Circulația la plante și la animale-clasa a X-a

I.Circulația la plante

a.Circulația sevei brute=apa și sărurile minerale sunt absorbite cu ajutorul perișorilor absorbanți pe baza osmozei (o soluție mai concentrată absoarbe apa dintr-o soluție mai diluată, când este un perete semipermeabil între ele) cu ajutorul: presiunii radiculare și a forței de sucțiune, transportată prin vase conducătoare lemnoase numai în sens ascendent.

b.Circulația sevei elaborate=substanțele organice circulă prin vase conducătoare liberiene atât ascendent spre floare cât și descendent, spre restul organelor.

II.Mediul intern al animalelor= lichidul interstițial, limfa, sângele: plasma

: 90 % H₂O  + 9% -substanțe organice + 1% -săruri minerale și elemente figurate : globulele roșii, globulele albe, trombocite.

Caracteristicile elementelor figurate :

Globulele roșii-eritrocite, hematii

Durata de viață=120 zile, sunt anucleate

Rol: transportul gazelor respiratorii prin hemoglobina: O₂ +Hb=oxihemoglobina, CO₂ + Hb=carboxihemoglobina

Globulele albe-leucocite

Sunt nucleate, mobile-au pseudopode

Rol: în imunitate: anticorpi.

Trombocitele: coagularea sângelui.

Grupele de sânge: O,A,B,AB, se formează astfel: prezența unor antigene pe suprafața eritrocitelor: cele care au antigenul A pe suprafața eritrocitelor-grupa A, cele care au antigenul B-grupa B, cele care au antigenul A,B-grupa AB, cele care nu au –grupa 0.

Un alt antigen important este antigenul D: cei care îl au sunt Rh⁺ : 85 % din populație, cei care nu-l au sunt Rh^-: 15 % din populație.

 

Limba-clasa a VII-a

 Localizare: cavitatea bucală.

Alcătuire: vârf, corp, rădăcină, mucoasa linguală –papile gustative: mugurii guustativi=receptori gustativi.

Forma papilelor: fungiforme-ciupercă: vârful, marginile anterioare;

                         -foliate-foi=paralele pe laturi;

                         -caliciforme-cupe- litera ”V„ –baza;

                          -filiforme-firișoare-

Mugurii gustativi: celule receptoare ciliate –prelungirile –nervul gustativ și celule de susținere

-sunt 10 000 prezenți : majoritatea sunt în papile, puțini în restul cavității  bucale, faringe.

-durata de viață: 7-10 zile, se regenerează.

Formarea senzației de gust

Stimulii-substanțele sapide (care se dizolvă în salivă)-stimulează cilii celulelor receptoare –declanșează impulsuri nervoase-conduse prin fibre nervoase ale chemoreceptorilor-creier –lobul parietal: senzația de gust.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească substanțele chimice: o anumită concentrație, T° C=10-35 , să acționeze un timp pe suprafața limbii.

Tipuri de gust:

-dulce-vârful limbii

-sărat-marginea ei

-acru-părțile laterale, mai în spate

-amar- baza ei

-umami-”gustul savorii”

Gustul variat= cele 4 gusturi + senzațiile olfactive, termice, tactile

Rolul limbii: masticație, deglutiție, vorbire,  gust.

 

 

 

 

 

 

 

 

Ereditatea și variabilitatea lumii vii !

GENETICA=știința care studiază ereditatea și variabilitatea organismelor.

1.EREDITATEA=mecanismul de transmitere a caracterelor de asemănare de la părinți la urmași.

 Aceste asemănări: morfologice, fiziologice, comportamentale se transmit din generație în generație = caracterele ereditare –latinescul hereditas=moștenire.

Exemple de caractere morfologice la Homo sapiens –om:

-părțile corpului

-organele interne și poziția lor

Caractere fiziologice: sistemele de organe îndeplinesc aceleași funcții: de relație, nutriție, reproducere

Caractere comportamentale: comportament de hrănire.

 

2.VARIABILITATEA=capacitatea viețuitoarelor de a se deosebi unele de altele prin caracteristici  specifice, având rol în adapatarea organismelor.

Genotipul =materialul genetic al unui organism.

