Teorii despre originea și evoluția vieții-clasa a VIII a

Evoluția este succesiunea de evenimente irepetabile prin care organismele se adaptează la mediu, ducând la apariția de specii noi sau la modificările caracteristicilor speciilor existente.(explică de ce unele specii dispar, altele apar și cum se adaptează la mediu).

Teorii despre apariția vieții:

1.Teoria creaționistă se bazează pe Cartea Genezei.

2.Teoria generației spontane susține că unele forme de viață pot apărea spontan din materie nevie.

3.Teoria panspermiei susține că viața a ajuns pe planeta noastră fiind purtată de meteoriți, asteroizi, în urmă cu miliarde de ani.

4.Teoria supei primordiale susține că substanțele din atmosfera Pământului: metan, apă, hidrogen, amoniac, sub acțiunea radiațiilor UV, a fulgerelor au format în oceanele primordiale substanțe organice simple, care apoi, combinându-se au format substanțele organice complexe și acizi nucleici.

Teorii despre evoluția vieții

1.Teoria lamarckistă-1901, consideră că mediul de viață influențează nevoile organismelor producând transformarea lor, iar schimbările se transmit descendenților lor.

2.Teoria darwinistă -1858, concepută de Charles Darwin, susține că speciile evoluează în timp prin selecția naturală, spuraviețuind indivizii cu trăsături avantajoase.(natura „alege” organismele care se descurcă cel mai bine).

3.Teoria sintetică a evoluției-1940-1950, susține că modificarea structurii genetice se face prin mutații, iar presiunea mediului elimină indivizii mai puțin adaptați.(evoluția se produce prin schimbări în gene, mediul „alege” genele care sunt mai bune).

Gazul ideal și parametrii de stare-clasa a IX a

Gazele nu au formă proprie-iau forma vasului și nici volum propriu-ocupă tot spațiul pus la dispoziție, fiind compresibile (pot fi micșorate într-un volum mai mic).

Exemple de substanțe gazoase:

1.Molecule diatomice ale nemetalelor: Cl₂, O₂.

2.Gazele rare: He, Ne, Ar, Kr, Xe, Rn.

3.Oxizi nemetalici: CO₂, CO, NO.

4.Hidrurile covalente ale unor metale: NH₃, CH₄ , H₂S

Modelul gazului ideal, descrie un gaz ipotetic cu mai multe proprietăți care sunt:

• Are un număr foarte mare de particule identice
• Moleculele nu au dimensiuni (mărimea lor este atât de mică, încât poate fi ignorată)
• Moleculele se ciocnesc perfect elastic (pierd extrem de puțină energie la ciocniri)
•  Moleculele sunt în agitație continuă   (au energie, iar energia provoacă mișcare)
• Forțele intermoleculare sunt neglijabile. (moleculele sunt foarte departe unele de altele și se mișcă foarte repede).

Rol: domeniul prelucrării gazelor, meteorologie, în inginerie, sisteme de ventilație, climatizare.

Parametrii de stare=starea unui gaz la un anumit moment: presiune-p, volumul-V, temperatura-T, iar interdependența lor este ecuația de stare care respectă cele trei legi ale gazelor și anume:

1.fenomen izoterm: T, v=constante.

2.fenomen izobar:  p,v=constante

3.fenomen izocor: V,v=constante

v-numărul de moli ai gazului ideal. Litera grecească niu (ν).

Ecuația de stare este: p x V=v x R x T

p-presiunea gazului ideal

V-volumul gazului ideal

v-numărul de moli ai gazului ideal.

