joi, 30 noiembrie 2023
Iedera-Hedera helix
Feriga-Dropteris filix-mas
Coada calului-5-Equisetum arvense-
miercuri, 29 noiembrie 2023
Coada șoricelului-Achillea millefolium-5-
Ghiocelul -încadrarea sistematică-5
Cerb din rămurele-7-
marți, 28 noiembrie 2023
Alchinele -10-
Alchinele (acetilene) sunt hidrocarburi nesaturate, aciclice care conțin o legătură triplă între doi atomi de carbon (C≡C).
Formula moleculară generală este: CnH2n-2.
Seria omoloagă-înlocuirea lui n din formula generală cu valori
întregi succesive de la 2,….
Denumirea alchinelor se
face înlocuind sufixul "-an" (din denumirea alcanului) cu sufixul
"-ină". Începând de la al treilea
termen al seriei omoloage a alchinelor, în denumire se precizează poziția
triplei legături.
n=2 C2H2 –etină/acetilenă CH≡CH
n=3 C3H4 –propină
CH≡C-CH3
n=4 C4H6-1-butină
CH≡C-CH2-CH3
n=4 C4H6-2-butină CH3-C≡C-CH3
n=5 C5H8-1-pentină
CH≡C-CH2-CH2-CH3
n=5 C5H8 -2-pentină
CH3-C≡C-CH2-CH3
Izomeria
alchinelor:
1.de
catenă-determinată de poziția diferită a
atomilor de carbon în catenă, apare de la n ≥ 5.
Exemplu: CH ≡ C
─ CH2 ─ CH2 ─ CH3 1-pentina
CH ≡ C ─ CH─ CH3
׀
CH3 3-metil- 1- butina
2.De poziție - determinată
de poziția legăturii triple în catenă și
apare de la n ³ 4
Exemplu:
C4H6 are 2
izomeri de poziție CH ≡ C ─CH2─CH3
1-butina
CH3 ─ C ≡ C─CH3 2-butina
Obținerea acetilenei din carbid
CaC2 + 2H2O rezultă Ca(OH)2 + C2H2 Hidroliza carbidului este o reacție puternic
exotermă.
Proprietăţi
fizice
Starea
de agregare:
acetilena, propina, 1-butina sunt gaze, următoarele alchine sunt lichide, iar cele superioare sunt solide.
Puncte
de topire și fierbere
sunt ușor mai ridicate decât ale alcanilor și alchenelor cu același număr de
atomi de carbon.
Solubilitatea:
parțial solubile în apă, solubile și în
solvenți organici: acetona.
Acetilena nu
poate fi transportată în stare lichefiată, în tuburi sub presiune, deoarece în
aceste condiții explodează. Pentru transportarea ei se folosesc tuburi de oțel
umplute cu o masă poroasă îmbibată cu acetonă, în care acetilena este foarte
solubilă.
Densitatea:
este mai mare decât a alcanilor, alchenelor respective, mai mică decât a apei.
Teorii despre evoluția vieții-8-
Teorii ale evoluției-evoluția ideilor despre evoluție
-Karl Linne –sistemul nomenclaturii binare: fiecare
specie are un nume latin- exemplul-omul =Homo sapiens, primul termen-Homo-genul
al 2-lea-sapiens-specia.
-George Cuvier-susține ideea că diferențele dintre
straturile geologice arată catastrofele naturale care au dus la dispariția unor
specii.
-Jean-Baptiste Lamarck –susține că viața
evoluează pe măsura modificărilor mediului, are la bază ereditatea
organismelor.
-Charles Darwin –a publicat în anul 1859
lucrarea ”Originea speciilor prin selecție naturală sau păstrarea raselor
favorizate în lupta pentru existență” –teoria evoluției, deși inițial folosise
termenul de descendență cu modificări.
Originea vieții:
-se estimează că vârsta
Pământului-4,5-4,6 miliarde de ani, iar viața a apărut acum 3,5-3,8
miliarde de ani, primele organisme-asemănătoare
bacteriilor, formându-se din substanțele organice simple, au apărut protobionții=forme primitive de viață.