Fenotipul= totalitatea însușirilor morfologice, fiziologice, biochimice, comportamentale ca rezultat al interacțiunii dintre genotip și mediu.

 

Legile mendeliene ale eredității –elaborate de Gregor Mendel-sunt:

1.Monohibridarea și legea purității gameților-încrucișarea între părinți care se deosebesc printr-un singur caracter ereditar, iar gameții sunt puri-au un singur factor ereditar:

-fiecare caracter este determinat de o pereche de factori ereditari, se pot nota GG-culoarea galbenă, dominantă, gg-culoarea verde, recesivă

-părinții –GG,gg, pot da naștere doar un singur tip de gameți –daca sunt la fel –Homozigoți

 

2.Dihibridarea și legea segregării independente a perechilor de cromozomi-încrucișarea între părinți care se deosebesc prin două perechi de caractere, astfel că fiecare pereche de factori ereditari segregă=separă independent de alte perechi de factori ereditari.

Rolul legilor-crearea de soiuri de plante, rase de animale, mai productive, mai rezistente la boli, dăunători.

 

 

 

 

Ecosisteme artificiale-clasa a V-a

Sunt medii  create și îngrijite de om cu scopul producerii de bunuri necesare vieții, numindu-se și ecosisteme antropizate.

Caracteristici:

-biotopul, biocenoza sunt modificate pentru a răspunde rolului pentru care au fost create.

-numărul speciilor este redus

-apar dăunători care produc boli

-lanțurile trofice sunt scurte

-se folosesc substanțe chimice pentru combaterea dăunătorilor: insecticide, erbicide, funcigide, pesticide

Clasificarea:

1.Grădina: -de legume: castraveți, ardei, tomate, apar și animale: râme, insecte, broasca de lac, șopârle, mierle, șoareci

                  -urbană=în interiorul orașului

2.Livada:mediul creat de către om din pomi fructiferi: meri, peri, caiși, cireși, alții  cu scopul producerii fructelor necesare hrănirii oamenilor, datorită vitaminelor.

-apar și dăunătorii lor: bacterii, larvele insectelor, păduchii plantelor, graurii, cârtițele.

3.Parcul: mediul creat de către om  cu funcțiile: estetică, recreativă, producerea oxigenului, reducerea poluării.

-plante ornamentale: lalele, narcise, zambile

-arbuști: iasomia, trandafiri

-arbori:castani tei, salcâmi.

Alchinele-clasa a X-a

Alchinele (acetilene) sunt hidrocarburi nesaturate, aciclice care conțin o legătură triplă între doi atomi de carbon (C≡C).

Formula moleculară generală este: C_nH_2n-2.

Seria omoloagă-înlocuirea lui n din formula generală cu valori întregi successive de la 2,….

Denumirea alchinelor se face înlocuind sufixul "-an" (din denumirea alcanului) cu sufixul

"-ină". Începând de la al treilea termen al seriei omoloage a alchinelor, în denumire se precizează poziția triplei legături.

 

n=2 C2H2 –etină/acetilenă CH≡CH

n=3 C3H4 –propină            CH≡C­CH3

n=4 C4H6-1-butină             CH≡C­CH2­CH3

n=4 C4H6-2-butină             CH3­C≡C­CH3

n=5 C5H8-1-pentină           CH≡C­CH2­CH2­CH3

n=5 C5H8 -2-pentină          CH3­C≡C­CH2­CH3

 

Izomeria alchinelor:

1.de catenă-determinată de poziția diferită a atomilor de carbon în catenă, apare de la n ≥ 5.

 

Exemplu: CH ≡ C ─ CH2 ─ CH2 ─ CH3       1-pentina

 

                CH ≡ C ─ CH─ CH3 

                                  ׀

                                 CH3                              3-metil- 1- butina

 

2.De poziție - determinată de poziția legăturii triple în catenă și  apare de la n  ³ 4

Exemplu:  

C4H6 are 2 izomeri de poziție      CH ≡ C ─CH2─CH3 1-butina

                                                      CH3 ─ C ≡ C─CH3 2-butina

Obținerea acetilenei din carbid

CaC₂ + 2H₂O rezultă  Ca(OH)₂  + C₂H₂  Hidroliza carbidului este o reacție puternic exotermă.