R-constanta universală a gazelor=8,21 x 10^-2 L (litri) x atm/mol x K. (t grade C +273,15)

 

 

 

 

Domenii de utilizare a energiei electrice-clasa a VIII a Educație tehnologică

1.Domeniul tehnic cuprinde:

a.Mecanica și tehnologia materialelor: funcționarea mașinilor, mașini de prelucrare a metalelor, sudarea, topirea, tăierea metalelor.

b.Extracția și prelucrarea metalelor: cuptoaree, benzi rulante.

c.Transporturi: trenuri electrice, metrou, autobuze electrice, semnalizări

d.Construcții și lucrări publice: sudare, instalațiile de ridicat.

e.Automatică, electronică: roboți, calculatoare, radare.

f.Chimie industrială: reacțiile chimice, la producerea, prelucrarea materialelor plastice.

g.Tehnici audiovizuale, de telecomunicații: aparatură de emisie-recepție.

h.Industrie alimentară: uscarea, prepararea, sterilizarea produselor.

i.Industrie ușoară: mașini pentru filaturi, pielărie, încălțăminte.

Î.Agricultură: sisteme de irigații, zootehnie.

2.Domeniul medical: aparatura medicală.

3.Domeniul uz casnic: aparate electrocasnice, instalații de climatizare, lifturi.

4.Domeniul comerțului: case de marcat, combine frigorifice.

5.În iluminat: interior, exterior, decorativ, de siguranță.

  

Fișa tehnologică-clasa a VII a-Educație tehnologică

 

Denumirea produsului: șorțul de bucătărie

Materii prime și materiale necesare:

• Materiale de bază: țesătură de tip sintetic
• Materiale auxiliare necesare: ață de bumbac, foarfecă, cretă de croitorie, centimetru de croitorie, riglă, ac de cusut.

Caracterizarea produsului: șorțul de bucătărie este produsul vestimentar care acoperă partea anterioară a corpului de la talie în jos.

Schița produsului: este desenul executat cu mâna liberă, aflându-se în relație de proporționalitate cu dimensiunile reale ale obiectului reprezentat.

Operațiile tehnologice: realizarea tiparului: se măsoară circumferința taliei, lungimea șorțului, trasându-se liniile ajutătoare, se desenează conturul șabloanelor, apoi se croiește produsul.

• Măsurarea și așezarea materialului: masa de croit, centimetrul de croitorie, rigla
• Încadrarea tiparului pe material: masa de croit, tipare.
• Trasarea conturului: creta de croitorie, creion, tipare.
• Decuparea detaliilor după contur: foarfecă
• Asamblarea prin coasere a detaliilor: ac de cusut, mașină de cusut, foarfecă.
• Curățarea de ațe: foarfecă
• Călcarea: fier de călcat.

Controlul de calitate: se verifică dacă fiecare operație dacă fost executată corect, calitatea cusăturilor, a finisării și aspectul șorțului.

Ambalarea: pungi individuale de plastic.

Reclama și valorificarea produsului: poate fi prezentat în reviste, pe internet, pliante, vitrinele magazinelor.

 

 

 

Clasificarea soluțiilor apoase-clasa a VII a

 Solubilitatea =proprietatea unei substanțe de a se dizolva într-un anumit solvent.

Solubilitatea depinde atât de natura dizolvantului cât și de cea a dizolvatului.

Clasificarea substanțelor după solubilitatea în apă:​

a) Substanțe ușor solubile,  exemple: piatra vânătă, sarea, zahărul

b) Substanțe puțin solubile, exemple var stins, oxigenul, iodul

c) Substanțe insolubile, exemple: metalele, sulful, cărbunele, uleiul, plasticul.

Clasificarea soluțiilor după masa de substanță dizolvată:​

• Soluții nesaturate

o    diluate: conțin o masă mică de dizolvat

o    concentrate: conțin o masă mare de dizolvat

• Soluții saturate: conțin masa maximă de dizolvat la o temperatură dată
• Soluții suprasaturate: conțin mai multă masă de dizolvat

Mărimea specifică a soluțiilor=concentrație

Concentrația procentuală de masă-masa de substanță dizolvată în 100 g de soluție.

