Echilibrul ecologic și mecanismele lui

 

Echilibrul ecologic și mecanismele lui

 

Echilibrul ecologic reprezintă schimburile echilibrate dintre populație, biocenoză și biosferă cu mediul său de viață.

De exemplu: lanțul trofic : P-C1-C2-C3: între cele patru populații de producători, consumatori primari, secundari și terțiari există atâția indivizi într-o populație câț poate hrăni populația anterioară.

Caracteristici:

-acest echilibru nu este fix, fiind modificat de factorii întâmplători-cresc/scad efectivul unei populații: exemplu: seceta, lipsa hranei.

-cauzele dezechilibrelor ecologice:

·         supraexploatarea resurselor biosferei: exploatările forestiere iraționale duc anual la dispariția milioanelor de hectare de pădure.

·         restrângerea biodiversității: dispariția speciilor duc la ecosisteme nestabile.

·         restrângrea ecosistemelor naturale: omul actual antropizează mediul-îl adaptează la nevoile lui, deși ar trebui să fie invers: agricultura intensivă, extinderea așezărilor umane, revoluția industrială.

·         introducerea unor specii noi în ecosisteme: introducerea iepureului european în Australia unde a distrus suprafețe mari de pajiști.

·         poluarea: poluanții radioactivi, chimici, afectează consumatorii de vârf, care au rol în autoreglarea biocenozei.

-măsuri de combaterea dezechilibrelor ecologice:

o   educația:impregnarea în conștiința omului a respectului față de mediul înconjurător.

o   stabilirea unei strategii: reglementarea exploatării, a pescuitului, a vânătorii, monitorizarea efectivelor, selecția populațiilor care ocupă suprafețe mici suprapopulate.

o   monitorizarea individuală pentru speciile amenințate grav pentru a-și reface efectivele viabile.

o   măsuri de asigurarea reproducerii pentru speciile aflate în pragul dispariției, pentru menținerea în patrimoniul genetic planetar.

o   înființarea rezervațiilor naturale, a parcurilor naționale.

o   refolosirea, gestionarea corectă a deșeurilor.