joi, 19 noiembrie 2026

Clasificarea soluțiilor-clasa a VII a

Clasificarea soluțiilor după masa de substanță dizolvată:​

  • Soluții nesaturate

o    diluate: conțin o masă mică de dizolvat      într-o cantitate mare de dizolvant

o    concentrate: conțin o masă mare de dizolvat  într-o anumită cantitate de dizolvant

  • Soluții saturate: conțin masa maximă de dizolvat la o temperatură dată
  • Soluții suprasaturate: conțin mai multă masă de dizolvat

Mărimea specifică a soluțiilor=concentrație

Concentrația procentuală de masă-masa de substanță dizolvată în 100 g de soluție.

 c=md/ms x 100


unde md = masa dizolvatului, ms = masa soluției

 

O soluție se poate dilua prin: adăugarea de apă, adăugarea unei soluții de același tip, dar mai diluată.

O soluție sse poate concentra prin: adăugarea de dizolvat, adăugarea unei soluții de același tip dar cu concentrația mai mare.

 

Boli ale sistemului respirator la om-clasa a X a

1.Bronșita:inflamarea mucoasei arborelui bronșic.

Simptome:tuse uscată, dureri de cap, febră și apoi tuse umedă cu expectorații

2. Laringinta:inflamarea mucoasei laringelui.

Simptome:tuse seacă, vorbire răgușită, senzație de arsură în gât.

3. Astmul bronșic:spasmul bronhiilor influențat de: praf, polen, lână, peri.

Simptome:senzații de sufocare în crize-noaptea.

4. Pneumonia: pneumococ, streptococ, stafilococ, frig, umezeală, surmenaj

Simptome: febră, tuse seacă, modificări ale respirației, junghi toracic

5. Tuberculoza pulmonară=TBC: bacilul Koch.

Simptome: lipsa poftei de mâncare, scăderea capacității de muncă, stare generală proastă, slăbirea organismului.

Măsuri de prevenire:

Călirea organismului prin aer, soare, apă

Îmbrăcăminte adecvată anotimpului

Evitarea surselor de infecție

Alimentație echilibrată

Aerul să aibă puritate, umiditate și 18-20ºC

Folosirea corectă a batistei la nas, gură: tuse, strănut

Gimnastică respiratorie

Vaccinarea antituberculoasă.

 

 

 

 

 

Celula -film


 

Celula-clasa a IX a

Este unitatea structurală, funcțională și genetică  a organismelor vii.

Clasificare-după structură

-PROCARIOTĂ:  bacterii, alge albastr verzi

-EUCARIOTĂ: protiste, fungi, plante, animale.

Celula procariotă

Mărimea: 1-5 microni (un micron este a mia parte dintr-un milimetru).

Forma: sferice=coci, cilindrice=bacili.

Celula procariotă este alcătuită din: peretele celular format din mureină care o face rezistentă.

Rolul peretelui menținerea formei, integrității celulei.

Membrana celulară are un dublu strat fosfolipidic și proteine.

Rol: asigură forma și protecția celulei, transportul selectiv al substanțelor.

Citoplasma conține un amestec de substanțe organice, minerale răspândite uniform în apă, nucleoidul și ribozomi, organite celulare cu rol în sinteza proteică.

Nucleoidul este o macromolecula de ADN circular, dublu catenar reprezentând cromozomul bacterian.

 

 

 

miercuri, 18 noiembrie 2026

Adaptări ale digestiei și organelor digestive la vertebrate în funcție de regimul de hrană-clasa a VI a

Caracteristicile organelor digestive sunt:

1.Dinții:

-peștii fitofagi, unii amfibieni, broaștele țestoase nu au

-păsările au cioc, fără dinți

-rechinii au dinți ascuțiți, curbați, care se înlocuiesc

-reptilele veninoase au dinții în legătură cu un canal veninos

-balenele au fanoane

-carnivorele au canini ascuțiți, erbivorele nu au.

2.Limba:

-amfibienii au limba lungă, lipicioasă, mobilă

-reptiele au limba lungă, bifurcată la vârf.