Proprietăţi fizice

Starea de agregare: acetilena, propina, 1-butina sunt gaze, următorii termeni sunt lichizi, iar termenii superiori sunt solizi.

Puncte de topire și fierbere sunt ușor mai ridicate decât ale alcanilor și alchenelor cu același număr de atomi de carbon.

Solubilitatea:  parțial solubile în apă, solubile și în solvenți organici: acetona.

Acetilena nu poate fi transportată în stare lichefiată, în tuburi sub presiune, deoarece în aceste condiții explodează. Pentru transportarea ei se folosesc tuburi de oțel umplute cu o masă poroasă îmbibată cu acetonă, în care acetilena este foarte solubilă.

Densitatea : este mai mare decât a alcanilor, alchenelor respective, mai mică decât a apei.

 

 

 

Legătura covalentă coordinativă-clasa a IX-a

 Legătura covalentă coordinativă se realizează prin punerea în comun de electroni de către un singur atom, numit donator de electroni, iar atomul care nu participă cu electroni la formarea legăturii este acceptor de electroni.

Legătura coordinativă este întâlnită la formarea ionilor poliatomici : H₃O⁺, NH₄⁺ și  la formarea combinațiilor complexe.

În scrierea formulelor chimice, legătura covalentă coordinativă se reprezintă printr-o săgeată care indică sensul deplasării electronilor de la atomul donator spre atomul acceptor, pentru a fi puși în comun între cei doi atomi.

Ionul complex se scrie între paranteze drepte.

Exemplu: 

 

Teorii despre evoluția vieții-clasa a VIII-a

 1.Teoria Creaționistă-Dumnezeu  a creat viața pe Pământ.

2.Teorii ale evoluției-evoluția ideilor despre evoluție

-Karl Linne –sistemul nomenclaturii binare: fiecare specie are un nume latin- exemplul-omul =Homo sapiens, primul termen-Homo-genul al 2-lea-sapiens-specia.

-George Cuvier-susține ideea că diferențele dintre straturile geologice arată catastrofele naturale care au dus la dispariția unor specii.

-Jean-Baptiste Lamarck –susține că viața evoluează pe măsura modificărilor mediului, are la bază ereditatea organismelor.

-Charles Darwin –a publicat în anul 1859 lucrarea ”Originea speciilor prin selecție naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existență” –teoria evoluției, deși inițial folosise termenul de descendență cu modificări.

Originea  vieții:

-se estimează că vârsta Pământului-4,5-4,6 miliarde de ani, iar viața a apărut acum 3,5-3,8 miliarde de ani, primele organisme-asemănătoare bacteriilor, formându-se din substanțele organice simple, au apărut protobionții=forme primitive de viață.

-primii acizi nucleici au fost de tip ARN ,după care pe baza acestui model s-au produs molecule de ADN : procariote-fiind timp de 2 miliarde de ani singurele organisme

-primele eucariote au apărut, posibil-prin simbioza între procariote

-apoi au apărut eucariotele pluricelulare –acum cca 700 milioane de ani : dovadă-Volvox-algă verde colonială

 

Educația globală

În perioada 18-24 noiembrie 2024 s-a desfășurat această activitate prin care se promovează două obiective ale Agendei 2030: Oameni și Planetă. 

 

Digestia la om-clasa a VIa

 Digestia=totalitatea transformărilor mecanice, fizice, chimice suferite de substanțele organice complexe: proteine, glucide, lipide până la stadiul de nutrimente: aminoacizi, glucoză, acizi grași, glicerol.

Etapele digestiei:

1.Digestia bucală-cavitatea bucală: procesele: masticația-mărunțirea alimentelor, amestecarea lor cu saliva=bol alimentar (cocoloș), deglutiția (înghițirea) lor .

2.Digestia gastrică: stomac: amestecarea bolului cu sucul gastric: HCl, enzime: descompun parțial proteinele, lipidele din lapte, frișcă, ou, rezultând chimul gastric

3.Digestia intestinală: intestinul subțire: chimul gastric + sucurile:  intestinal, pancreatic și biliar (nu conține enzime, dar are săruri biliare) =chilul intenstinal –apoi are loc absorbția: nutrimentelor, a apei, a vitaminelor, a sărurilor minerale în sânge cu ajutorul vilozităților intestinale.

