Compuși organici cu acțiune biologică: grăsimi-clasa a X a Chimie

Captarea atenției: într-un pahar Berzelius pune 150 ml de apă peste care adaugă 30 ml de ulei. Ce vei observa? De ce oricât de tare e amestecă cu o baghetă de sticlă amestecul, uleiul refuză să se împrietenească cu apa, ridicându-se , deoarece are densitatea mai mică.

Notează pe tablă două cifre: 4,1 și 9,3. Dacă ați fi blocați la Polul Nord și ați avea de ales între 1kg de zahăr și 1kg de untură, ce ați alege?

Zahărul oferă 4,1 kcal iar grăsimea oferă 9,3 kcal.

Mitul „Grăsimea e rea”: „Mulți spun că grăsimea este dușmanul sănătății.Totuși, fără ea, creierul nostru (are 60% grăsime)nu ar funcționa, iar pielea noastră s-ar crăpa ca pământul uscat. Grăsimile nesaturate-bune: uleiul de măsline, peștele, nucile, ajută inima și curăță arterele. Grăsimile saturate/trans-rele : fast-food, prăjeli pot bloca arterele.

 Grăsimile sunt esterii glicerinei cu acizii grași, iar aceștia sunt acizi monocarboxilici saturați/nesaturați cu catenă liniară și cu număr par de atomi de carbon.

Stare naturală: se găsesc în semințele unor plante: floarea soarelui, soia, in, ricin, în fructele de cocos și de măsline dar și în țesutul adipos al animalelor. Pentru a putea fi consumate sunt rafinate pentru a elimina mirosul neplăcut dar și culoarea închisă.

Proprietăți fizice: sunt lichide numite uleiuri, nesaturate iar cele solide sunt saturate. Sunt insolubile în apă deoarece nu conțin în moleculă atomi de hidrogen legați de atomi de oxigen, neputând forma legături de hidrogen cu apa.

Sunt solubile în solvenți nepolari datorită catenelor nepolare din structura lor.

Nu au un punct de topire fix, fiind amestecuri complexe de trigliceride, topindu-se într-un interval de temperatură.

Densitatea lor este mai mică ca a apei, deoarece catenele lor nu sunt strâns legate între ele, râmânând goluri de aer, ceea ce le face să plutească pe apă.

Importanța

Grăsimile sunt folosite în alimentație, la obținerea săpunului, a unor preparate cosmetice și farmaceutice.Uleiurile sicative din in, tung, sunt folosite pentru obținerea lacurilor și a vopselelor.

În organism, grăsimile sunt esențiale deoarece produc energie, 1 gram de grăsime produce 9,3 kcal.

 

Biologie clasa a VII a

 https://www.youtube.com/shorts/b5kHLh8fItM 

Calitatea solului-clasa a VIII a

Solul este stratul superficial al scoarței terestre în care se fixează rădăcinile plantelor și este habitatul  pentru numeroase organisme.

Alcătuirea: particule minerale: nisip, argilă, nămol, materie organică: humus (amestec de substanțe nutritive provenite din descompunerea naturală a resturilor organice), apă și aer.

Factorii poluanți ai solului sunt: erbicidele, insecicidele, fungicidele, pesticidele, îngrășămintele chimice, deșeurile menajere, defrișările, reziduurile industriale, radioactive.

Efectele poluării sunt: eroziunea (deplasarea particulelor solide de la suprafața uscatului prin acțiunea vântului, apei, gheții), deșertificarea (fenomen complex de transformare treptată a unor terenuri în deșerturi), reducerea biodiversității, contaminarea alimentelor, a apei, a aerului, scăderea fertilității solului, perturbarea circuitelor substanțelor în natură.

Măsuri de prevenire a poluării sunt: folosirea echilibrată a substanțelor chimice din agricultură, extinderea spațiilor verzi, modernizarea sistemelor de irigații, desecările (eliminarea surplusului de apă dintr-un teren umed sau mlăștinos pentru a-l face cultivabil), reducerea eroziunii solului prin plantarea arborilor.

 

Ambalarea și etichetarea produselor alimentare-clasa a V a Educație tehnologică și aplicații practice

Ambalajul este numit „vânzătorul mut”, fiind pentru cumpărători un criteriu important de a cumpără un produs, protejând produsul.

