Circulația la plante clasa a VI a film

 

Circulația la plante-absorbția și circulația sevei brute/elaborate-clasa a VI a

 Absorbția se face prin două mecanisme:

1.Activ: se produce primăvara înainte de formarea frunzelor  datorită faptului că apa din sucul vacuolar al celulelor rădăcinii este mai mică decât cea din sol, fiind împinsă spre tulpină prin vasele lemnoase datorită forței de absorbție.

2.Pasiv: se produce primăvară după formarea frunzelor, iar vara, datorită transpirației, cu ajutorul forței de absorbție, care se transmite prin vasele lemnoase din nervurile frunzelor –tulpină-rădăcină-perișorii absorbanți care absorb apa din sol.

Circulația sevelor:

-brute: ascendent prin vasele conducătoare lemnoase: celule moarte, fără citoplasmă, cu pereții îngroșați, de la rădăcină-tulpină-frunze.(viteza mare).

-elaborate: ascendent/descendent prin vasele conducătoare liberiene: celule vii, cu citoplasmă (viteza –mică).

Factorii care influențează aceste funcții sunt:

a.interni: sănătatea rădăcinii, vârsta plantei, numărul/poziția frunzelor.

b.externi: cantitatea apei, temperatura, oxigenul, compoziția solului.

 

Reacția de descompunere-clasa a VIII a film Chimie

 

Reacția de descompunere-clasa a VIII a Chimie

Este fenomenul chimic prin care un reactant se transformă în doi sau mai mulți produși de reacție, cu proprietăți diferite.

Formula generală este:

A→B +C

A: reactant, este substanță compusă, B, C: produși de reacție: substanțe simple, compuse.

Exemple:

1.Descompunerea apei: se face în prezența curentului electric:

2H₂O →2H₂↑ + O₂↑

2.Descompunerea oxidului de mercur (II): se face în prezența temperaturii:

2HgO →2Hg + O₂↑

3.Descompunerea clorurii de argint: se face în prezența luminii:

2AgCl →2Ag + Cl₂↑

4.Descompunerea unor carbonați:( carbonatul de calciu se descompune în oxid de calciu, dioxid de carbon).

CaCO₃→CaO + CO₂↑

5.Descompunerea unor hidroxizi:

Cu(OH)₂→CuO + H₂O↑ (hidroxidul de cupru (II) se descompune în oxid de cupru (II), apă: vapori.

6.Descompunerea apei oxigenate: (poate avea loc în prezența, absența dioxidului de mangan):

2H₂O₂→2H₂O +O₂↑

Acaestă reacție poate avea loc în prezența unui catalizator : dioxidul de mangan.Catalizatorii sunt substanțe care măresc viteza de desfășurare a unei reacții chimice.

Importanța catalizatorilor: la obținerea: amoniacului, a acidului azotic, sulfuric, a îngrășămintelor chimice, a medicamentelor, a maselor plastice, a detergenților, la prelucrarea: petrolului, a cauciucului.

 

 

 

Petrolul-clasa a X a Chimie

Este un amestec de hidrocarburi solide, gazoase dizolvate într-un amestec de hidrocarburi lichide.

Petrolul brut-considerat la fel de valoros ca și aurul, numindu-se „aurul negru”.

Proprietățile fizice :

-lichid vâscos

- culoarea: variază de la galben-verde pînă la negru, avînd reflexe colorate diferite.

-mirosul petrolului este caracteristic.

-nu este solubil în apă şi mai uşor ca aceasta.

- nu are punct de fierbere definitiv, el se distilează continuu, la temperatura de 30-360 C.

 

Distilarea fracționată a petrolului

Petrolul brut este extras din zăcământ și transportat pe căi feroviare sau navale spre rafinăriile petrochimice, rafinarea lui realizndu-se prin distilare. Deoarece în urma distilării petrolului brut se obțin amestecuri de hidrocarburi saturate, cu puncte de fierbere apropiate, numite fracții, operația se numește distilare fracționată, se face industrial în coloane.

