Depinde de următorii factori: forma, culorile dispunerea mobilierului, finisajele, culorile pereților, obiecte de decor, culoarea perdelelor: alb/culori nuanțe deschise.
Tabla: ceramică,
cu markere/cretă, magnetică, interactivă.
Alte dotări:
cuier, dulap pentru material, videoproiector, avizier, ghivece cu flori,
tablouri, postere create de elevi.
Rol: asigurarea
confortului ambiental.
Biodiversitatea cuprinde toate formele de viață de pe această planetă, referindu-se atât la variabilitatea speciilor cât și a variațiilor unei specii.
În prezent au fost identificate 1,5-1,8 milioane de
specii dar se estimează că ar putea exista circa 6 milioane, alți cercetători
susțin că ar fi chiar 100 de milioane de specii.
Măsurarea diversității se face
respectând următoarele principii:
Dispariția speciilor este
produsă de :
Cauzele scăderii biodiversității:
-fragmentarea/distrugerea habitatelor
-supraexploatarea resurselor naturale
Conservarea biodiversității se
poate face prin:
Colorantul este o substanță organică sintetică sau naturală, are culoare proprie putând colora substraturile pe care se aplică: ceramic, textile, piele, hârtie.
Substanțele pentru a poseda o culoare proprie trebuie să conțină
grupe cromofore/cromofori.
Exemple: grupa nitro –NO2, azo –N=N-,
nitrozo-N=O.
Cromogenele=substanțele
care conțin cromofori, sunt colorate.
O
substanță pentru a deveni colorantă trebuie să conțină și grupe=auxocrome, cu
rolul de a imprima substanței proprietatea de a colora.
Exemple:
grupa amino –NH2, hidroxifenolică-OH,
Istorie: indienii îi foloseau cu 5000 de ani
în urmă, utilizând rădăcinile, frunzele, scoarța, lemnul plantelor, dar și
fructele de pădure. Exemple: purpura,
pentru veșmintele scumpe era obținută dintr- o specie de moluște care secretă
murexid, oxidându-se se transformă în colorant, indigoul, de culoare albastră, dar prin topire/stare de vapori,
devine roșu, era utilizat din antichitate fiind obținut prin macerarea
plantelor din India, Egipt apoi au fost cultivate și în Europa.
Clasificarea coloranților organici:
1.
Naturali:
purpura,, indigoul, șofranul „aurul roșu” extras din stigmatele plantei Crocus
sativus.
2.
Sintetici:
moveina-primul colorant organic a fost
sintetizat în anul 1856 de către Henry Perkin, ulterior, s-au sintetizat,
industrial, mii de coloranți.
o
Azoici=roșu acid 88
o
Antrachinonici=albastru acid 27
o
De sulf
o
Metinici, polimetinici
o
Indigoizi
o
Ftalocianinici
o
Nitro
Coloranții alimentari
sunt substanțe care redau sau intensifică culoarea produselor alimentare,
folosindu-se în scop comercial.
Clasificarea:
1.Naturali: clorofila: un colorant verde din plante
β-carotenul: colorant folosit
pentru tonurile de: galben, portocaliu, roșu, extras
din fructe și legume.
2.Sintetici:
caramelul, unele E-uri: 104-galben de chinolină, 123-azorubin-roșu, 132-indigotin
albastru.
Vopselele sunt suspensii de pigmenți –coloranți insolubili în apă,
solvenți, folosite pentru colorarea superficial opacă a diverselor obiecte.
Bucătăria=spațiul pentru prepararea alimentelor,
servirea mesei, spălatul vaselor, păstrarea unor alimente neperisabile.
Aparate pentru prelucrarea mecanică: mixer, robot, storcător de fructe, aparat de tăiat
legume.
Aparate pentru pregătirea la cald: aragaz, grătar, rotisor, cafetira, prăjitor de pâine.
Aparate pentru păstrare, conservare: frigider, congelator, aparat de vacuumat.
Ustensile: strecurătoarea,
telul, polonic, tocător, spumiera.
Vasele:oale, cratițe, sunt
din sticlă termorezistentă, oțel, aluminiu, teflon.
Vesela:farfurii,boluri,castroane,
platouri, căni.
Dispozitive:deschizătorul
de conserve, pentru:curățat cartofi, strivit usturoi, tirbușonul.
Tacâmuri: linguri, cuțite,
furculițe, din oțel inoxidabil, argint, aluminiu, plastic.
Paharele: băuturi din
sticlă, cristal, plastic.
Factorii
de confort în bucătărie trebuie să asigure o atmosferă
plăcută, comodă, igienică.
Bucătăria trebuie
organizată și mobilată corespunzător activităților organizate:
-mobilierul
specific acestui spațiu
-păstrarea igienei,
a ordinii
-dotarea corespunzătoare cu aparatură și ustensile
-executarea unui
finisaj corespunzător pentru pardoseală, pereți
-asigurarea
rețelelor de utilități.
Mușchii
Mediul de viață: terestru: sol, scoarța copacilor, stânci.
Alcătuirea: rizoizi, tulpiniță, frunzișoare, capsulă cu sporogon și spori.
Înmulțirea-asexuată:
spori, sexuată-gameți
Exemple: mușchiul de pământ, mușchiul de turbă.
Importanța: formează cu lichenii primul strat de sol, previn eroziunea
solului, reținând apa.
Ferigile
Sunt plante
superioare care au corpul=CORM deoarece este format din: rădăcină, tulpină și
frunze.
Mediul de viață:
terestru: păduri, acvatic: puține.
Alcătuire:
rădăcină-firișoare, tulpină subterană=RIZOM, aeriană: frunzele: tinere=răsucite
în
spirală,
mature-penat-compuse cu spori.
Înmulțirea-asexuată:
spori, sexuată-gameți
Exemple: feriga
comună, coada calului
Importanța:
plante decorative, formarea zăcămintelor de cărbune, plante medicinale.