Este confecționat din materiale diverse: plastic, lemn, textil, carton, hârtie, metal, reciclabile, având simboluri pentru produsele ecologice: eticheta ecologică a U.E., sigla națională „ae”, simbolul eco-ambalajului,  simbolul internațional pentru reciclare.

Are atașată o etichetă pe care sunt înscrise elementele de: identificare, informare, grafice, publicitare:

-denumirea/marca alimentului

-cantitatea netă

-valorile: nutritivă, energetică

-ingredientele

-termenul de valabilitate/de garanție

-condițiile de depozitare/de transport, când este cazul

-denumirea comercială, sediul producătorului,  a distribuitorului

-țara de origine/locul de origine

-instrucțiuni de utilizare

-codul de bare care cuprinde mai multe linii care indică: țara de origine, producătorul, denumirea produsului, numărul de control al codului.

Eticheta Nutri-Score este un sistem suplimentar, independent de etichetare a valorilor nutriționale, permițându-ne recunoașterea dintr-o singură privire a compoziției nutritive, rezultatul fiind exprimat pe o scară colorată de cinci puncte: verde-închis: compoziție nutritivă favorabilă, portocaliu-închis: nefavorabilă. Această etichetă folosește calculul pe baza informațiilor nutriționale ale alimentelor/100 de grame.

Creșterea și dezvoltarea plantelor-clasa a VII a Biologie

 De-a lungul vieții toate organismele trec prin mai multe etape: naștere, creștere, dezvoltare și reproducere care reprezintă ciclul de viață.

Creșterea este un proces cantitativ, reprezentat de sporirea numărului de celule și creșterea dimensiunilor acestora.

Importanța:

1.Pentru rădăcină: asigură o aprovizionare mai bună cu sevă brută (apa, sărurile minerale: azotul: pentru frunze mari, verzi, fosforul: pentru rădăcini puternice, flori, potasiu: pentru sănătatea generală, rezistența la boli)  necesară nutriției plantelor.

2.Pentru tulpină: asigură o expunere mai bună a frunzelor la lumină, o conducere mai eficientă a sevelor în corpul plantei.

3.Pentru frunză: crește suprafața totală de recepție a luminii, ajutând fotosinteza.

Dezvoltarea este un proces calitativ prin planta face organe noi: flori și fructe.

Factorii care influențează aceste procese sunt: căldura, lumina, apa, aerul.

Clasificarea plantelor după ciclul de dezvoltare:

Anuale (au ciclul de viață de un an): fasolea, porumbul, ardeiul, mazărea, vinetele, roșiile, mărar, crăițele.

Bienale (au ciclul de viață de doi ani) : varza, ceapa, morcovul, pătrunjel, păstârnac, țelina, nalba.

Perene (au ciclul de viață de mai mulți ani): stejar, zmeurul, vița de vie, hreanul, lavanda, menta, bujorii, lalele, narcise.

Săptămâna verde-chimie-

Reacția de substituție dintre pulberea de fier și acidul sulfuric diluat, obținându-se sulfat de fier și hidrogen care se degajă.

Materiale necesare: eprubetă, pulbere de fier, acid sulfuric diluat, spirtieră, clește de lemn, spatulă.

Descrierea experimentului: pune în eprubetă un vârf de spatulă de pulbere de fier și câteva picături de acid sulfuric diluat. Încălzește eprubeta

Ce observi? 

Se degajă un gaz incolor care exploadează (face poc!) când apropiem un băț de chibrit aprins. 

Concluzia:fierul sub formă de pulbere reacționează cu acidul sulfuric diluat și scoate hidrogenul din acid.

Fe + H2SO4 rezultă FeSO4 + H2 (se degajă)

Săptămâna verde-Natura în 15 secunde

Ați demonstrat măiestrie în utilizarea instrumentelor digitale pentru prezentarea unui material care a comprimat o întreagă stare de spirit: natura revine la viață.

Bravo, fetelor !

 

Determinarea pH-ului-clasa a IX a Chimie

Materiale necesare: HCl concentrat, HCl diluat, suc de lămâie (acid citric), oțet (acid acetic), suc de roșii, coca cola (aicd fosforic, acid carbonic), săpun de mâini, apă carbogazoasă, apă distilată, apă plată, șampon, soluție de bicaronat de sodiu, amoniac, NaOH, suc de mere, hârtie indicator de pH, eprubete, stativ.