În intestinul gros: au loc procesele de fermentație, putrefacție pentru resturile glucidice, proteice, rezultând materiile facale-eliminate la exterior-defecație.

Rolul substanțelor oragnice-energetic: glucidele-50 % din alimentația zilnică, lipidele.

                                            - funcțional-proteinele.

                                            -structural-toate.

Turbine eoliene-clasa a VIII a

 Elevii clasei a VIII a au realizat din materiale reciclabile aceste machete ale turbinelor eoliene.

Concurs național de educație pentru mediu-Școala Ecoterrienilor

 Elevii claselor a V-X-a se implică în acest proiect prin colectarea deșeurillor de baterii, acumulatori, urmărind conștientizarea lor, devenind Ecoterrieni,  adică factori de schimbare conectați la natură și la nevoile ei. Se urmărește prin acest concurs  dobândirea obiceiurilor  de a proteja mediul înconjurător dar și de a economisi resursele naturale.

Până acum am colectat 1000 de deșeuri de baterii. Bravo, copiilor ! 

Elemente de confort ambiental-clasa a VI-a

 Confortul=totalitatea condițiilor materiale care asigură o existență  civilizată, comodă, igienică.

Factorii care asigură confortul sunt:

I.SPAȚIALI/de construcție:

-împărțirea optimă a spațiului locuinței

-forma/dimensiunile interioarelor

-aranjarea obiectelor

-existența instalațiilor de utilități

-finisajele interioare ale pereților/pardoselilor

II.FIZIOLOGICI, PSIHOLOGICI :

-compoziția, temperatura, umiditatea  aerului=microclimatul

-culoarea, iluminarea, zgomotul

-estetica /igiena interioarelor

Spațiile verzi sunt: parcuri, grădini botanici, scuaruri, spațiile instituțiilor publice

Soluții de protejarea mediului sunt: reducerea poluării: centrale neconvenționale: eoliene, fotovoltaice, stații de epurare a apelor, folosirea îngrășămintelor naturale.

Casa inteligentă= poate fi controlată de la distanță, presupune: economisirea energiei electrice prizele inteligente pot porni /opri automat dispozitivele conectate, temperatura prin telefon, toate facilitățile pot fi controlate/comandate de la distanță prin telefon.

Ocupații, meserii specifice amenajărilor interioare sunt:

-Arhitecțul: proiectează, modifică, reabilitează spațiile interioare-creșterea calității vieții

-Arhitectul peisagist: proiecte de amenajare a spațiilor, a grădinilor, a parcurilor, stabilește tipul plantelor, îmbinând naturalul cu artificialul.

-Peisagistul floricultor: întreținerea florilor, a spațiilor verzi.

-Inginerul constructor: pune în aplicare proiectul cu respectarea siguranței, stabilității, durabilității, coordonează echipa muncitorilor,  a tehnicinilor.

-Fierarul betonist: plase din sârme, bare de oțel-rezistența clădirii

-Zugravul-ipsosarul-vopsitorul-tapetarul: realizează finisajele interioare.

 

 

 

 

 

 

Rolul urechii-clasa a VII-a

 Undele sonore au  frecvența de 16-20 000 Hz, intensitatea=0-120  dB

1.De auz:

Undele  sonore-recepționate de pavilion-conduse-canalul auditiv-timpan- transfromă în vibrații-lanțul de oscioare-membrana ferestrei ovale-perilmfa-endolimfa-melcul membranos-receptorii auditivi-vibrația este transformată în impuls nervos-nervul auditiv îl conduce în creier: aria auditivă-senzații de auz.

2.De echilibru:

Stimulii-menținerea poziției capului, modificarea vitezei de mișcare-stimulează receptorii vestibulari-impuls nervos-nervi vestibulari –creier-senzația de echilibru .

 

 

Centralele geotermale-clasa a VIII--a

 Funcționază prin captarea energiei termice emise de Pământ, utilizând aburul obținut în rezervoarele geotermale generând electricitate.

