miercuri, 25 februarie 2026

Consumuri energetice și reflectarea lor în costuri--clasa a VIII a Educație tehnologică film


 

Acizii-clasa a IX a Chimie film


 

Exerciții și probleme-clasa a VIII a Chimie

 VI/54:

  H2 + O2→H2O

  H2 + Br2→2HBr

  H2 + S→H2S

  H2 + Cl2→2HCl

  2Mg + O2 →2MgO

  Mg + Br2 →MgBr2

  Mg + S →MgS

  Mg + Cl2 →MgCl2

   4Al + 3O2 → 2Al2O3

  2Al + 3Br2 → 2AlBr3

   2Al + 3S →Al2S3

    2Al + 3Cl2 →2AlCl3

   4Li + O2→2Li2O

   2Li + Br2→2LiBr

    2Li + S→Li2S

    2Li + Cl2 →2LiCl

    III/55

  2Mg + O2 →2MgO

  C + H2 →CH4

  Cu CO3 →CuO + CO2

2Al + 3Cl2 →2AlCl3

2H2O2 →2H2O  + O2

 

IV/55

  H2 + O2→H2O

  2Ca + O2 →2CaO

 CaO + H2O →Ca(OH)2

  Sunt 2 moli de calciu

Masa moleculară pentru hidroxid de calciu este 74g/mol

Ca (%)= 40/74 x 100= 54,05 %

O2 (%)=32/74 x 100=43,24 %

H2 (%) =2/74 x 100 = 2,71 %

V/55

2Al(OH)3→ Al2O3 + 3H2O  reacție de descompunere (termică)

2Al2O3 →4Al +3 O2                 reacție de descompunere (electroliză-în prezența curentului electric)

2Al + 3Cl2 →2AlCl3                reacție de combinare

Masa moleculară Al(OH)3 = 27 + 3 x 17 =78 g/mol

Număr de moli= 780g / 78 g/mol=10 moli

Din reacție rezultă că raportul molar de aluminiu este de 1: 1 (deoarece din 2 moli de hidroxid de aluminiu rezultă 1 mol de oxid de aluminiu).

Masa teoretică de Al=10 moli x 27 g/mol=270 g

Masa practică (luând în calcul pierderile de 5 %, adică un randament de 95 %): 270 g x 0,95 =256,5 g Al

Determinarea cantității de clor necesară

Masa de aluminiu pur : 540 g x 98/ 100= 529,2 g Al

Număr de moli Al: 529,2 g/27g/mol= 19,6 moli

Conform ecuației 2Al + 3Cl2 →2AlCl3 , raportul molar este de 2 moli Al la 3 moli Cl

Moli Cl2 =19,6 x 3/2= 29,4 moli

Masa Cl2 =29,4 moli x 71g/mol= 2087,4 g Cl2 (2,087kg).

        Al(OH)3- Bază (hidroxid de aluminiu)

       Al2O3-Oxid (oxid de aluminiu)

       Al-element chimic-metal

       AlCl3-sare (clorură de aluminiu)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Consumuri energetice și reflectarea lor în costuri-clasa a VIII a Educație tehnologică

 Consumul de energie electrică este puterea consumată de un circuit electric asigurând transportul energiei într-un timp determinat.

Energia consumată se calculează după formula: E (kWh)=P (kW) x t (h), P este puterea electrică a consumatorului.

Exemplu: dacă un televizor va funcționa 5 ore și are o putere de 100 W, va consuma 500 Wh adică  0,5 kWh.

Consumul lunar al consumatorilor dintr-o locuință se află în costurile din factura de energie electrică.

Prețul energiei electrice este negociat cu furnizorul și supus unor norme stailite de ANRE.

Consumul redus de energie electrică se obține prin respectarea cerințelor de eficientizare energetică și a instrucțiunilor de utilizare a aparatelor electrocasnice furnizate de producător. De exemplu, în anul 2024, prețul a variat între 0,68 lei și 1,30 lei/kWh, în funcție de consumul lunar.

Modul în care  este calculat prețul energiei electrice este unul complex: energia consumată efectiv este doar o parte  din suma totală de plată din factură, restul sunt: taxe de: transport, distribuție, cogenerare (finanțare pentru investițiile în centrale moderne de cogenerare, cogeneerarea este producerea concomitentă, cu aceeași instalație de energie electrică și termică), certificate verzi, accize (taxă pentru bugetul de stat), TVA.

De reflectat:

o   Consumul aparatelor electronice, electrocasnice în modul stanby =6,3 % din consumul anual de energie al unei gospodării.

o   Mașinile moderne de spălat vase consumă energie mai puțină

o   Cuptorul cu microunde consumă energie mai puțină (o treime din energie) în comparație cu o plită electrică.

Acizii-clasa a IX a Chimie

 În anul 1880 chimistul suedez Arrhenius a explicat prima dată natura esențială a acizilor, numind acizii=compuși care în soluție apoasă eliberează ioni de hidrogen ( H+), exemplu:

HCl rezultă H+  + Cl-

(numele de acid provine din latinescul acidus-acru).

Acizii=substanțe compuse care conțin hidrogen și un radical acid (nemetal, grupare de nemetal cu oxigen).

Clasificarea acizilor:

1.Hidracizii: acizii formați din hidrogen și un nemetal: HCl-acid clorhidric, HF-acid fluorhidric, H2S-acid sulfhidric

2.Oxiacizii: acizii formați din hidrogen și un radical acid: H2SO4-acid sulfuric, HNO3-acid azotic, H2CO3-acid carbonic, H3PO4-acid fosforic, HNO2-acid azotos.

Tăria acizilor:

1.Acizii tari-cedează foarte ușor protonii, fiind total ionizați în soluție apoasă: HI, HCl, H2SO4, HNO3 .

Exemplu: HCl + H2O ↔H3O+  + Cl-  (cationul hidroniu, anionul clor).

2.Acizi slabi: cedează greu protonii, fiind parțial ionizați în soluție apoasă: acidul acetic din oțet, acidul carbonic din sifon, acidul sulfhidric din erupțiile vulcanice, acidul cianhidric din migdale =HCN.

Ex: CH3COOH + H2O ↔ H3O+  + CH3COO- (anionul acetat)

 Importanța

  • În alimentație, omul folosește soluții diluate de acizi, care au gust acru. Oțetul este o soluție 9% de acid acetic, citricele au acid citric, vinul are acid tartric, aspirina are acid acetilsalicilic.
  • Acidul clorhidric este prezent în stomacul oamenilor-digestia alimentelor, este folosit și la: sinteza unor solvenți, obținerea PVC-ului, reactiv de laborator.
  • Acidul sulfuric este folosit la: obținerea detergenților, a îngrășămintelor, fabricarea acumulatorilor auto, reactiv de laborator.
  • Acidul azotic este folosit la: obținerea lacurilor, a vopselelor, sinteza explozivilor, reactiv de laborator.