În urma distilării fracționate la presiune atmosferică a petrolului brut se obțin următoarele fracții :

• Fracția C₁-C₄= gaze ușoare: materie primă în petrochimie, ca gaz combustibil.
• Fracția C₅-C₆, =benzină ușoară (eter de petrol): principalul constituent al benzinei.
• Fracția C₆-C₁₀,=benzină grea (nafta): materie primă pentru obținerea benzinelor, în petrochimie.
• Fracția C₁₁-C₁₅,= kerosen (petrol lampant): combustibil petrolier folosit la motoare cu reacție (turboreactoare).
• Fracția _C12-C₂₀,= motorină: carburant la motoarele Diesel.
• Fracția > C₂₀, = reziduu atmosferic, reziduu solid se distilează la o presiune mult mai mică decât cea atmosferică: obținerea lubrifianților, păcurei și asfaltului.

 

Chimizarea petrolului

Fracțiile principale obținute în urma distilării fracționate a petrolului sunt folosite fie ca atare, fie supuse unor procedee chimice de cracare catalitică (la 440 °C) sau cracare termică (la 800 °C).

Produsele obținute la rafinarea petrolului sunt transportate, cel mai ieftin și practic, prin conducte de mare capacitate=oleoducte, de la rafinărie spre centre, fie pentru comercializarea (cazul combustibililor și a benzinelor), fie pentru prelucrarea ulterioară (în cazul compușilor care sunt folosiți ca materie primă).

Prin chimizarea petrolului se obține o gamă largă de substanțe:

• Gaze de rafinărie
• Benzină
• Motorină
• Parafine

 

Cărbunele-clasa a X a chimie-film

 

Petrolul-chimie-clasa a X a film

 

Scheletul corpului uman-clasa a VII a film

 

Scheletul corpului uman-clasa a VII a

 Reprezintă totalitatea oaselor legate între ele prin articulații.

1.Capului: NEUROCRANIU: oase pereche: temporale, parietale, oase nepereche: frontal,occipital,

VISCEROCRANIU (oasele feței): perechi: maxile, zigomatice, nazale, nepereche: mandibula,

vomer.

2.Trunchiului: coloana vertebrală: 33-34 vertebre dispuse metameric (una peste alta) între care sunt discurile firbocartilaginoase, are 5 regiuni: cervicală-7 vertebre, toracală-12, lombară-5, sacrală-5, coccigiană-4,5

-coastele: 12 perechi: primele 7 perechi=adevărate-au cartilaj propriu, perechile 8,9,10-false-se

articulează de stern prin cartilajul coastei 7, perechile 11,12-flotante-libere (nu se articulează de stern)

-sternul=osul pieptului împreună cu coastele și vertebrele toracale=cavitatea toracică.

3.Membrelor superioare-se articulează de trunchi prin centura superioară=omoplat + claviculă

-osul brațului-humerus, oasele antebrațului-radius, ulna, oasele mâinii: carpiene, metacarpiene, falange.

Membrelor inferioare –se articulează de trunchi prin centura inferioară (pelviană)=oase coxale + osul sacrum

-osul coapsei-femur, genunchi-rotula (patela), oasele gambei-tibie, peroneu, oasele piciorului: tarsiene,metatarsiene, falange.

 

 

Masa atomică și molul-clasa a VII a Chimie film

 

 

Respirația în medii de viață diferite-clasa a VI a film

 

Ape stătătoare-clasa a V a film

 

Aplicații-masa atomică, număr moli-clasa a VII a Chimie

1.Care este numărul de moli reprezentat de 124 grame fosfor?

Ap=31 unitați

1mol P............................31 g

X moli P.........................124 g

X=124 x 1 mol/31 g=4 moli P

2..Cât cântăresc 6 kilomoli de clor?

1 mol Cl................35,5 g

6000 moli Cl...........X

X=6000 moli x 35,5 /1 mol= 213 000 gCl, 213 Kg Cl

1 kilomol=1000 moli

3.Câți  atomi sunt într-o monedă de cupru cu masa de 6 grame?

1 mol Cu ..........................64 g

1 mol Cu .......................6,022 x 10²³ atomi Cu  rezultă că

64 g Cu ..................6,022 x 10²³ atomi

6 g Cu......................X

X=6 g x 6,022 x10²³ atomi/64  Cu = 0,56 x 10²³ atomi , 56 x 10²¹ atomi

 

 

 

Masa atomică relativă și molul de atomi-clasa a VII a Chimie

Masa atomică relativă=numărul care ne arată de câte ori masa unui atom este mai mare decât unitatea atomică de masă, la calcule se folosește A_r  rotunjită.

Masa atomică relativă medie =valoarea trecută în tabelul periodic sub simbolul elementelor.