Desfășurarea experimentului: se introduce o bucată mică de hârtie indicator de pH în fiecare din substanțele menționate timp de 2-3 secunde apoi comparăm cu diagrama hârtiei pentru a afla pH-ul, notând rezultatele.

Concluzii: pH-ul este acid de la 1-6, neutru=7 bazic=8-14

-soluție de HCl concentrat, pH=1

-soluție de HCl diluat pH=2

-suc de lămâie pH=4

-oțetul, pH=4

-suc de roșii, pH=4

-coca cola, pH=4

-săpun de mâini, pH=5

-apă carbogazoasă, pH=6

-apă distilată, pH=7

-apă plată, pH=8

-șampon, pH=5

-soluție de bicaronat de sodiu, pH=9

-amoniac, pH=13

-NaOH, pH=14

-suc de mere, pH=4

 

 

Săptămâna verde -jocuri interactive -

 

Jocul: DETECTIVUL DE DETALII

Cum se joacă:

1.      Pregătirea: Alegi un elev care va fi „Detectivul”. Acesta iese pe hol pentru 30 de secunde.

2.      Schimbarea: În acest timp, restul clasei alege 3-5 mici detalii la un alt elev sau în aspectul clasei pe care să le schimbe.

Exemple: Un elev își schimbă locul, altul își schimbă hanoracul cu colegul de bancă, cineva își dă ceasul de la mâna stângă la cea dreaptă, sau muți un ghiveci de flori de pe un pervaz pe altul.

3.      Misiunea: Detectivul intră în clasă. Are 1 minut să observe și să numească toate schimbările făcute.

4.      Provocarea: Dacă le ghicește pe toate, el alege următorul Detectiv. Dacă nu, clasa îi arată ce a ratat.

De ce va funcționa?

Fără efort: Nu scriu nimic, doar privesc cu atenție.

Spirit de observație: Îi face să fie atenți la detalii pe care de obicei le ignoră.

Amuzant: E foarte haios să vezi doi elevi care fac schimb de ochelari sau de pantofi și încearcă să stea serioși când intră „Detectivul”.

---

O altă variantă rapidă (fără scris):

„Povestea de 3 secunde” – Stau în cerc și trebuie să spună o poveste, dar fiecare elev are voie să spună doar un singur cuvânt, în ordine, foarte repede. Dacă cineva ezită mai mult de 3 secunde sau spune un cuvânt care nu se potrivește gramatical, „îngheață” (stă pe scaun) până la tura următoare.

 

Săptămâna verde-chimie-clasa a VII a

 https://www.youtube.com/watch?v=6oBucZmKczQ

https://www.youtube.com/watch?v=HO_q8GPl3bE

Săptămâna verde-identificarea amidonului-clasa a VII a

 https://www.youtube.com/watch?v=QyikTF5xQyc

Chimia în viața de zi cu zi-Săptămâna verde -clasa a X a

 https://www.youtube.com/watch?v=EmL-eR3TmXk 

Mesaje chimice ascunse în obiecte obișnuite:

 

1.Parfumul de „măr verde” din șampon: Nu este măr, ci un ester numit acetat de izoamil.

2.Hainele sport „dry-fit”: Sunt de fapt polimeri sintetici (plastic) care „conduc” transpirația prin capilaritate chimică.

3.Mirosul de ceapă tăiată: este un mesaj chimic de apărare al plantei, care eliberează propanetial-S-oxid, o substanță care se transformă în acid sulfuric slab când atinge umiditatea din ochii tăi.

4.Polietilentereftalat (PET) – Ascuns în: Sticla de apă.

5.Acetat de etil – Ascuns în: Dizolvantul de lac de unghii (acetona fără acetonă). Are un miros dulceag, de fructe.

6.Acid acetilsalicilic – Ascuns în: Aspirină. (Originea e naturală, din coaja de salcie).

7.Nitroceluloză – Ascunsă în: Mingea de ping-pong. (Atenție: Este extrem de inflamabilă!).

8.Politetrafluoretilenă (Teflon) – Ascuns în: Tigaia antiaderentă. (Chimistul care l-a descoperit a crezut inițial că experimentul a eșuat).

9.Cazeină – Ascunsă în: Lapte, dar și în anumiți adezivi (lipici) „eco”.

10.Dioxid de titan (TiO2) – Ascuns în: Pasta de dinți sau crema de protecție solară (e substanța care le face atât de albe).

