului este mai mare, imaginea se formează în fața retinei, corectarea-lentile divergente.Miopia este afecțiunea celor care nu văd bine când privesc departe.

2.Hipermetropia=diametrul globului este mai mic, imaginea-în spatele retinei, corectarea-lentile

convergente. Hipermetropia este afecțiunea celor care nu văd bine când privesc aproape.(are semnul plus)

3.Astigamtismul-cauzat de curbura neuniformă a cristalinului sau a corneei, corectarea-lentile cilindrice

4.Strabismul-unul dintre mușchii externi  este mai puternic, axele optice ale celor doi ochi nu sunt paralele, corectarea: chirurgical, ochelari care să orienteze ochiul afectat în direcția corectă.

Boli nutriționale-clasa VIII a

 1.Diabetul zaharat=o boală endocrină a pancreasului care apare ca urmare a creșeterii glicemiei peste valorile normale.

Tipuri: I, II, de sarcină (gestațional).

Cauzele: -alimentația dezechilibrată: excesul de dulciuri, seara,  predispoziția genetică, stresul, dezechilibru dintre odihnă-activitate, obezitatea, alcoolismul, alte boli: oreionul, activitata fizică insuficientă.

Prevenirea: alimentația echilibrată, organizarea rațională a programului, verificarea periodică a glicemiei, consult medical periodic, evitarea consumului de : tutun, alcool, droguri, folosirea îndulcitorilor speciali: zaharina.

14 noiembrie-Ziua Mondială a Diabetului Zaharat.

2.Obezitatea : boală metabolică în care greutatea corporală normală este depășită cu 20 %

Tipuri: gradul I, II, morbidă

Cauzele: supraalimentația, sedentarismul, stresul, anxietatea, predispoziția genetică, boli endocrine,  unele medicamente, dietele de slăbire.

Consecințele: boli cronice severe, în copilărie: probleme respiratorii, hepatice, scăderea încrederii, stimei de sine, probleme  sociale

Prevenirea: un stil de viață sănătos.

3.Subnutriția=calorii insuficiente de: proteine, iod, fier, vitaminele A, D.

Consecințe:crește  riscul bolilor infecțioase,  încetinește: creșterea, dezvoltarea copilului

 (observație: 300 000 de copii sub 5 ani mor anual de subnutriție pe glob,  842 milioane de oameni  suferă de foame  la nivel global).

4.Avitaminozele=deficitul vitaminelor din corp.

5.Anorexia, bulimia=tulburări alimentare psihice.

Anorexia: înfometarea, bulimia: excesul de alimente.

Factori de risc: perfecționismul, istoricul familiei, dificultăți: emoționale, conflictuale, copierea unor   modele nesănătoase-anorexia, bulimie: diete iraționale, conflicte diferite, dezechilibre    alimentare.

Prevenirea: obișnuințe alimentare sănătoase, identificarea, rezolvarea conflictelor, solicitarea ajutorului psihologic, activități: satisfacție, mulțumire.