Sistemul respirator uman-clasa a VI a

 

Hipofiza-„dirijorul corpului”

 

Hipofiza-glanda endocrină pituitară/„creier endocrin”-clasa a VII a

Glandele endocrine-secretă hormoni, sunt glande cu secreție internă.

Localizarea-la baza encefalului -șaua turcească-

Mărimea-bob de fasole

Greutatea-0,5 grame

Alcătuirea: trei lobi: anterior, intermediar= adenohipofiza,  posterior=neurohipofiza.

Clasificarea hormonilor:

1.TROPI/glandulotropi: controlează activitatea altor glande endocrine- hipofizei- ”creier endocrin : tiroidei, suprarenalelor, gonadelor: ovare, testicule.

2.NETROPI/nonglandulotropi: hormonul de creștere-STH, prolactina-creșterea glandelor mamare în timpul sarcinii, vasopresina=ADH („spune” rinichilor noștri câtă apă să păstreze în corp și câtă să elimine prin urină), ocitocina („hormonul atașamentului”),  MSH.

Disfuncții  (dereglări) endocrine

Hiposecreția de STH= nanism hipofizar-piticism –H=1,20 cm, intelect normal-copil, adult-îmbătrânire timpurie.

Hipersecreția de STH= gigantism-H=peste 2 m –copil, adult-acromegalia-creșterea exagerată a extremităților, a unor organe interne (inima, ficat, rinichi, limba)

Hormonii secretați de neurohipofiză

- ocitocina=contracția musculaturii uterului în timpul nașterii, expulzia laptelui

-vasopresina=ADH, antidiuretic-menține echilibrul normal al lichidelor extracelulare ale corpului  

Hipersecreție ADH=exces de hormoni: boala diabet inspid –poliurie=urină multă, polidipsie=lichide multe

Hiposecreția =deficit de hormon-creșterea tensiunii arteriale

 

 

Influența mediului asupra eredității-clasa a IX a

 Mutația este orice modificare a materialului genetic (ADN-ului)

Mutageneza=procesul producerii mutațiilor.

Clasificare:

1.Naturale: apar spontan, produse de factori naturali

-exemple: salcâmul monofil:o singură foliolă foarte mare, bovinele fără coarne.

2.Artificiale: induse experimental de om cu ajutorul factorilor mutageni care sunt:

a.fizici: radiațiile: UV, ionizante: X, gama, variații bruște de temperatură

b.chimici: acidul azotos, iperita, unele antibiotice, unii coloranți, îngrășămintele chimice, erbicidele, insecticidele, poluanți industriali, medicamente cu efecte secundare necontrolate.

c.biologici: virusurile-pot schimba aranjarea genelor în cromozomi sau introducerea propriului ADN în ADN-ul gazdei, ex:virusul HIV.

Mecanismul de acțiune al factorilor mutageni este incomplet cunsocut dar modificările produse în ADN sunt: pierderea, adăugarea, înlocuirea, inversarea unor nucleotide, scăderea sau creșterea numărului de cromozomi, erori de replicație. Efectele sunt bolile ereditare.

 

 

 

Sistemul respirator la om-clasa a VI a

Alcătuire=căi aeriene + organe respiratorii

I.a.Căile aeriene (respiratorii):extrapulmonare

-fosele nazale

-faringele

-laringele

-traheea

-bronhiile principale-arborele bronșic

II.Organele respiratorii:plămânii

Localizare:cavitatea toracică

Caracteristici-rozi-roșcați, elastici, spongioși

Acoperiți de pleure între care este un spațiu cu lichid cu rol în respirație.

Alcătuire:

-parenchim glandular: lobi-segmente-lobuli

-1 lobul: 30-50 acini pulmonari, un acin cuprinde: bronhiolă + canale alveolare + alveole pulmonare

-Alveolele pulmonare (300 milioane )-schimburile gazoase respiratorii prin membrana alveolo-capilară.

I.b.Căile respiratorii intrapulmonare: arborele bronșic--sacii alveolari.

Pădurea

 

Pădurea-clasa a V a

Este un ecosistem terestru natural fiind numit „aurul verde”, și „plămânul planetei”, acoperind 31 % din suprafața pământului.

Clasificarea:

1.De foioase: cuprinde arbori cu frunze căzătoare în amestec cu arbuști și plante ierboase.

Arbori:stejar, fag, ulm, mesteacăn.

Arbuști: corn, păducel, mur, alun.

Plante ierboase: ghiocel, viorele

Nevertebrate: viermi, melci, rădașca

Vertebrate:șopărle, ciocănitori, pupăza, cucul, veverița,vulpea,mistrețul, căprioare.

Lanțurile trofice-numeroase.

2.De conifere: arbori cu frunzele în formă de ace, persistente tot anul și florile grupate în conuri.