3.Esofagul:

-șerpii îl au extensibil

-păsările au o dilatație-gușa.

4.Stomacul:

-peștii răpitori-voluminos

-amfibienii, reptilele-formă de sac

-păsările au două: unul măcinător=pipota, glanduar

-mamiferele: unicameral: majoritatea, tetracameral: eribivore rumegătoare

4.Intestinul:

-la amfibieni, reptile, păsări se termină cu o cloacă.

5.Glandele salivare:

-peștii nu le au

-mamiferele erbivore secretă salivă multă.

 

marți, 17 noiembrie 2026

Elemente de tehnologia creșeterii animalelor de companie-clasa a V a

Animalele de companie sunt prietenii noștri necuvântători, cărora le dăruim dragoste, hrană și îngrijire.

Mediul de viață: casă, apartament, curte.

Hrănirea, îngrijirea sunt  specifice fiecărui animal.

Clasificarea:

1.Câinii: hrana:  alimente uscate: 3 ori/zi-căței, 2 ori/zi-după 6 luni, 1-2 ori/zi-adulți

-adăposturi: cuști, locuri speciale.

2.Pisicile: hrana: carne, completată cu alte alimente speciale: pui-3 ori/zi, adulți:2 ori/zi

-lădiță igienică cu litieră

-igiena corporală săptămânală: pieptănarea părului/periat, deparazitarea internă, externă, îngijirea ghearelor, plimbarea zilnică,  spălarea, tunderea periodică la câini, vaccinarea anuală/la nevoie.

3.Peștii: acvariu cu pereți de sticlă cu: o pompa de oxigen, un filtru, un încălzitor,

-hrana: cumpărată de 2-3 ori/zi.

4.Peruși, alți papagali: colivii specifice speciei: oțel inoxidabil cu: vase pentru mâncare, apă, bare pentru cățărat.

-hrana: semințe.

Alte animale: porumbei, broaște țestoase terestre, acvatice, hamsteri, iepuri, altele.

 

Teorii despre evoluția vieții-clasa a VIII a

Evoluția este succesiunea de evenimente irepetabile prin care organismele se adaptează la mediu, ducând la apariția de specii noi sau la modificările caracteristicilor speciilor existente.(explică de ce unele specii dispar, altele apar și cum se adaptează la mediu).

1.Teoria lamarckistă-1801, consideră că mediul de viață influențează nevoile organismelor producând transformarea lor, iar schimbările se transmit descendenților lor.

Ex: strămoșii girafelor aveau gâtul scurt și mâncau iarbă, din cauza secetei, iarba s-a uscat, iar singura hrană au fost frunzelr din vârful copacilor, astfel că girafele și-au întins gâtul tot mai sus, repetând gâtul lor s-a lungit.Această schimbare s-a transmis la pui.

2.Teoria darwinistă -1858, concepută de Charles Darwin, susține că speciile evoluează în timp prin selecția naturală, supraviețuind indivizii cu trăsături avantajoase.(natura „alege” organismele care se descurcă cel mai bine).

Ex: într-o pajiște trăiesc gândaci verzi și maro. Păsările care mănâncă gândaci observă mai ușor gândacii maro, mâncându-i. Gândacii verzi sunt camuflați în iarbă, scapă de păsări și fac pui.După mai multe generații cei maro dispar, pajiștea fiind populată cu gândaci verzi.

3.Teoria sintetică a evoluției-1940-1950, susține că modificarea structurii genetice se face prin mutații, iar presiunea mediului elimină indivizii mai puțin adaptați.(evoluția se produce prin schimbări în gene, mediul „alege” genele care sunt mai bune).

Ex: într-o cultură de cartofi trăiesc mii de gândaci de Colorado, sensibili la insecticid. Din întâmplare, în AN-ul unui singur gândac apare o mutație care îl face rezistent la insecticid. Acest gândac supraviețuiește depune ouă, iar puii lui moștenesc gena de rezistență.