Medii de viață din alte zone ale planetei-clasa a V-a

1.Zonele calde sunt:

a.Pădurile ecuatoriale: biotopul: temperaturi ridicate și precipitații scurte,zilnice iar biocenoza: arborele de cacao, de cauciuc, palmierul de zahăr, papagali, maimuțe, antilope.

b.Savana: biotopul: anotimpul ploios/secetos, biocenoza: eucalip, baobab, girafe, zebre, elefanți, lei, tigri, leoparzi.

c.Deșertul:biotopul: vânt puternic, umiditate redusă, diferențe mari de temperatură între zi/noapte, biocenoza: cactuși, scorpionul, cămila, vulpea de deșert.

2.Zonele temperate:

a.Pădurile temperate: biotopul: precipitații: 600-2000 mm/an, T=18^º C , biocenoza: fag, arțar, conifere, ciocănitori, urși, veverițe.

b. Stepa: biotopul: T=-10ºC-iarna, vara=35ºC, precipitațiile=400-600mm/an, biocenoza: ovăz, salvie, colilie, cosaș, dropia, cai.

c.Zona mediteraneeană: verile:calde, iernile: blânde, ploioase, precipitațiile=reduse, biocenoza: măslin, leandrul, smochinul, râsul, lupul, vultur imperial.

3.Zonele reci:

a.Tundra: biotopul: T= -40-50ºC:iarna, vara: 5ºC, vânturi-reci, soluri-foarte sărace, biocenoza: licheni, mușchi, renul, cocori, hermina.

b.Taigaua: biotopul: T-5ºC +5ºC, vânturile-foarte puternice, biocenoza: asemănătoarei stepei.

c.Zona polară: zonele: artică, antarctică, biotopul: T=0, -93ºC, precipitații-foarte reduse, biocenoza: mușchi, ursul polar, rechinul, potârnichea polară.

Proprietățile chimice ale alcoolilor-clasa a X-a

1.Reacția de oxidare-fermentația acetică: acidul acetic este obținut prin fermentație din alcoolul etilic, în prezența oxigenului și a enzimei produsă de microorganisme specifice-Mycoderma aceti.

Acidul acetic (etanoic)-acid carboxilic-CH₃-COOH.

Este un lichid incolor, are un miros pătrunzător, iritant.

Acidul acetic pur, în soluții de 9 %  se numește oțet, folosindu-se în alimentație.

          rezultăCH₂OH + O₂                                  CH₃-COOH + H₂O

2.Reacția de ardere-arderea metanolului

-este foarte inflamabil, arzând cu o flacără albastru-deschis spre incolor, degajând o cantitate mare de căldură.

      rezultăCH₃-OH + 3/2 O₂                         CO₂ +2H₂O + Q

Q=22300 kj/kg-puterea calorică-ar putea fi un combustibil foarte bun, arzând nu produce substanțe poluante pentru atmosferă dar este toxic motiv pentru care nu se folosește drept combustibil.

3.Obținerea trinitratului de glicerină, descoperit în 1847 de către Ascanio Sobrero: este esterul glicerinei cu acidul  azotic:

Glicerina + acidul azotic (3 moli) =trinitratul de glicerină + 3 apă

Trinitratul de glicerină: este incolor, uleios, explodează la șocul cel mai mic, are o instabilitate datorită conținutului ridicat de oxigen din moleculă care determină autooxidarea.

 

4C₃H₅(ONO₂)_{3    rezultă}        12CO₂ +10 H₂O + 6N₂ +O₂

                             explozie

 

 În 1867 Alfred Nobel a inventat dinamita ametecând trinitratul de glicerină cu kieselgur (un fel de argilă), explotând sub influența unei capsule de fulminat de mercur.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tipurile și proprietățile mușchilor-clasa a VII-a

 Alcătuirea mușchilor: corpul și două extremități (capete)-tendoane.

Tipuri: 1.striați (scheletici)-fixați pe oase, exemple: mușchii capului: mimicii, gâtului, trunchiului: spatelui, cefei: trapezii, toracelui: pectoralii, intercostali, diafragram (separă cele două cavități), abdomenului: drepții abdominali, membrelor superioare: biceps, triceps, inferioare: croitor, cvadriceps.

2.Netezi (viscerali): organele interne

3.Miocardul-striat cardiac-inima

Proprietățile sunt:

1.Contractilitatea=scurtarea/umflarea acestora ca o reacție față de stimuli, produsă prin oxidarea glucidelor, rezultând energia folosită pentru menținerea constantă a temperaturii corpului.