Se mai numesc rășinoase deoarece au rășină=substanță lipicioasă, cu rol cicatrizant.

Arbori: brad=brădete, molid=molidișuri, pin, zada=laricele cu frunze căzătoare

Arbuști: afinul, merișorul, cocăzul

Plante ierboase: ferigile, mușchii

Nevertebrate: omida păroasă a molidului-insecte, viespea

Vertebrate: ursul, jderul, capra neagră, râsul, forfecuța, cocoșul de munte.

Lanțurile trofice: mai puține.

3.De amestec=mixte: fag, carpen, ulm, brad, molid.

Importanța pădurilor:

- producător de oxigen

-fixează solul, prevenind alunecările de teren, inundațiile, eroziunea solului

-participă la circuitul apei în natură

-habitatul multor specii

-vânat, hrană, adăpost, materii prime pentru industrie, rol recreativ

Efecte negative ale omului:

-defrișările

-vânat excesiv

-reducerea biodiversității

 

 

Respirația la plante-clasa a VI a

Este procesul prin care plantele iau din aer oxigenul și elimină dioxidul de carbon, astfel încât fiecare organ are o respirație proprie.

Organul responsabil=frunza deoarece are stomate.

Stomatele-realizeză schimburile de gaze prin ostiolă: aerul ieșit prin ostiolă: oxigen, rezultat din fotosinteză și dioxid de carbon, rezultat prin respirație.

Caracteristicile stomatelor:

-localizare- majoritatea plantelor-epiderma inferioară

                  -toate organele aeriene ale plantei, petalele florilor

Factorii care influențează deschiderea stomatelor sunt: lumina, aprovizionarea cu apă, cantitatea de dioxid de carbon.

Factorii interni care influențează respirația sunt:

-cantitatea de substanțe organice, de apă, vârsta

Externi sunt:

-temperatura

-lumina

-concentrația de oxigen

-factori mecanici: tăieri, înțeparea.

Structura atomului-clasa a VII a -Chimie

Atomul este cea mai mică particulă dintr-o substanță care nu mai poate fi divizată prin procedee chimice obișnuite.

În Grecia antică, în urmă cu 2400 de ani, filozoful  Democrit  a folosit termenul de atom pentru a desemna cele mai mici părți dintr-un corp și care înseamnă, în limba greacă, „atomos-indivizibil”.

Întemeietorul teoriei atomiste moderne este John Dalton: 1808-substanțele sunt formate din particule neutre indivizibile, cu mase diferite.

Alcătuirea=nucleul și învelișul electronic.

Nucleul este partea centrală a atomului, alcătuit din particule numite nucleoni, și anume:

• Protoni, particule încărcate cu sarcină pozitivă, cu simbolul p⁺¹. Numărul protonilor se notează cu Z=număr atomic
• Neutroni, particule neutre din punct de vedere electric, cu simbolul n⁰.
• Numărul  total de protoni, neutroni=număr de masă, notat cu A.
• Numărul de neutroni se calulează cu relația n=A-Z

Învelișul electronic este spațiul din jurul nucleului format dintr-un nor de particule numite electroni care gravitează în jurul nucleului. Electronii sunt particule cu sarcină negativă, cu simbolul e^-1 sau ē.

Protonii, neutronii, electronii=particule subatomice.

Sarcina electrică q –mărimea fizică care caracteriează starea de electrizare a corpurilor: pozitive, negative.

Convențional, un element chimic cu simbolul E se notează astfel:

 

 

Reacția metalelor cu oxigenul (de ardere)-clasa a VIII a Chimie

 Arderea substanțelor este  fenomenul chimic care are loc în prezența oxigenului din aer, cu degajare de căldură, însoțită de lumină, obținându-se oxizi.

1.Majoritatea metalelor reacționează cu oxigenul, formând oxizi metalici corespunzători.

Exemple:

a.arderea cuprului: 2Cu + O₂ → 2CuO (oxid de cupru II-culoarea neagră).

b.arderea magneziului: 2Mg + O₂ →2MgO (oxid de magneziu—culoarea albă).

c.arderea zincului: 2Zn + O₂ → 2ZnO (oxid de zinc-culoarea albă).

d.arderea aluminiului: 4Al + 3O₂ →2Al₂O₃   (oxid de aluminiu-culoarea albă)

Sistemul respirator la om-clasa a X a

Alcătuire=căi aeriene + organe respiratorii

I.Căile aeriene (respiratorii):

-fosele nazale

-faringele

-laringele

-traheea

-bronhiile principale-arborele bronșic

II.Organele respiratorii:plămânii

Localizare:cavitatea toracică

Caracteristici- elastici, spongioși

Acoperiți de pleure între care este un spațiu cu lichid cu rol în respirație.

