miercuri, 29 mai 2024

Pile electrochimice-clasa a IX-a


Numite şi pile galvanice, sunt sisteme în care energia chimică este convertită în energie electrică.

 Vom începe cunoaşterea câtorva pile electrochimice cu elementul Volta (pilă galvanică), care are o importanţă mai mult istorică, fiind prima sursă de curent electric descoperită de oameni.

De fapt, descoperirea unui fenomen electric nou – curentul electric – a fost posibilă datorită unei întâmplări petrecută în 1786, la Bologna, de către medicul italian Luigi Galvani (1737-1798). El a observat că picioarele de broaşte proaspăt disecate, prezintă contracţii la atingerea cu două metale diferite, de exemplu două sârme, una din fier şi alta din cupru, legate între ele. De la aceste experimente, Galvani a ajuns la concluzia că există o anumită electricitate animală.

Citind volumul lui Galvani, un  fizician italian, Alessandro Volta (1745-1827) a ajuns în urma multor experienţe efectuate tot pe broaşte, la concluzia că nu este vorba de vreo electricitate animală, ci de producerea de curent electric ce apare între cele două metale diferite, aplicate pe muşchii picioarelor de broască ce conţineau ser fiziologic şi alte substanţe conductoare electric.

De aici până la născocirea pilei electrice pe care a realizat-o ulterior, numită şi “pila lui Volta”, nu a mai fost decât un pas.

Astfel, în 1800, Volta a construit o baterie de pile electrice alcătuită din discuri de Zn şi Cu, între care a aşezat discuri de postav îmbibate cu apă acidulată.

Pila Daniell este formată din două semicelule, care pot fi de exemplu, un electrod de zinc cufundat în soluția unei sări de Zn şi unul de cupru cufundat în soluția unei sări de Cu. Electrodul pe care are loc un proces de oxidare se numeşte anod, iar cel pe care are loc procesul de reducere se numeşte catod.

Acumulatorul cu plumb a fost realizat prima dată în anul 1859 de către inginerul francez Gaston Planté, fiind o pilă cu electrolit lichid, alcătuită dintr-un anod-grătar de plumb cu ochiurile umplute cu plumb spongios și un catod-grătar cu plumb cu ochiurile umplute cu dioxid de plumb, separați prin plăci de material plastic, electrolitul fiind acid sulfuric de 38 %

 

Reproducerea la animale-clasa a X-a

Clasificarea:

1.Asexuată: înmugurirea: spongieri, unele celenterate.

·         Regenerarea: hidra de apă dulce, anelidele, platelminții, stelele de mare

·         Partenogeneza:dezvoltarea unui individ nou dintr-un ou nefecundat: păduchii plantelor, căpușe, molii, șopârle.

2.Sexuată: mamifere ovipare-monotreme:ornitorincul, echidna.

·         Mamifere marsupiale: puii incompleți dezvoltați rămân în marsupiu: cangurul.

·         Mamiferele placentare: sistemul reproducător format din: gonade, conducte genitale, organe genitale externe, glande anexe.

Sistemul reproducător mascul:

o   Gonadele : testiculele produc spermatozoizii care se găsesc în tubii seminiferi.

o   Conductele genitale: canaelele: epididim, deferent,  ejaculator, uretra.

o   Organe genitale externe: scrot, penis.

o   Glande anexe: prostata, veziculele seminale.

Sistemul reproducător femel:

o   Gonadele: ovarele produc ovulul din foliculii ovarieni.

o   Conductele genitale: trompele uterine, uterul, vaginul.

o   Glande anexe: glandele mamare.

Dezvoltarea durabilă-clasa a VIII-a

 Este „dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.”-Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare.Este numită și sustenabilă.

Oamenii au dreptul la o viață sănătoasă, de calitate dar în armonie cu natura, motiv pentru care trebuie să fie responsabili pentru păstrarea unui mediu curat.

Acest termen a fost folosit în anul 1992 după Conferința privind Mediul și Dezvoltarea din Rio de Janeiro, cu participarea a 170 de state.

În anul 2015 România și încă 192 de state au adoptat Agenda 2030 care cuprinde 17 obiective ale acestei dezvoltări, amintim:

  • Apă curată și salubritate
  • Sănătate și bunăstare
  • Foamete „zero”
  • Educație de calitate
  • Energie curată la prețuri accesibile
  • Orașe și comunități sustenabile
  • Acțiuni asupra climei
  • Viața acvatică, terestră

Dimensiunile dezvoltării durabile sunt:

  • De mediu, socială, economică.