Exemple: să calculăm masele atomice ale atomilor de: O,H

-atomul de O= 8p⁺ , 8n⁰, 8 e^- , m_O=8 x (1,67 x 10^-27  + 1,67 x 10^-27  + 9,1 x 10^-31)=26,72 x 10^-27 kg.

-atomul de H =1p⁺ , 1e^-, m_H= 1,67 x 10^-27 + 9,1 x 10^-31= 1,67 x 10^-27 kg.

-aceste mase atomice sunt notate în Anexa 2, exemple: Na=22,99=23, S=32,06=32, Al=26,982=27, Mg=24,31=24

Concluzie: masele atomice sunt foarte mici fiind dificil de folosit în calcule, motiv pentru care se utilizează masele atomice raportate la unitatea atomică de masă.

Molul de atomi=cantitatea de substanță care conține 6,022 x 10²³ atomi, are masa egală cu masa atomică relativă a atomului respectiv, exprimată în grame.

-se notează cu niu=ѵ sau cu n.

-un mol de atomi din orice element chimic conține 6,022 x 10²³=numărul lui Avogadro

Respirația vertebratelor în medii de viață diferite-clasa a VI a

1.În mediul acvatic:

-branhială: branhii externe: larvele amfibienilor, proteul

                 branhii interne: peștii osoși: camere branhiale cu opercule

                                        peștii cartilaginoși: camere cu fante

-pulmonară: mamiferele acvatice: delfinul, balena-se ridică la suprafață pentru schimburile gazoase.

2.În mediul terestru:

-pulmo-cutanată-amfibienii adulți, pielea-umedă, subțire bogat vascularizată.

-pulmonară-reptile, păsările au nouă saci aerieni, mamifere. 

Ape stătătoare-clasa a V a

Sunt întinderi permanente stagnante de apă reprezentate de lacuri și bălți.

Clasificarea lacurilor:

1.După modul de formare: glaciare, vulcanice, de baraj: natural, artificial.

2.După altitudine: de: munte, deal, podiș, câmpie.

3.După salinitate: de apă dulce, sărătă.   

Caracteriticile biotopului:

-temperatura sunt diferențe între suprafață și profunzime

-lumina: pătrunde în stratul superior al apei

-transparența: dependentă de materiile organice din apă

-oxigenarea: la suprafața apei este mai mare, lacurile de munte sunt mai oxigenate.

Caracteristicile  biocenozei:

-plante: papura, trestia, nufărul alb, brădișorul.

-nevertebrate:  lipitori, melci, țănțari,insecte, păianjeni de apă,  scoici.

-vertebrate: barza, șobolan de apă, crapul, știuca, gâsca sălbatică,  somnul.

Importanța:

-menținerea biodiversității

-economică: peștii:alimentație, sursă de apă potabilă.

 

Circuitele electrice -clasa a VIII a film

 

Reacțiile hidrogenului -clasa a VIII a film

 

Sistemul circulator la mamifere-clasa a X a film

 

Evoluția omului--clasa a VIII a film

 

Evoluția omului-clasa a VIII a

Scurt istoric: de-a lungul timpului savanții s-au implicat în acest subiect:

• Aristotel a situat omul pe o treaptă superioară
• Hipocrat a sesizat legătura dintre anatomia omului și influența mediului asupra sa
• Tyson a descris în detaliu corpul cimpanzeului
• Jean Baptiste de Lamarck considera că omul provine din maimuța care a fost nevoită „să gândească”
• Charles Darwin  a provocat o revoluție în gândirea omului modern.
• Prezent, teoria evoluționistă: omul și maimuța au probabil un strămoș comun.

Încadrarea sistematică a omului

• Regnul Animalia
• Ordinul Primate
• Familia Hominidae
• Genul Homo
• Specia sapiens
• Subspecia sapiens
• Homo sapiens sapiens: omul înțelept și modern

Repere în evoluția omului

1.„Leagănul umanității” este Africa: fosila „Lucy” –australopitec de 4,4 milioane de ani

2.Prima „patrie ” a omului modern a fost o regiune din statul Botswana-Homo sapiens sapiens a trăit în urmă cu 200 000 de ani, migrând spre alte zone acum 70 000 de ani.

Transformările care au dus la apariția omului modern sunt: poziția bipedă, marirea volumului encefalului, limbajul articulat.