Alcătuire:

-parenchim glandular

-lobi-segmente-lobuli

-un lobul: 30-50 acini pulmonari, un acin cuprinde: bronhiolă + canale alveolare + alveole pulmonare

-Alveolele pulmonare (300 milioane )-schimburile gazoase respiratorii

-arborele bronșic-căi respiratorii intrapulmonare-sacii alveolari.

Boli: bronșita, laringita, astmul bronșic, pneumonia, tuberculoza pulmonară=TBC. 

Dovezi ale evoluției-clasa a VIII a

 EVOLUȚIA= o succesiune de evenimente irepetabile care generează formațiuni biologice noi.

Clasificarea dovezilor

1.INDIRECTE

a.BIOGEOGRAFIEI: răspândirea plantelor, animalelor este consecința anumitor legi naturale.

Fiecare specie ocupă un anumit areal.

Exemplul stejarului: în zona europeană este o specie de stejar cu o anumită formă a frunzelor. apare în Extremul Orient o altă specie.

Asemănarea dintre cele două specii, chiar situate la distanță foarte mare este: descendența dintr-un strămoș comun dar ulterior ca urmare a separării arealului au apărut cele două specii.

b.SISTEMATICII  vegetale, animale: înrudirea dintre organisme pornind de la existența unor trăsături comune organismelor=ARBORI GENEALOGICI.

Exemplu:arborele genealogic al mamiferelor are la bază insectivorele primitive aflate azi în Asia de Sud-Est. Au proprietăți comune cu : carnivorele și primatele .

Asemănarea=o descendența dintr-un strămoș comun

c.ANATOMIEI COMPARATE: un plan de structură fundamental comun organsimelor suferă transformări în funcție de mediul de viață.

Exemplu: conformația membrelor anterioare la diferite vertebrte.

d.EMBRIOLOGIEI: această știință =EMBRIOLOGIA= arată că șirul de forme pe care-l parcurge un organism de la celula-ou la adult.

Exemplu: comparându-se embrionii diferitelor vertebrate s-a observat că în prima fază toți embrionii se aseamănă puternic între ei.

e.PALEOTOLOGIEI: studiază viețuitoarele dispărute și legătura cu cele actuale.

Exemplu: fosila ARCHAEOPTERYX –strămoș al păsărilor actuale: veriga intermediară între reptile-păsări.

Caractere de reptile: coadă de reptilă, fălci cu dinți

Caractere de pasăre: corp cu pene, membrele anterioare-aripi.

f.BIOCHIMIEI: toate organismele sunt formate din aceleași substanțe, structura, funcțiile acizilor nucleici sunt aproximativ identice la toate viețuitoarele.

g.CITOLOGIEI: prezintă asemănările structurale și funcționale dintre tipurile diferite de celule.

2.DIRECTE =observațiile, datele experimentale ale geneticii

Exemplu: evoluția la nivelul populațiilor urmărită la fluturele Biston betularia din Anglia ,  în 100 de ani, formele închise la culoare au devenit majoritare, datorită industrializării .

Astfel, aceste forme au avantaje iar cele deschise au dezavantajul de a fi observate mai ușor de păsările răpitoare.

 

 

 

 

Elemente de limbaj grafic, estetic și funcțional în domeniul electric-clasa a VIII a Educație tehnologică

 Pentru realizarea circuitelor electrice se folosesc scheme de instalații electrice, care sunt desene, reprezentând elementele instalției electrice și legăturile dintre ele, folosindu-se semne convenționale, simboluri grafice.

Principalele semne convenționale sunt următoarele:

Semnele convenționale și regulile de efectuare a schemelor electrice sunt standardizate, cu valabilitate pe întreg cuprinsul țării, numindu-se standarde de stat SR-ISO (identice cu cele internaționale) și SR-EN (identice cu cele naționale).

Importanța: întocmirea schemelor electrice/electronice, realizarea practică  a unei instalații electrice, a unui montaj electronic, pentru identificarea produselor din domeniul electric.

 

Analiza, evaluarea, promovarea și valorificarea produselor-clasa a VII a Educație tehnologică și aplicații practice

 Gama de produse=linii de produse fabricate printr-un proces tehnologic asemănător.

Exemplu: gama de produse din materiale textile: îmbrăcăminte, lenjerii, covoare, perdele, tapițerii.

Evaluarea= aprecierea cantitativă: numărare/cântărire și cea calitativă: prețul.

Factorii care influențează calitatea produselor sunt:

-materia primă

-mașini, utilaje

-organizarea procesului de producție

-executanții-calificarea profesională

Criteriile de evaluare sunt:

-tehnic-capacitatea produsului de a putea fi folosit

-ergonomic-efectele lui asupra mediului, sănătății

-estetic –modul de percepere cu ajutorul simțurilor

-economic-prețul: P= Cp+ p, cp-cost de producție: cheltuieli, p-profit –valoarea câștigului obținut.

