Tehnologii de producere a energiei electrice din surse convenționale-clasa a VIII a

Sistemul energetic național= toate instalațiile și echipamentele necesare pentru producerea, transportul și distribuția energiei electrice către consumatori.

Clasificarea centralelor:

1.      TERMOCENTRALE: combustibilii fosili solizi: cărbune, lichizi-păcura, solizi-gaze naturale

În cazanul cu abur : energia primară → energie termică: aburul creat –conducte speciale-turbină:energia termică   →  energie mecanică  →  energie electrică : generatorul electric.

        2.HIDROCENTRALE: sursa de energie primară: căderea apei.

Ex:hidrocentrala Porțile de Fier I -1972-1166 MW Porțile de Fier II-251 MW-pe Dunăre :România, Serbia.

Cea mai mare hidrocentrală este Barajul celor Trei Defileuri –China-fluviul Yangtze-2012: 22 500 MW

3.CENTRALE NUCLEARE: reactorul nuclear: reacții nucleare de fisiunea nucleelor elementelor grele: uraniu, plutoniu-reacție în lanț controlată-utilizarea energiei degajate.

Fisiune-ruperea nucleului în două fragmente cu masa aproimaximativ egală.

Ex:centrala  nucleară de la Cernavodă : două reactoare (1996,2007) -1400 MW, tehnologia de tip CANDU (Canada Deuterium Uranium): combustibil-uraniul și apa grea –moderator.

În 2018 cele două reactoare au produs 11.377.435 MWh.

Apa grea-compus chimic, în care atomii de hidrogen sunt înlocuiți de deuteriu, un izotop al hidrogenului care are un proton și un neutron.

Moderator-componentă a miezului reactorului nuclear –încetinirea neutronilor rapizi.

 

 

Transmiterea materialului genetic-clasa a VIII a

Ereditatea se manifestă prin reproducere, iar materialul genetic al speciilor se transmite de la o generație la alta prin fecundație.

Rolul gameților și al fecundației este următorul:

1.În transmiterea materialului genetic:

-formarea gameților se face prin MEIOZĂ-numărul de cromozomi se reduce la jumătate față de celulele din corpul părinților deoarece prin fecundația unui ovul cu un spematozoid se formează celula ou =zigotul cu un număr de 46 de cromozomi.

2.În determinarea genetică a sexelor:

-sexul copilului poate fi aflat înainte de naștere

Sexul copilului este determinat de combinația heterozomilor:

Ovul-22 autozomi + heterozom X

Spermatozoidul-22 autozomi + heterozom X sau Y             

rezultă  44 autozomi  + heterozomii XX=fetiță

            44 autozomi + heterozmii XY=băiat

 

 

Trunchiul cerebral și nervii cranieni-clasa a VII a

Localizare: în continuare măduvei spinării, la baza encefalului.

Alcătuire externă: bulbul rahidian, puntea lui Varolio, mezencefal.

Alcătuirea internă: substanța cenușie-nuclei, substanța albă-dispusă printre nuclei.

Funcții:

a.reflexă: reflexe involuntare=moștenite: clipitul, tusea, voma, masticația, deglutiția-înghițirea, respirator, cardiovascular

b.de conducere-căi ascendente , descendente-fibre lungi specifice și fibre scurte între etajele trunchiului.

Nervii cranieni-12 perechi

Rol:inervează organele capului, gâtului, toracelui, abdomenului.

Clasificare: SENZITIVI –conduc informațiile de la organele de simț-centrii nervoși

                    MOTORI-transmit comanda de la centrii nervoși-organele efectoare

                   MICȘTI-leagă măduva cu organele periferice ale corpului și leagă unii efectori cu trunchiul cerebral și emisferele cerebrale.

 

Materiale textile de viitor: țesături și tricoturi-clasa a VII a

ȚESĂTURILE=materiale textile obținute prin încrucișarea a două sisteme de fire: longitudinal-URZEALĂ + transversal=BĂTĂTURĂ

Clasificare

-după tipul firelor: bumbac, in, cânepă, mătase

-după aspect, operațiile de prelucrare, finisare: simple, imprimate, culori, scămoșate-flaușate, jacard-desene complicate, cu două fețe.