-primii acizi nucleici au fost de tip ARN ,după care pe
baza acestui model s-au produs molecule de ADN : procariote-fiind timp de 2
miliarde de ani singurele organisme
-primele eucariote au apărut, posibil-prin simbioza între
procariote
-apoi au apărut eucariotele pluricelulare –acum cca 700
milioane de ani : dovadă-Volvox-algă verde colonială.
Pielea-7-
Localizare: exteriorul corpului
S=1,5-2 m ²
Grosimea=2,5-4 mm
G=4 kg (12 % din masa corpului)
Alcătuire: straturile : epidermul, dermul hipodermul + anexele
pielii: cornoase: unghiile, firele de păr, glandulare: glandele sebacee-sebum,
sudoripare-sudoarea (transpirația), mamare-laptele matern.
1.Epidermul-epiteliul de acoperire, pluristratificat, avascular:
strat cornos-suprafață, celule cu
cheratină-(proteină care face pielea impermeabilă) generator-celule vii, cu
pigmentul melanină (protector față de UV-ultraviolete).
2.Dermul: țesut conjunctiv: vase sanguine, limfatice receptori
cutanați, fibre nervoase, anexele cutanate: foliculii piloși, glandele sebacee,
canalele glandelor sudoripare, fibre musculare netede.
-prezintă niște ridicături=papile dermice care dau
amprentele digitale-unice fiecărui om.
3.Hipodermul (țesut subcutanat):
tesut conjunctiv lax, bogat în grăsime. Cuprinde: vase de sânge,
receptorii cutanați, bulbii firelor de păr, glomerulii glandelor sudoripare.
luni, 27 noiembrie 2023
Ecosisteme artificiale-5-
Sunt medii create și îngrijite de om cu scopul producerii de bunuri necesare vieții, numindu-se și ecosisteme antropizate.
Caracteristici:
-biotopul, biocenoza sunt modificate pentru a
răspunde rolului pentru care au fost create.
-numărul speciilor este redus
-apar dăunători care produc boli
-lanțurile trofice sunt scurte
-se folosesc substanțe chimice pentru
combaterea dăunătorilor: insecticide, erbicide, funcigide, pesticide
-echilibrul ecosistemului nu este stabil datorită lucrărilor de întreținere realizate de către om.
Clasificarea:
1.Grădina: -de
legume: castraveți, ardei, tomate, apar și animale: râme, insecte, broasca
de lac, șopârle, mierle, șoareci
-urbană=în interiorul orașului
2.Livada:mediul creat de către om din pomi fructiferi:
meri, peri, caiși, cireși, alții cu
scopul producerii fructelor necesare hrănirii oamenilor, datorită vitaminelor.
-apar și dăunătorii lor: bacterii, larvele
insectelor, păduchii plantelor, graurii, cârtițele.
3.Parcul: mediul creat de către om cu funcțiile: estetică, recreativă,
producerea oxigenului, reducerea poluării.
-plante ornamentale: lalele, narcise, zambile
-arbuști: iasomia, trandafiri
-arbori:castani tei, salcâmi.
duminică, 26 noiembrie 2023
Racul de râu-Astacus astacus-
Operațiile tehnologice pentru realizarea unui produs lemnos-7-
1.De pegătire:
-măsurarea-metrul, ruleta
-trasarea-zgârieciul
2.De prelucrare:
-debitarea-fierăstrăul manual, mecanic
-rindeluirea-rindeaua-manual, mecanic
-găurirea-burghiul, mașini electrice de găurit
-dăltuirea-dalta
-fasonarea-pile, rașpele
-șlefuirea-hârtie de șlefuit
-asamblarea-încleiere, șuruburi, cuie, cepuri
3.De finisare:
-curățare, colorare, chituirea, vopsirea-pensula, pulverizarea lacurilor
sâmbătă, 25 noiembrie 2023
vineri, 24 noiembrie 2023
joi, 23 noiembrie 2023
Clasificarea soluțiilor apoase-7-
Solubilitatea =proprietatea unei substanțe de a se dizolva într-un anumit solvent.