11.Silicon (Polimeri de siloxan) – Ascuns în: Husele de telefon „soft touch” sau ustensilele de bucătărie flexibile.

12.Glicerină (Glicerol) – Ascunsă în: Săpunul hidratant sau în lichidul pentru țigările electronice.

13.Carbonat de calciu (CaCO3) – Ascuns în: Creta de scris la tablă, dar și în pastilele masticabile pentru arsuri la stomac.

14.Capsaicina – Ascunsă în: Ardeiul iute. (Este „mesajul” plantei care spune „nu mă mânca”, dar creierul uman îl traduce prin plăcere și adrenalină).

15.Linalool – Ascuns în: Levănțică sau balsamul de rufe. (Este compusul organic care ne păcălește creierul să se relaxeze).

16.Metanetiol – Ascuns în: Gazul de la aragaz. (Gazul metan nu are miros; chimistii adaugă această substanță „puturoasă” ca mesaj de alertă în caz de scurgeri).

17.Polivinilbutiral (PVB) – Ascuns în: Parbrizul mașinii. (Este stratul invizibil de plastic dintre două foi de sticlă care împiedică cioburile să te rănească la impact).

18.Taninuri – Ascunse în: Ceaiul negru sau vin. (Sunt polifenoli care dau acea senzație de „gură uscată” și protejează planta de bacterii).

19.Benzaldehidă – Ascunsă în: Esența de migdale sau sâmburii de caise. (Are un miros de marțipan inconfundabil).

20.Acid formic (Acid metanoic) – Ascuns în: Urzici sau veninul furnicilor. (Este motivul pentru care te „arde” pielea când te atingi de ele).

21.Poliuretan – Ascuns în: Buretele de vase sau talpa tenișilor. (Este un polimer versatil care poate fi moale ca spuma sau dur ca plasticul).

22.Izomerul de Glucoză (Fructoza) – Ascuns în: Miere sau siropul de porumb. (Este cel mai dulce dintre zaharurile naturale).

23.Lanolină – Ascunsă în: Cremă de mâini sau ruj. (Este o „ceară” produsă de pielea oilor pentru a le face lâna impermeabilă).

 

Mesaje chimice ascunse în obiecte obișnuite:

 

1.Parfumul de „măr verde” din șampon: Nu este măr, ci un ester numit acetat de izoamil.

2.Hainele sport „dry-fit”: Sunt de fapt polimeri sintetici (plastic) care „conduc” transpirația prin capilaritate chimică.

3.Mirosul de ceapă tăiată: este un mesaj chimic de apărare al plantei, care eliberează propanetial-S-oxid, o substanță care se transformă în acid sulfuric slab când atinge umiditatea din ochii tăi.

4.Polietilentereftalat (PET) – Ascuns în: Sticla de apă.

5.Acetat de etil – Ascuns în: Dizolvantul de lac de unghii (acetona fără acetonă). Are un miros dulceag, de fructe.

6.Acid acetilsalicilic – Ascuns în: Aspirină. (Originea e naturală, din coaja de salcie).

7.Nitroceluloză – Ascunsă în: Mingea de ping-pong. (Atenție: Este extrem de inflamabilă!).

8.Politetrafluoretilenă (Teflon) – Ascuns în: Tigaia antiaderentă. (Chimistul care l-a descoperit a crezut inițial că experimentul a eșuat).

9.Cazeină – Ascunsă în: Lapte, dar și în anumiți adezivi (lipici) „eco”.

10.Dioxid de titan (TiO2) – Ascuns în: Pasta de dinți sau crema de protecție solară (e substanța care le face atât de albe).

11.Silicon (Polimeri de siloxan) – Ascuns în: Husele de telefon „soft touch” sau ustensilele de bucătărie flexibile.

12.Glicerină (Glicerol) – Ascunsă în: Săpunul hidratant sau în lichidul pentru țigările electronice.

13.Carbonat de calciu (CaCO3) – Ascuns în: Creta de scris la tablă, dar și în pastilele masticabile pentru arsuri la stomac.

14.Capsaicina – Ascunsă în: Ardeiul iute. (Este „mesajul” plantei care spune „nu mă mânca”, dar creierul uman îl traduce prin plăcere și adrenalină).