Pentru a fi folosită într-o centrală geotermală apa fierbinte trebuie forată, ajungând la suprafață aburul sub presiune. Aburul fierbinte este condus spre turbină, imprimându-i o mișcare de rotație, moment în care energia termică se transformă în energie mecanică. Mișcarea turbinei este transmisă generatorului care o transformă în energie electrică, care ajunge la un transformator dându-i valorea potrivită la sistemul local/național.Aburul ieșit din turbină trce printr-un condensator care-l răcește, transformându-l în apă, temeperatura apei scade în continuare în turnul de răcire după care apa ajunge din nou în rezervorul geotermal pentru închiderea circuitului.

Clasificarea:

1.Uscate: folosesc aburul izvoarelor fierbinți.

2.Flash: folosesc apa la 182ºC  ajungând la suprafață la presiuni mari.

3.Cu ciclu binar: folosesc apa la 200ºC

Avantaje: energia obținută:curată, regenerabilă, nu sunt afectate de condițiile meteorologice, de ciclul zi-noapte, nu necesită spațiu mult, durata mare de viață (80-100 de ani).

Dezavantaje: costuri ridicate de construcție, pot duce la eliminarea gazelor cu efect de seră (metan, dioxid de carbon) în cantitate redusă, construirea lor depinde de prezența unui rezevor de apă în apropierea punctelor de îmbinare a plăcilor tectonice,

 

Elemente de tehnologia creșterii animalelor domestice-clasa a V-a

Factorii de mediu care influențează creșterea animalelor sunt:

1.Interni-caracteristicile moștenite de la părinți

2.Externi: temperatura scăzută produce boli, scăderea producției, temperatura ridicată-creșterea consumului de apă

-lumina-animalele pot sta la soare dimineața, după –amiază

-aerul-trebuie să fie curat, proaspăt în adăposturi

-presiunea amosferică-trecerea animalelor de la munte-câmpie trebuie să se facă lent deoarece această forță apasă asupra viețuitoarelor

Elemente de tehnologia creșterii animalelor domestice

Etapele necesare creșterii animalelor domestice sunt :

1.hrănirea-rația furajeră=tainuri-porții date la ore fixe.

2.adăparea: apă curată, nu prea rece, folosindu-se: adăpători automate, găleți,  jgheaburi

-exemple: o vacă are nevoie de 110 l/apă/zi, o gâscă-1,5l/apă/zi

3.lucrări de îngrijire: menținerea sănătății, producții bune, condiții potrivite de viață, igiena animalelor, a adăposturilor, a produselor obținute.

-exemplu la cai: îngrijirea corporală:bușumat, țesălat, periat coada, coama, îngrijirea copitelor, potcovit.

Transportul produselor:

-laptele: autocisterne speciale/bidoane de aluminiu

-animalele pentru carne: vehicule speciale

-ouăle: vehicule dotate cu instalații de răcire

 

 

 

 

Ereditatea și variabilitatea lumii vii-clasa a IXa

GENETICA=știința care studiază ereditatea și variabilitatea organismelor.

Anul 1900-nașterii geneticii moderne datorită cercetătorilor: Correns, Vries, Tschermak.

În anul 1962-Watson, Crick, Wilkins au descoperit structura moleculară a ADN-ului, punându-se bazele geneticii moleculare.

1.EREDITATEA=mecanismul de transmitere a caracterelor de asemănare de la părinți la urmași.

 Aceste asemănări: morfologice, fiziologice, comportamentale se transmit din generație în generație = caracterele ereditare –latinescul hereditas=moștenire.

Exemple de caractere morfologice la Homo sapiens –om:

-părțile corpului

-organele interne și poziția lor

Caractere fiziologice: sistemele de organe îndeplinesc aceleași funcții: de relație, nutriție, reproducere

Caractere comportamentale: comportament de hrănire. 

2.VARIABILITATEA=capacitatea viețuitoarelor de a se deosebi unele de altele prin caracteristici  specifice, având rol în adapatarea organismelor.

Genotipul =materialul genetic al unui organism.

Fenotipul= totalitatea însușirilor morfologice, fiziologice, biochimice, comportamentale ca rezultat al interacțiunii dintre genotip și mediu.