Solubilitatea
depinde atât de natura dizolvantului cât și de cea a dizolvatului.
Clasificarea
substanțelor după solubilitatea în apă:
a) Substanțe
ușor solubile, exemple: piatra
vânătă, sarea, zahărul
b) Substanțe
puțin solubile, exemple var stins, oxigenul, iodul
c) Substanțe
insolubile, exemple: metalele, sulful, cărbunele, uleiul, plasticul.
Clasificarea soluțiilor după masa de substanță dizolvată:
- Soluții nesaturate
o diluate: conțin o masă mică de dizolvat
o concentrate: conțin o masă mare de dizolvat
- Soluții saturate: conțin masa maximă de dizolvat la o temperatură
dată
- Soluții suprasaturate: conțin mai multă masă de dizolvat
Nutriția heterotrofă-6-
Este procesul de hrănire prin care hrana este obținută cu ajutorul altor organisme.
Clasificare
1.Saprofită: substanțele organice provin din descompunerea
organismelor moarte –exemple: bacterii, ciuperci.
Efecte pozitive-hrana omului-ciupercile
-medicamente-antibiotice:mucegaiul
verde-albăstrui
- panificație-drojdia de bere
- produse lactate-bacterii lactice
Efecte negative-alterarea alimentelor-mucegaiul alb
2.Parazită: substanțele organice sunt obținute de pe organismele
vii, imbolnăvindu-le , boli=parazitoze
Ex: virusurile=viroze, bacterii=bacterioze,
ciupercile=micoze zoonoze=transmise de la animele: ex: tuberculoza pulmonară
produsă de bacilul Koch.
Ex de plante parazite: Rafflesia.
-animale parazite
externe: arahnide: căpușa , insecte: purece, țânțari. interne: viermii:
limbric, tenia, trichina.
Adaptări la viața parazitară
-excreția, reproducerea-foarte bine dezvoltate.
-hrănirea, respirația, circulația, locomoția-se fac pe
seama gazdei
-au organe de fixare: ventuze, cârlige.
3.Mixotrofă=mixtă
Ex: plante semiparazite: vâscul
-plante carnivore:
au ” capcane ” din frunze modificate
–insecte- roua cerului
-simbiontă: o relație
de ajutor reciproc între două organisme diferite, exemplu: licheni=algă verde +
ciupercă.
Limba-7--
Localizare: cavitatea bucală.
Alcătuire: vârf, corp, rădăcină, mucoasa linguală –papile
gustative: mugurii guustativi=receptori gustativi.
Forma papilelor: fungiforme-ciupercă: vârful, marginile
anterioare;
-foliate-foi=paralele pe laturi;
-caliciforme-cupe- litera ”V„ –baza;
-filiforme-firișoare-rol în sensibilitatea termică, tactilă, nu conțin
chemoreceptori.
Mugurii gustativi: celule receptoare ciliate –prelungirile
–nervul gustativ și celule de susținere
-sunt 10 000 prezenți : majoritatea sunt în papile,
puțini în restul cavității bucale,
faringe.
-durata de viață: 7-10 zile, se regenerează.
Formarea senzației de gust
Stimulii-substanțele sapide (care se dizolvă în
salivă)-stimulează cilii celulelor receptoare –declanșează impulsuri
nervoase-conduse prin fibre nervoase ale chemoreceptorilor-creier –lobul
parietal: senzația de gust.
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească
substanțele chimice: o anumită concentrație, T° C=10-35 , să acționeze un timp
pe suprafața limbii.
Tipuri de gust:
-dulce-vârful limbii
-sărat-marginea ei
-acru-părțile laterale, mai în spate
-amar- baza ei
-umami-”gustul savorii”
Gustul variat= cele 4 gusturi + senzațiile olfactive,
termice, tactile
Rolul limbii: masticație, deglutiție, vorbire, gust.
Rolul gustului-l-am
studiat împreună cu rolul mirosului.