15.Linalool – Ascuns în: Levănțică sau balsamul de rufe. (Este compusul organic care ne păcălește creierul să se relaxeze).

16.Metanetiol – Ascuns în: Gazul de la aragaz. (Gazul metan nu are miros; chimistii adaugă această substanță „puturoasă” ca mesaj de alertă în caz de scurgeri).

17.Polivinilbutiral (PVB) – Ascuns în: Parbrizul mașinii. (Este stratul invizibil de plastic dintre două foi de sticlă care împiedică cioburile să te rănească la impact).

18.Taninuri – Ascunse în: Ceaiul negru sau vin. (Sunt polifenoli care dau acea senzație de „gură uscată” și protejează planta de bacterii).

19.Benzaldehidă – Ascunsă în: Esența de migdale sau sâmburii de caise. (Are un miros de marțipan inconfundabil).

20.Acid formic (Acid metanoic) – Ascuns în: Urzici sau veninul furnicilor. (Este motivul pentru care te „arde” pielea când te atingi de ele).

21.Poliuretan – Ascuns în: Buretele de vase sau talpa tenișilor. (Este un polimer versatil care poate fi moale ca spuma sau dur ca plasticul).

22.Izomerul de Glucoză (Fructoza) – Ascuns în: Miere sau siropul de porumb. (Este cel mai dulce dintre zaharurile naturale).

23.Lanolină – Ascunsă în: Cremă de mâini sau ruj. (Este o „ceară” produsă de pielea oilor pentru a le face lâna impermeabilă).

 Mesaje chimice ascunse în obiecte obișnuite:

 

1.Parfumul de „măr verde” din șampon: Nu este măr, ci un ester numit acetat de izoamil.

2.Hainele sport „dry-fit”: Sunt de fapt polimeri sintetici (plastic) care „conduc” transpirația prin capilaritate chimică.

3.Mirosul de ceapă tăiată: este un mesaj chimic de apărare al plantei, care eliberează propanetial-S-oxid, o substanță care se transformă în acid sulfuric slab când atinge umiditatea din ochii tăi.

4.Polietilentereftalat (PET) – Ascuns în: Sticla de apă.

5.Acetat de etil – Ascuns în: Dizolvantul de lac de unghii (acetona fără acetonă). Are un miros dulceag, de fructe.

6.Acid acetilsalicilic – Ascuns în: Aspirină. (Originea e naturală, din coaja de salcie).

7.Nitroceluloză – Ascunsă în: Mingea de ping-pong. (Atenție: Este extrem de inflamabilă!).

8.Politetrafluoretilenă (Teflon) – Ascuns în: Tigaia antiaderentă. (Chimistul care l-a descoperit a crezut inițial că experimentul a eșuat).

9.Cazeină – Ascunsă în: Lapte, dar și în anumiți adezivi (lipici) „eco”.

10.Dioxid de titan (TiO2) – Ascuns în: Pasta de dinți sau crema de protecție solară (e substanța care le face atât de albe).

11.Silicon (Polimeri de siloxan) – Ascuns în: Husele de telefon „soft touch” sau ustensilele de bucătărie flexibile.

12.Glicerină (Glicerol) – Ascunsă în: Săpunul hidratant sau în lichidul pentru țigările electronice.

13.Carbonat de calciu (CaCO3) – Ascuns în: Creta de scris la tablă, dar și în pastilele masticabile pentru arsuri la stomac.

14.Capsaicina – Ascunsă în: Ardeiul iute. (Este „mesajul” plantei care spune „nu mă mânca”, dar creierul uman îl traduce prin plăcere și adrenalină).

15.Linalool – Ascuns în: Levănțică sau balsamul de rufe. (Este compusul organic care ne păcălește creierul să se relaxeze).

16.Metanetiol – Ascuns în: Gazul de la aragaz. (Gazul metan nu are miros; chimistii adaugă această substanță „puturoasă” ca mesaj de alertă în caz de scurgeri).

17.Polivinilbutiral (PVB) – Ascuns în: Parbrizul mașinii. (Este stratul invizibil de plastic dintre două foi de sticlă care împiedică cioburile să te rănească la impact).

18.Taninuri – Ascunse în: Ceaiul negru sau vin. (Sunt polifenoli care dau acea senzație de „gură uscată” și protejează planta de bacterii).