  

 

 

 

 

Sistemul circulator la mamifere-clasa a X a

 Sistemul circulator=inima + vase de sânge : artere, vene, capilare

Inima: localizare-cavitatea toracică, între cei doi plămâni, deasupra diafragmei

Alcătuire: două atrii-separate prin septul interatrial

-valvulele sunt: atrioventriculare-permit sângelui să treacă numai din atrii în ventricule,  semilunare-nu permit sângelui să intre în artere din inimă. 

Două ventricule –separate prin septul interventricular

Straturile inimii

-endocard-stratul intern, căptușește încăperile inimii

-miocard-mușchi striat de tip cardiac

-epicardul-o membrană subțire care acoperă miocardul

-pericardul-un sac fibro-seros care învelește inima.

Rol-pomparea și circulația sângelui care este :

1.MARE (sistemică): Ventriculul stâng-transportă sânge oxigenat (arterial)-artera aortă-corp-sânge neoxigenat (venos)-vena cavă superioară, vena cavă inferioară-atriul drept.

2.MICĂ (pulmonară) –Ventriculul drept-sânge neoxigenat-plămâni-sânge oxigenat-vene pulmonare (4)-Atriul stâng.

Caracteristicile circulației: dublă (mică, mare), închisă (vasele de sânge au pereți proprii), completă (sângele oxigenat nu se amestecă cu cel neoxigenat).

Bolile: infarctul miocardic, hipertensiunea arterială, accidentul vascular, ateroscleroza, varicele.

Reacția nemetalelor cu hidrogenul-clasa a VIII a Chimie

1.Reacția hidrogenului cu oxigenul

2H₂ + O₂ →2H₂O

2.Reacția hidrogenului cu clorul

H₂ + Cl₂ →2HCl↑ ( acidul clorhidric –gaz incolor, mai greu decât aerul, miros iritant).

3.Reacția hidrogenului cu sulful

H₂ + S →H₂S↑ (acidul sulfhidric sau hidrogen sulfurat-gaz urât mirositor, toxic, găsindu-se în zonele cu vulcanism intens).

4.Reacția hidrogenului cu azotul

3H₂ + N₂ ↔ 2NH₃↑ (gaz incolor, miros înțepător caracteristic, are caracter slab bazic).

Proprietățile fizice ale hidrogenului: gaz incolor, inodor, insipid, mai ușor decât aerul.

 

 

Circuitele electrice-clasa a VIII a Educație tehnologică

Elementele necesare racordării locuinței la rețeaua de distribuție sunt: branșamentul, cofretul (legătura dintre rețeaua de distribuție și consumator), contorul electric, tabloul electric.

Instalația electrică interioară asigură alimentarea cu energie electrică a iluminatului dar și a aparatelor electrocasnice.

Alcătuirea ei: circuite electrice de iluminat, prize, aparate de: protecție, siguranță, conectare: priza, fișa face legătura între prize și consumatori, întrerupătoarele, accesorii de racord: cleme, doze, coturi, dibluri, tuburi de protecție, iar siguranțele sunt dispozitivele care protejează instalația împotriva supracurenților de scurtcircuit.  

Circuitele electrice sunt străbătute de curent alternativ cu tensiunea=230 V.

Format din: conductor la un anumit potențial =FAZĂ, iar altul la potențial zero=NUL, iar pentru o siguranță sporită se poate adăuga un al treilea conductor=nulul de protecție sau împământare. Acestea pot avea trasee verticale/orizontale.

Caracteristicile conductoarelor: realizate din cupru, aluminiu, cu izolația de culori diferite: verde,

galben: protecție, alb, albastru: nul, maro, negru, roșu, violet: fază. 

                                                                                      

Clasificarea, proprietăților și utilizările materialelor lemnoase-clasa a VII a

Clasificarea plantelor lemnoase:

-arbori- foioase, rășinoase- înălțimea -15 m

-arbuști-mai multe tulpini

-subarbuști-înălțimea -1m

-liane lemnoase-tulpini răsucite pe suport

Caracteristicile fizice

-culoarea: alb-carpen, negru-abanos

-luciul

-desenul

-gustul lemnului: scorțișoara

-densitatea: teiul-ușor, stejarul-greu

-umidatatea:50-60 % H₂0

-umflarea, contragerea lemnului-mărirea/micșorarea volumului în funcție de apă

-puterea calorică-căldura produsă: stejar=3460 Kcal/kg

Proprietățile lemnului

1.Electrice=lemnul uscat- bun izolator

2.Acustice= amplificarea sunetelor

3.Mecanice: elasticitatea-schiuri

                       -plasticitatea-ulm, frasin

                       -rezistența

                       -duritatea-moale-salcia, semidur-nuc, dur-carpen, foarte dur-merișor

4.Tehnologice: uzura, rezistența la smulgerea cuielor, șuruburilor, durabilitatea: mare-molidul.