Dezvoltarea durabilă este legată de amprenta ecologică care este presiunea pe care omenirea o pune asupra resurselor neregenerabile, măsurând cantitatea resurselor naturale necesare pentru susținerea activității oamenilor.

marți, 28 mai 2024

Reciclarea

 


Pet transformat într-un obiect util: suport de creioane, vază, proiect realizat de către Denisa Cristea din clasa a VII-a.
Foarte frumos !

Elemente de igienă și de prevenire a îmbolnăvirilor sistemului reproducător la om, BTS-urile-clasa a VIIa

Reguli de igienă, de prevenire:

  • Menținerea igienei personale ale organelor reproducătoare
  • Duș zilnic
  • Nefolosirea loțiunilor, săpunurilor care irită zona genitală
  •  Păstrarea lenjeriei pentru uzul strict personal
  • Control medical la orice semn neobișnuit la nivelul organelor genitale
  • Evitarea contactelor sexuale întâmplătoare, neprotejate
  • Utilizarea seringilor de folosință unică 

Afecțiunile sunt:

1.Vaginita: apare ca urmare a inflamării mucoasei vaginale produse de ciuperci, manifestându-se prin secreție vaginală, mâncărime.

2.Anexita: inflamarea trompelor uterine produse de infecții

3.Balanita: igiena intimă necorespunzătoare manifestată printr-o inflamare a pielii glandului penian și durere.

Boli cu transmitere sexuală (BTS-urile) sau venerice sunt:

  • Herpesul genital: agentul patogen: un virus sub două forme, a 2-a formă afectează zona genitală, simptome: vezicule cu lichid în zona organelor genitale externe, transmitere: sexuală, tratament: antivirale.
  • Trichomoniaza: agentul patogen: protozoar Trichomonas vaginalis, simptome: scurgere vaginală abundentă, mâncărimi, usturime la urinare, durere abdominală, la bărbați este asimptomatică, transmitere: apa ștrandurilor contaminate, toaletele publice, obiectele de uz personal, tratament: antibiotice.
  • Gonoreea/blenoragia: agentul patogen: bacteria gonococ-Neisseria gonorrhoeae, simptome: lichid purulent, arsuri la urinare, transmitere:sexuală neprotejată, de la mamă infectată la nou-născut, în timpul nașterii, tratament: antibiotice.
  • Sifilisul (luesul): agentul patogen: bacteria Treponema pallidum, simptome: leziuni pe buze, în cavitatea bucală, pe organele genitale, pete roșii pe corp, afecțiuni grave ale sistemelor: nervos, circulator-vasele sangvine, respirator-plămânii, transmitere: sexuală neprotejată, sărut, tacâmurile utilizate de bolnav, dacă sunt răni în cavitatea bucală, de la mamă la făt, tratament: antibiotice.
  • SIDA-sindromul imunodeficienței umane dobândite, agentul patogen: virusul HIV, simptome: infecții diverse, scăderea greutății, febră prelungită, afecțiuni grave ale sistemelor corpului, transmitere: sexuală neprotejată, instrumentar medical nesterilizat/ pentru manichiură/tatuaje nesterilizate, tratament: se poate ameliora boala prin medicamente, injecții, sprijin psihic.

Arome, esențe, parfumuri-utilizări-clasa a X-a

 Aromele sunt moleculele care dau senzația de gust, fiind utilizate în industria alimentară.

Clasificarea gustului:

  • Dulce: molecule care au grupe hidroxil: fructoza, zaharoza, glucoza, altele.
  • Acru: ionii hidroniu proveniți din ionizarea acizilor din alimente.
  • Amar: compuși organici heterociclici cu azot=alcaloizi: hamei, mac, cucută, opiu, nicotina, coca.
  • Piperat: alcaloid din piper=piperina.
  • Iute:capsaicina din ardeiul iute, verde, roșu.
  • Rece, proaspăt=mentolul din mentă.

Esențele sunt folosite în: cosmetică, parfumerie, aromoterapie, la fabricarea săpunurilor, a detergenților, în cofetărie, patiserie, altele.

Parfumurile sunt cea mai concentrată formă, conținând 20-30 % ulei esențial, fiind substanțe care răspândesc un miros plăcut.  

 

 

 

luni, 27 mai 2024

Comportamente cu risc asupra stării de sănătate-clasa a VI-a

 ADICȚIA =STAREA DE DEPENDENȚĂ FAȚĂ DE O ANUMITĂ SUBSTANȚĂ.

Factorii de risc care afectează sănătatea sunt următorii:

1.Tutunul= plantă Nicotiana tabacum –familia Solanaceae –frunzele se pot fuma-prin ardere, eliberează substanțe toxice: monoxid de carbon, cancerigene-gudron-produc boli grave.