2.Extensibilitatea=întinderea mușchilor sub acțiunea unei forțe exterioare

3.Elasticitatea=revenirea mușchilor la forma inițială după încetarea acțiunii forței exterioare.Alungirea exagerată-ruptură musculară

4.Excitabilitatea=răspunsul mușchilor la stimulii externi/interni

5.Tonicitatea=tonusul muscular=menținerea mușchilor într-o stare ușoară de tensiune, cu puțină energie. 

Rolul mușchilor: asigură mișcarea voluntară conștientă de mușchii scheletici, dar și cea involuntară inconștientă –funcțiile organelor interne.

 

 

 

Activitatea mecanică a inimii-clasa a VI-a

 

Observarea activității mecanice a inimii se face prin:

-SFIGMOGRAMA=înregistrarea pulsului arterial: comprimarea unei artere pe un plan osos.

-FONOCARDIOGRAMA=a zgomotelor produse prin închiderea valvelor: zgomotul I=sistolic, produs de închiderea valvelor atrio-ventriculare, are  o tonalitate joasă, durează mult. Zgomotul II=diastolic, închiderea valvelor de la baza arterelor mari, scurt, ascuțit. Se aud cu ajutorul stetoscopului.

ELECTROCARDIOGRAMA=EKG: ciclul cardiac, forța cardiacă, sănătatea inimii.

Tensiunea arterială: maximă=sistolică: 120-140mmHg

                                minimă=diastolică:70-80 mmHg. Se măsoară cu tensiometrul.

Bazele-clasa a IX-a

 Bazele (hidroxizii) sunt substanțe compuse dintr-un ion metalic și una sau mai multe grupări hidroxid (OH).

Formula generală: M(OH)n, M=metal și n=valența metalului.

Bazele au un gust amar și nu sunt recomandate pentru consumul uman.

Cele mai multe baze sunt solubile în apă: hidroxidul de sodiu și amoniacul, cu excepția unora ca hidroxidul de aluminiu. Sunt caustice, producând descompunerea unor substanțe organice sau anorganice.

Tăria bazelor:

1.Bazele tari acceptă ușor protonii, sunt ionizate total în soluție apoasă.

Exemple: LiOH, NaOH, KOH,Ca(OH)₂, Ba(OH)₂

2.Bazele slabe  acceptă greu  protoni, parțial ionizate.

Exemple: NH₃-amoniacul, Mg(OH)₂, Zn(OH)₂, Al(OH)₃

Importanța bazelor:

-hidroxidul de sodiu (soda caustică)- NaOH și care este utilizat la producerea:

• săpunului și detergenților sintetici
• fibrelor textile artificial, coloranților
• celulozei și hârtiei din lemn sau paie
• mercerizarea bumbacului

Hidroxidul de calciu (varul stins) Ca(OH)₂ este folosit :

• în construcții (la obținerea mortarului, la văruire);
• ca fertilizator;
• la vopsirea tulpinii pomilor împotriva înghețului și a insectelor;
• la fabricarea zemei bordeleze, care este un fungicid pentru pomii fructiferi și vița de vie
• în laboratorul de chimie,  la identificarea dioxidului de carbon.

 

Calitatea apei și a solului-clasa a VIII-a

Apa acoperă 70 % din suprafața Pământului, corpul uman conține 75 % apă  influențând sub toate formele ei viața.

Factorii poluanți ai apei: reziduurile menajere, industriale, substanțele chimice folosite în agricultură, masele plastice.

Măsuri de prevenire a poluării: folosirea filtrelor pentru epurarea apelor uzate, spații pentru colectarea deșeurilor, zone protejate pentru bazinele acvatice, barajele.

Solul=stratul de la suprafața scoarței terestre care este alcătuit din două părți: minerală și organică.

Factorii poluanți ai solului: erbicidele, insecicidele, fungicidele, pesticidele, îngrășămintele chimice.

Măsuri de prevenire a poluării: folosirea echilibrată a acestor substanțe, extinderea spțiilor verzi, modernizarea sistemelor de irigații, desecările, reducerea eroziunii solului prin plantarea arborilor.

 

Circulația sângelui la om-clasa a VI-a

Proprietățile miocardului sunt:                                         

1.AUTOMATISMUL=proprietatea miocardului de a se contracta ritmic ca urmare a impulsurilor produse de celulele miocardice din țesutul nodal, din interiorul său.

2.EXCITABILITATEA=proprietatea miocardului de a răspunde stimulilor.

3.CONDUCTIBILITATEA=proprietatea prin care unda de contracție este generată în tot miocardul.

4.CONTRACTILITATEA=proprietatea de a se contracta, o contracție=SISTOLĂ.

Ciclul cardic=revoluția cardiacă=sistole + diastole (relaxări)=0,80 secunde, ritmul cardiac=70 bătăi/minut.