Utilizările: produsele obținute din lemn sunt:

-SEMIFABRICATELE: cheresteaua, furnirul, placajul, panelul, PAL, PFL,

-Materiale lemnoase de viitor: OSB-ul MDF-ul, WPC-wood plastic composite, CLT-xlam-izolare termică-case pasive.

 

 

 

Alimentele de origine minerală-clasa a V a Educație tehnologică

Acestea sunt:apa, sarea

1.Apa=două  molecule de hidrogen și una de oxigen.

Sursa: izvor, fântână, rețeaua de apă, îmbuteliată.

Caracteristicile apei potabile: inodoră, incoloră, insipidă, fără microorganisme/paraziți.

Rol: corpul uman: transportul oxigenului, nutrienților în celule, este în 75 % în creier, 85 % în sânge, 22 % în oase, înlătură deșeurile, protejează organele vitale.

-la prepararea produselor alimentare

-necesarul de apă se calculează : 35 ml /kg corp-adult, 60 ml/kg corp la copii, 150 ml/kg corp la nou-născuți.

-se ține cont de: activitatea fizică desfășurată, condițiile de mediu, anotimpul, starea de sănătate.

2.Sarea= mineral format din sodiu (Na) și clor (Cl).

Sursa: saline, ocne, evaporarea apei marine.

Rol: prepararea mâncărurilor

Efecte negative: creșterea tensiunii arteriale, afecțiuni cardiovasculare, reținerea apei în corp.

Caracteristici: se dizolvă în apă,  se umezește.

Sortimente de sare:

-sarea de masă:conține iod

-sarea de mare

-sarea celtică

-sarea roz de Himalaya

Concentrația procentuală de masă-clasa a IX a

  Concentrația procentuală de masă (c) reprezintă masa de substanță dizolvată în 100g soluție.

m_d =masa dizolvatului
m_s = masa soluției = m_d + m_apă

Caracteristici:

 Concentrația procentuală de masă (c) se exprimă în procente (%). Deci, o soluție de sare de concentrație 25% arată că 25 g sare sunt dizolvate în 100 g soluție de sare.

O soluție se poate concentra prin:

• Adăugare de dizolvat
• Îndepărtarea prin evaporare a unei mase de apă din soluție.
• Adăugarea unei soluții de același tip, dar cu concentrație mai mare.

 O soluție se poate dilua prin:

• Adăugare de apă.
• Adăugarea unei soluții de același tip, dar mai diluată.

Probleme:

Maria a preparat 400g sirop de concentrație 30%. Eu doresc să știu ce cantitate de zahăr, respectiv de apă a folosit Maria.

Datele problemei
m_s = 400 g sirop
c = 30%
m_d = ?
m_apă = ?z

Rezolvarea:

Din formula concentrației procentuale, scoatem md:

Aflăm masa soluției:
m_s = m_d + m_apă

Scoatem masa apei:
m_apă = m_s - m_d = 400 g – 120 g = 280 g apă.

Andreea a preparat 500 grame de limonadă de concentrație 40 %. Sora ei dorește să știe ce masă de zahăr, respectiv de apă a folosit.

Datele problemei:

m_s  =500 g

c=40 %

Se cere:

m_d =?

m_apă =?

Rezolvare:

 c=md/ms x 100

md=ms x c/100

md =500 x 40/ 100= 20 000/100=200 g zahăr

ms=md + mapă= mapă= ms- md= 500-200= 300 g apă

Sanda dorește să prepare o saramură de concentrație 30 % , având la dispoziție 3 kg de sare. Ce masă de saramură a obținut și câtă apă a folosit?

Datele:

c = 30 %

md=3kg sare

Se cere:

ms=?

mapă=?

Rezolvare:

c=md/ms x 100 == ms=md x 100/c =3 x 100/ 30=300/30=10 kg soluție

ms=md + mapă= mapă=ms- md= 10-3=7 kg apă