Gazul ideal și parametrii de stare-clasa a IX a

Gazele nu au formă proprie-iau forma vasului și nici volum propriu-ocupă tot spațiul pus la dispoziție, fiind compresibile (pot fi micșorate într-un volum mai mic).

Exemple de substanțe gazoase:

1.Molecule diatomice ale nemetalelor: Cl₂, O₂.

2.Gazele rare: He, Ne, Ar, Kr, Xe, Rn.

3.Oxizi nemetalici: CO₂, CO, NO.

4.Hidrurile covalente ale unor metale: NH₃, CH₄ , H₂S

Modelul gazului ideal, descrie un gaz ipotetic cu mai multe proprietăți care sunt:

• Are un număr foarte mare de particule identice
• Moleculele nu au dimensiuni (mărimea lor este atât de mică, încât poate fi ignorată)
• Moleculele se ciocnesc perfect elastic (pierd extrem de puțină energie la ciocniri)
•  Moleculele sunt în agitație continuă   (au energie, iar energia provoacă mișcare)
• Forțele intermoleculare sunt neglijabile. (moleculele sunt foarte departe unele de altele și se mișcă foarte repede).

Rol: domeniul prelucrării gazelor, meteorologie, în inginerie, sisteme de ventilație, climatizare.

Parametrii de stare=starea unui gaz la un anumit moment: presiune-p, volumul-V, temperatura-T, iar interdependența lor este ecuația de stare care respectă cele trei legi ale gazelor și anume:

1.fenomen izoterm: T, v=constante.

2.fenomen izobar:  p,v=constante

3.fenomen izocor: V,v=constante

v-numărul de moli ai gazului ideal. Litera grecească niu (ν).

Ecuația de stare este: p x V=v x R x T

p-presiunea gazului ideal

V-volumul gazului ideal

v-numărul de moli ai gazului ideal.

R-constanta universală a gazelor=8,21 x 10^-2 L (litri) x atm/mol x K. (t grade C +273,15)