-după lățime: înguste-70-100 cm, foarte înguste, late-100-220 cm, extralate.

Proprietățile:

-tușeul= finețea

-grosimea=mm

-masa=grame/m ²-cântărire

-permeabilitatea la aer= traversate de aer

-rezistența la șifonare

-flexibilitatea=formează falduri (cute)

 

TRICOTURILE=materiale textile obținute prin buclarea succesivă/simultană a  uni fir, mai multe fire și transformate în ochiuri, înlănțuite orizontal/vertical.

Obținerea: manuală-tricotare-andrele  Mecanică-mașini de tricotat.

Clasificare:

După formă-plane, tubulare

După natura firelor- bumbac sau în amestec  cu alte fibre

După modul de formare a ochiurilor: simple, urzite

După destinație- lenjerie de corp, îmbrăcăminte exterioară, sportive, medicinale, perdele.

Proprietăți:

-elastice-nu afectează corpul 

-igienice-aerisec corpul

-extensibile-dimensiunile corpului în mișcare

-deșirabilitatea-se desfac- se pot reutiliza

-rularea la margini-răsucire ochiurilor

- nu conduc căldura- vara-răcoare, iarna-cald.

 

 

 

 

Amestecurile-clasa a VII a

 

Amestecul =rezultatul punerii în comun a două sau mai multe substanțe, între care nu au loc fenomene chimice.

Tipuri :

1.Naturale: solul, apa mării

2.Artificiale: saramura, spirtul sanitar (alcool etilic+ apă +colorant albastru specific), aluatul, parfumurile, ceaiul.

3.Solide: aliajele=mai multe metale, sare+piper+boia=condimente

4.Lichide: balsamul de rufe

5.Gazoase: aerul: oxigen +azot + alte gaze, mofetele:degajare de gaze din scoarța terestră în urma activităților vulcanice finale sau din  foraje)

 

Clasificarea:

1.OMOGENE=au aceleași proprieăți și compoziție, se mai numesc SOLUȚII.

Ex: saramura=sare+apă, oțetul, apă+zahăr

2.ETEROGENE=sunt cele în care se observă componenții, sau sunt în stări de agregare diferite.

E:apă+ulei, solul, aluatul.

Caracteristicile: depind de substanțele componente:

-pot fi luate în orice proporție

-substanțele își păstrează proprietățile, compoziția

-substanțele pot fi separate din amestec prin procedee fizice

 

-

Ecosistemul-clasa a V a

Mediul de viață=totalitatea factorilor biotici (cu viață) și a  factorilor abiotici (fără viață).

Factorii cu viață: plantele, animalele, omul formează BIOCENOZA, care cuprinde organisme ce formează o specie iar aceasta formează o populație, care ocupă un teritoriu anume.

Factorii abiotici=BIOTOPUL: lumina, apa, temperatura, aerul, solul, vântul.

BIOTOPUL + BIOCENOA=ECOSISTEM.

Clasaicarea ecosistemelor:

1.Naturale:

• Terestre: pădurea de foioase, câmpia, pășunea.
• Acvatice: râul, delta, lacul.

2.Artificiale: grădina de legume, parcul, livada.

 

Evidențierea țesutului de depozitare din tuberculul de cartof -lucrare practică-clasa a VI a

 

Materiale necesare: tuberculi de cartofi, bisturie, microscoape optice, electrice, lame și lamele de sticlă, iod în iodură de potasiu.

Desfășurarea lucrării: se secționează cu ajutorul bisturiului tuberculul în două jumătăți iar apoi tot cu ajutorul bisturiului se răzuiește puțin din cartof. Se pune masa obținută pe lama de sticlă, într-o picătură de apă, punând la capătul lamei o picătură de iod în iodură de potasiu, apoi se acoperă cu lamela de sticlă. Iodul va colora amidonul în albastru, observându-se la microscop cu un obiectiv mic, apoi cu unul mai mare.

Observarului preparatului microscopic: granulele de amidon sunt ovale.