Fumatul pasiv-periculos pentru copii-produce astm bronșic, cancer.

2.Băuturile alcoolice=alcool etilic-după consum, alcoolul este absorbit rapid de toate organele-sistemul nervos central, alte organe-lungă durată.

3.Drogurile=heroina, cocaina-consumul este ilegal, foarte periculos=afectează sistemul nervos.

Consumatorii=Toxicomani: somnolență, ochii roșii cu pupile dilatate, halucinații, pierderea memoriei, scădere în greutate, tendințe de sinucidere.

4.Sedentarismul=lipsa de activitate fizică-obezitate- diabet zaharat, hipertensiune arterială-boli cardiovasculare-cancer.

Este important  să facem zilnic mișcare sub orice formă-dans, mers, alergat, gimnastică.

Plante cu flori-clasa a V-a

 Gimnospermele=sunt plante superioare care au sămânța neînchisă în fruct. Se numesc conifere pentru că au CONURI=florile bărbătești și femeiești cu sămânța. Sunt numite RĂȘINOASE=au rășină (protejează de frig, paraziți).

Mediul de viață: terestru: zone de munte, dealuri înalte

Alcătuire: rădăcina-lemnoasă, ramificată, tulpina-dreaptă, înaltă, frunzele: ace (aciculare) acoperite cu ceară, florile=conuri.

Polenizarea-vânt

Exemple: brad, pinul, molidul, tuia, zada (larice, cu frunze căzătoare)

Importanța: producătoare de oxigen, previn inundațiile, alunecările de teren, combustibil, hârtie, celuloza, mobilă, plante medicinale (siropuri, ceai), plante decorative, instrumente muzicale.

Angiosperme =plante superioare care au sămânța închisă în fruct.

Mediul de viață: terestru, acvatic.

Alcătuire: rădăcina: rămuroasă-arbori, firoasă-grâul, pivotantă-morcov

Tulpina-aeriană: dreaptă, târâtoare, agățătoare, subternă: bulb-ceapă, rizom-ghimbir, tubercul-cartof

Frunza-teacă, pețiol, limb, nervuri

Flori-solitare, inflorescențe

Fructe: uscate, cărnoase

Sămânța: 1 cotiledon=MONOCOTILEDONATE: ceapa, cereale, crinul

2 cotiledoane=DICOTILEDONATE: pomii fructiferi, arbuști fructiferi: afin, zmeur,

ornamentali: trandafiri, arbori: stejar, fag, plante legumicole: tomate, ardei, vinete, fasole.

Importanța: produc oxigen, alimentația omului, a animalelor, plante medicinale, industria mobilei, a hârtiei, în construcții, plante decorative.

duminică, 26 mai 2024

Sticla-clasa a VII-a

Descoperirea ei: întâmplător, când niște marinari au vrut să facă focul negăsind niciun bolovan pe care să așeze vasul de gătit, au folosit bulgări de sodă, iar în ziua următoare, au văzut niște pietricele lucioase.

Materiile prime: nisipul cuarțos, soda calcinată, calcarul, afânații, decoloranții, coloranții, opacizanții, cioburile de sticlă.

Clasificarea după utilizarea sticlei:

  • Pentru ambalaj, articole de menaj
  • Pentru construcții
  • Pentru produse tehnice
  • Sticla Low E-reduce pierderea căldurii
  • Sticla Four Seasons-izolare termică, protecție solară
  • Sticla reflexivă
  • Sticla antiefracție
  • Sticla securizată
  • Sticla ornamentală
  • Sticla termorezistentă

Obținerea obiectelor din sticlă se face prin: suflare manuală, automată, fasonarea prin turnare, prin tragere, presarea, turnarea, laminarea.

Finisarea sticlei: șlefuire, lustruire, gravare artistică, decorarea la rece.

Domenii de activitate: sticlarii, ingineri proiectanți în sticlă și ceramică.

joi, 23 mai 2024

Sărurile-clasa a VII-a

Sunt substanțe compuse care conțin un metal și un radical acid (nemetal/grupare de nemetal cu oxigenul).

Denumirea sărurilor:

1.Săruri binare: numele nemetalului + sufixul –ură +de + numele metalului.

Exemple: Al2S3=sulfură de aluminiu

2.Săruri care conțin oxigen: numele radicalului + sufixul –at/it + de + numele metalului.

Exemple: BaSO4-sulfat de bariu, CaSO3-sulfit de calciu.