19.Benzaldehidă – Ascunsă în: Esența de migdale sau sâmburii de caise. (Are un miros de marțipan inconfundabil).

20.Acid formic (Acid metanoic) – Ascuns în: Urzici sau veninul furnicilor. (Este motivul pentru care te „arde” pielea când te atingi de ele).

21.Poliuretan – Ascuns în: Buretele de vase sau talpa tenișilor. (Este un polimer versatil care poate fi moale ca spuma sau dur ca plasticul).

22.Izomerul de Glucoză (Fructoza) – Ascuns în: Miere sau siropul de porumb. (Este cel mai dulce dintre zaharurile naturale).

23.Lanolină – Ascunsă în: Cremă de mâini sau ruj. (Este o „ceară” produsă de pielea oilor pentru a le face lâna impermeabilă).

 Mesaje chimice ascunse în obiecte obișnuite:

 

1.Parfumul de „măr verde” din șampon: Nu este măr, ci un ester numit acetat de izoamil.

2.Hainele sport „dry-fit”: Sunt de fapt polimeri sintetici (plastic) care „conduc” transpirația prin capilaritate chimică.

3.Mirosul de ceapă tăiată: este un mesaj chimic de apărare al plantei, care eliberează propanetial-S-oxid, o substanță care se transformă în acid sulfuric slab când atinge umiditatea din ochii tăi.

4.Polietilentereftalat (PET) – Ascuns în: Sticla de apă.

5.Acetat de etil – Ascuns în: Dizolvantul de lac de unghii (acetona fără acetonă). Are un miros dulceag, de fructe.

6.Acid acetilsalicilic – Ascuns în: Aspirină. (Originea e naturală, din coaja de salcie).

7.Nitroceluloză – Ascunsă în: Mingea de ping-pong. (Atenție: Este extrem de inflamabilă!).

8.Politetrafluoretilenă (Teflon) – Ascuns în: Tigaia antiaderentă. (Chimistul care l-a descoperit a crezut inițial că experimentul a eșuat).

9.Cazeină – Ascunsă în: Lapte, dar și în anumiți adezivi (lipici) „eco”.

10.Dioxid de titan (TiO2) – Ascuns în: Pasta de dinți sau crema de protecție solară (e substanța care le face atât de albe).

11.Silicon (Polimeri de siloxan) – Ascuns în: Husele de telefon „soft touch” sau ustensilele de bucătărie flexibile.

12.Glicerină (Glicerol) – Ascunsă în: Săpunul hidratant sau în lichidul pentru țigările electronice.

13.Carbonat de calciu (CaCO3) – Ascuns în: Creta de scris la tablă, dar și în pastilele masticabile pentru arsuri la stomac.

14.Capsaicina – Ascunsă în: Ardeiul iute. (Este „mesajul” plantei care spune „nu mă mânca”, dar creierul uman îl traduce prin plăcere și adrenalină).

15.Linalool – Ascuns în: Levănțică sau balsamul de rufe. (Este compusul organic care ne păcălește creierul să se relaxeze).

16.Metanetiol – Ascuns în: Gazul de la aragaz. (Gazul metan nu are miros; chimistii adaugă această substanță „puturoasă” ca mesaj de alertă în caz de scurgeri).

17.Polivinilbutiral (PVB) – Ascuns în: Parbrizul mașinii. (Este stratul invizibil de plastic dintre două foi de sticlă care împiedică cioburile să te rănească la impact).

18.Taninuri – Ascunse în: Ceaiul negru sau vin. (Sunt polifenoli care dau acea senzație de „gură uscată” și protejează planta de bacterii).

19.Benzaldehidă – Ascunsă în: Esența de migdale sau sâmburii de caise. (Are un miros de marțipan inconfundabil).

20.Acid formic (Acid metanoic) – Ascuns în: Urzici sau veninul furnicilor. (Este motivul pentru care te „arde” pielea când te atingi de ele).

21.Poliuretan – Ascuns în: Buretele de vase sau talpa tenișilor. (Este un polimer versatil care poate fi moale ca spuma sau dur ca plasticul).

22.Izomerul de Glucoză (Fructoza) – Ascuns în: Miere sau siropul de porumb. (Este cel mai dulce dintre zaharurile naturale).

23.Lanolină – Ascunsă în: Cremă de mâini sau ruj. (Este o „ceară” produsă de pielea oilor pentru a le face lâna impermeabilă).