Metode de promovare: expunerea, prezentarea la târguri, expoziții, reclamele.

Valorificarea produselor: pentru uz personal, vânzare în magazine, online.

Meserii specifice din domeniul textil sunt:

1.Inginerul textilist

2.Croitorul

3.Creatorul de modă

4.Filatorul

5.Imprimatorul de textile

6.Țesătorul manual

 

 

 

Alimentația omului și satisfacerea nevoii de hrană--clasa a V a Educație tehnologică și aplicații practice

 Alimentele sunt produse de origine minerală, vegetală, animală solide sau lichide fiind consumatede către oameni datorită substanțelor nutritive conținute, funrnizând energia necesară funcționării corpului.

Clasificarea substanțelor:

1.Proteinele: carne, ouă, lactate.

2.Lipidele: uleiuri vegetale, pește, carne.

3.Glucidele: fructe, făină, cereale.

4.Vitaminele: dezvoltarea normală a corpului, sunt:

    -A: văz, piele: morcov, ouă

    -B: funcționarea creierului, a corpului: legume, carne

    -C: imunitate: fructe, legume

    -D: dezvoltarea oaselor: ciuperci, somon.

    -E: inimă, mușchi, piele: nuci, semințe, cereale integrale

5.Mineralele: nu le poate produce corpul, le luăm din alimente: sodiul, calciul, potasiul, fierul, magneziul, fosforul.

6.Apa: reglează temperatura corpului, circulația substanțelor.

7.Fibrele alimentare: legume, fructe, cereale.

Alimentația trebuie să fie diversificată.

Alimentația deficitară-boli, exemple: lipsa vitaminei C-scorbut, D-rahitism, A-piele uscată, B-dureri de cap,oboseală, afectarea memoriei.

 

Soluțiile și dizolvarea-clasa a IX a Chimie

 Amestecurile omogene=au aceeași compoziție, aceleași proprietăți în toată masa lor.

Exemple: spirt, oțet, soluțiile.

Soluția=amestecul omogen de două/mai multe substanțe.

Componentele unei soluții sunt:

1.Dizolvatul=solvatul: este substanța care se dizolvă, găsindu-se în cantitate mai mică

Exemple: piatra vânătă, sarea, zahărul.

2.Dizolvantul=solventul: este substanța în care are loc dizolvarea, găsindu-se în cantitate mai mare.

Exemple: apa, alcoolul, benzina, acetona. 

Soluțiile în care dizolvantul este apa se numesc apoase.

Exemple de soluții:

• Soluția-aerul: dizolvantul:azotul, dizolvatul: oxigenul
• Soluția:siropul: dizolvantul: apa, dizolvatul: zahărul
• Saramura: dizolvantul: apa, dizolvatul:sarea
• Alama: dizolvantul:cupru, dizolvatul:zincul

 

Dizolvarea=amestecarea a două/mai multe substanțe în urma căreia se formează o soluție,

producându-se două fenomene însoțite de schimb energetic:

1.      Difuziunea (răspândirea) particulelor dizolvatului printre particulele dizolvantului,  însoțit de absorbție de căldură.

2.      Solvatarea-formarea unor legături între particulele componentelor soluției,însoțit de cedare de căldură.

În urma bilanțului energetic dizolvarea poate fi: exotermă, endotermă

Factorii care grăbesc dizolvarea unui solid într-un lichid sunt:

• dimensiune cât mai mică a particulelor
• temperatură mai mare
• agitarea componentelor.

 

 

 

Reacția de combinare-clasa a VIII a Chimie

Este fenomenul chimic prin care două/mai multe substanțe se unesc, formând un singur produs de reacție, având proprietăți diferite de ale reactanților.

A + B → C

A, B –reactanți  C –produs de reacție

Caracteristici: reactanții pot fi: substanțe simple, compuse. Produsul de reacție-substanță compusă.

Exemple:

1.Obținerea unor oxizi:

S + O₂ →SO₂

2CO + O₂ → 2CO₂

2.Obținerea unor săruri:

2Na + Cl₂ → 2NaCl

Mg + S →MgS

3.Obținerea unor baze:

CaO  + H₂O →Ca(OH)₂

MgO  +  H₂O  →Mg(OH)₂

4.Obținerea unor acizi:

SO₃ + H₂O → H₂SO₄

H₂ + Cl₂ →2HCl

Importanța reacției de combinare: obținerea unor substanțe chimice folosite în diferite domenii de activitate:

a.Varul stins=hidroxidul de calciu: folosit în: construcții, agricultură, alimentație:E526-regulator de aciditate agent de întărire a brânzeturilor, băuturi, stomatologie (sterilizarea dentinei cariate).

b. Acidul clorhidric este folosit în: producția de PVC, îndepărtarea ruginii, textile, medicamente, îndepărtarea depunerilor de calcar de pe robinete, faianță.