Clasificarea sărurilor după numărul atomilor de hidrogen sunt:

1.Neutre: NaCl, Na2SO4=sulfat de sodiu

2.Acide: provin din acizii dibazici (2H), tribazici (3H).

Exemple: NaHCO3=carbonat acid de sodiu/bicarbonat de sodiu/hidrogen carbonat de sodiu.

Importanța: sarea de bucătărie era folosită în Imperiul Roman ca o cotă de salariu pentru soldați, bicarbonatul de sodiu, parf de copt-prăjituri, carbonatul de calciu=CaCO3: calcar, piatră de var, marmură-construcții, clorura de calciu=CaCl2-prevenirea formării gheții, sulfatul de magneziu=MgSO4-medicină: sedativ, zeama bordeleză=var stins+ piatră vânătă-tratarea viței de vie împotriva ciupercii Plasmopara viticola.

 

Particularități ale reproducerii sexuate la vertebrate-clasa a VII-a

1.Peștii au: ovulele=icre, spermatooizii=lapți.

Peștii cartilaginoși au fecundația internă, cei osoși externă, iar speciile vivipare nasc pui asemănători cu adulții, speciile ovipare poartă embrionul în uter un timp limitat.

2.Amfibienii: urodelele au fecundația internă, iar anurele, externă. Dezvoltarea –metamorfoză:ouă-mormoloci-adulți.

3.Reptilele au fecundația internă, sunt ovipare, incubația-soarele.

4.Păsările sunt ovipare, fecundația internă.

5.Mamiferele au fecundația internă. Sunt ovipare: mamiferele monotreme, marsupialele au un marsupiu în care embrionul se hrănește deoarece sunt situate și glandele mamare.Mamiferele placentare se înmulțesc prin pui care se dezvoltă în placentă, ajutând la schimburile materno-fetale, de substanțe și de gaze.

Puii sunt hrăniți cu laptele produs de glandele mamare.

Comportamente de reproducere

Etologia este ramura biologiei care studiază comportamentele animalelor: alimentar, de apărare, de reproducere.

În cazul comportamentului de reproducere sunt diferite faze pentru a da naștere urmașilor: formarea cuplului, curtarea, împerecherea, nașterea  și îngrijirea puilor.

Exemplu: cocoșul de munte își desface penele cozii în evantai, cântă, țopăie în locurile de rotit.

Supraclasa tetrapode –clasa amfibieni-clasa a IX-a

Amphi-dublu, bio-viață.

Mediul de viață: terestru, acvatic.

Alcătuirea corpului: corp acoperit cu piele subțire, vascularizată, umedă, membrele anterioare –scurte, cele posteriaore-lungi.

Respirația: pulmonară, branhială, cutanee.

Circulația sângelui: dublă, închisă, incompletă, inima: tricamerală.

Temperatura coprului: variabilă, sunt poichiloterme.

Reproducerea: ouă, fecundația :externă, dezvoltarea: metamorfoză: ouă-larve=mormoloci-adult.

Clasificarea:

1.Ordinul anure:amfibieni fără coadă: broasca de pădure, broasca râioasă, brotăcelul.

2.Ordinul urodele: amfibieni cu coadă: salamandra, tritonii

 

Reguli de igienă personală pentru păstrarea sănătății-clasa a VI-a

IGIENA PERSOANLĂ= set de reguli simple, ușor de respectat, pentru PREVENIREA APARIȚIEI, RĂSPÂNDIRII BOLILOR: curățarea corpului, a hainelor, a locuinței, o alimentație  sănătoasă, regim echilibrat de odihnă și mișcare.

Regulile de igienă sunt următoarele:

1.Spală-te pe mâini: după ce ai folosit toaleta, înainte de masă, după joaca cu animalele, după folosirea  telefonului mobil, a tastaturii, a calcultorului, a banilor, a clanțelor ușilor.

2.Îngrijește-ți unghiile: sub unghii se adună microbii/murdăria, motiv pentru care se taie scurt, se curăță zilnic cu o periuță, nu se rod.

3.Îngrijește-ți pielea: se face duș zilnic pentru a îndepărta agenții patogeni, praful, transpirația.

4.Îngrijește-ți părul: periat-2 ori/zi, spălarea-1 dată/săptămână –șampon adecvat firului de păr.

5.Îngrijirea dinților:periajul corect de 2 ori /zi-după masă, apă de gură, ață dentară.

6.Îngrijirea hainelor: spălarea, călcarea, schimbarea lor zilnică.

7.Îngrijirea spațilui personal: aerisirea zilnică, curățenia zilnică-asigură un mediu prielnic sănătății, învățării.

miercuri, 22 mai 2024

Stabilirea coeficienților în reacțiile redox-clasa a IX-a

 Numărul de electroni schimbați între reducător și oxidant permite stabilirea coeficienților stoechiometrici pentru echilibrele cu schimb de electroni.

O reacție redox (de oxido-reducere) este reacția în care reactanții suferă schimbări în starea lor de oxidare.

Pentru stabilirea coeficienților stoechiometrici pentru echilibrele cu schimb de electroni se parcurg următoarele etape:

- se scrie ecuația reacției redox fără coeficienți

-stabilirea numărului de oxidare, identificarea elementelor care-și modifică numărul de oxidare

-scrierea proceselor de oxidare/reducere, precizând oxidantul/reducătorul

-stabilirea c.m.m.c. între numărul electronilor cedați/acceptați, astfel încât numărul electronilor cedați sa fie egal cu cei acceptați.

 -scrierea coeficienților pentru elementele care și-au modificat numărul de oxidare

-calcularea coeficienților pentru elementele care nu și-au modificat numărul de oxidare, respectând bilanțul atomic.

Exemplu:





                                   3Cu +8HNO3  rezultă 3Cu(NO3)2 + 4H2O + 2NO↑




Sămânța și fructul-clasa a X-a

 Este organul de înmulțire al plantelor superioare care rezultă din ovul după fecundație.

Alcătuirea:

-tegumentul seminal -exterior-rol protector

-are hilul și micropilul, anexele cărnoase

-embrionul- interior-format : radicula care va deveni rădăcina

                                            -hipocotilul va deveni tulpina

                                            -gemula care va deveni mugurașul

  -cotiledonul- conține substanțe de rezervă necesare embrionului pe parcursul germinației

Dicotiledonatele au  două cotiledoane.

Monocotiledonatele au un cotiledon.

Fructul se formează din ovar.

Alcătuirea : EPICARP-partea exterioară, protejată de ceară

                      MEZOCARP-miezul fructului: cărnos, uscat

                      ENDOCARP-partea interioară, acoperă sămânța.

Clasificarea:

1.CĂRNOASE: BACE-mai multe semințe: tomate, struguri

                          DRUPE-o singură sămânță: vișine, prune

2.USCATE: DEHISCENTE=păstaia-fasole, capsula-bumbac 

                    INDEHISCENTE: aluna, nuca, cariopsă-grâu

3.FALSE=POAME:mere, pere, gutui.

Rolul: alimentația omului-vitaminele-imunitatea, reduc riscul bolilor de inimă, infarct, atac cerebral, de boli renale, afecțiuni osoase, protecție împotriva anumitor tipuri de cancer, prevenirea obezității, a diabetului, normalizarea tensiunii arteriale.

 

Reproducerea la plante-clasa a X-a

1.Cea asexuată  se realizează fie prin spori, fie prin organe vegetative, aceasta numindu-se și înmulțire vegetativă.

Clasificarea:

1.Butășirea: butașul este replantat în sol pentru obținerea unei plante noi.

Exemple de butași de tulpină: vița de vie, salcia, de frunze: begonia.

2.Altoirea: altoiul este transplantat pe tulpina unei specii sălbatice înrudite numită portaltoi. Exemple: pomii fructiferi.

3.Prin tulpini subterane: rizom: ferigă, tubercul: cartof, bulbi: ceapă, usturoi, lalea. Din mugurii acestor organe apar lăstarii aerieni, din care apar rădăcinile plantei noi.

4.Prin marcotaj:de la nodurile lăstarilor îngropați în sol se formează rădăcinile adventive, iar mugurii formează lăstarii, care vor deveni plante noi.

Exemple: garoafă, vița de vie, magnolia.

2.Sexuată la angiosperme: floarea: formată din:

-peduncul floral—codția cu care floarea se prinde pe tulpină.

-receptacul-partea pe care se fixează elementele florii

-caliciul-format din totalitatea sepalelor

-corola-formată din totalitatea petalelor

-androceul-totalitatea staminelor-partea bărbătească a florii: formată din anteră cu grăunciorul de polen și filament staminal.

-gineceul sau pistilul-partea femeiască a florii format din carpele.

Funcțiile florii:

1.Polenizarea-transportul polenului de pe  stamine pe stigmatul pistilului.

Clasificare: directă=autopolenizare: lalea, încrucișată/indirectă-prin agenți polenizatori: insecte, păsări colibri, vântul și artificială prin om.

2.Fecundația=unirea gametului bărbătesc cu cel femeiesc rezultând celula ou iar ovarul se transformă în fruct, ovulele în semințe.