   

unde m_d = masa dizolvatului, m_s = masa soluției

 

Elemente de tehnologia creșterii animalelor domestice-clasa a V a Educație tehnologică

 Etapele necesare creșterii animalelor domestice sunt :

1.Hrănirea-rația furajeră=tainuri-porții date la ore fixe.

2.Adăparea: apă curată, nu prea rece, folosindu-se: adăpători automate, găleți, jgheaburi

-exemple: o vacă are nevoie de 110 l/apă/zi, o gâscă-1,5l/apă/zi

3.Lucrări de îngrijire: menținerea sănătății, producții bune, condiții potrivite de viață, igiena animalelor, a adăposturilor, a produselor obținute.

Exemplu la cai: îngrijirea corporală: bușumat, țesălat, periat coada, coama, îngrijirea copitelor, potcovit.

 

Factorii de mediu care influențează creșterea animalelor-clasa a V a-Educație tehnologică

Clasificare:

1.Interni-caracteristicile moștenite de la părinți

2.Externi: temperatura scăzută produce boli, scăderea producției, temperatura ridicată-creșterea consumului de apă

-lumina-animalele pot sta la soare dimineața, după –amiază

-aerul-trebuie să fie curat, proaspăt în adăposturi

-presiunea amosferică-trecerea animalelor de la munte-câmpie trebuie să se facă lent deoarece această forță apasă asupra viețuitoarelor

-hrana-nutrețuri care sunt de origine vegetală: trifoi, coceni, concentrate, de origine animală: lapte,zer, minerală-sare

Zooigiena=știința care studiază acțiunea factorilor externi asupra sănătății animalelor, stabilește reguli pentru prevenirea apariției bolilor.

Condițiile îndeplinite de construcțiile zootehnice sunt:

-mari, curățenie, aproape de sursa de apă

-să fie un microclimat specific fiecărei specii

Clasificarea construcțiilor:

1.deschise: au doar acoperiș

1.semideschise: au pereți incompleți

3.închise: au pereți, uși

 

Ereditatea și variabilitatea lumii vii-clasa a IX a

 GENETICA=știința care studiază ereditatea și variabilitatea organismelor.

1.EREDITATEA=mecanismul de transmitere a caracterelor de asemănare de la părinți la urmași.

 Aceste asemănări: morfologice, fiziologice, comportamentale se transmit din generație în generație = caracterele ereditare –latinescul hereditas=moștenire.

Exemple de caractere morfologice la Homo sapiens –om:

-părțile corpului

-organele interne și poziția lor

Caractere fiziologice: sistemele de organe îndeplinesc aceleași funcții: de relație, nutriție, reproducere

Caractere comportamentale: comportament de hrănire.

 

2.VARIABILITATEA=capacitatea viețuitoarelor de a se deosebi unele de altele prin caracteristici  specifice, având rol în adapatarea organismelor.

Genotipul =materialul genetic al unui organism.

Fenotipul= totalitatea însușirilor morfologice, fiziologice, biochimice, comportamentale ca rezultat al interacțiunii dintre genotip și mediu.

 

Legile mendeliene ale eredității –elaborate de Gregor Mendel-sunt:

1.Monohibridarea și legea purității gameților-încrucișarea între părinți care se deosebesc printr-un singur caracter ereditar, iar gameții sunt puri-au un singur factor ereditar:

-fiecare caracter este determinat de o pereche de factori ereditari, se pot nota GG-culoarea galbenă, dominantă, gg-culoarea verde, recesivă

-părinții –GG,gg, pot da naștere doar un singur tip de gameți –daca sunt la fel –Homozigoți

 

2.Dihibridarea și legea segregării independente a perechilor de cromozomi-încrucișarea între părinți care se deosebesc prin două perechi de caractere, astfel că fiecare pereche de factori ereditari segregă=separă independent de alte perechi de factori ereditari.

Rolul legilor-crearea de soiuri de plante, rase de animale, mai productive, mai rezistente la boli, dăunători.

 

 

 

 

Pielea-clasa a VII a

Localizare: exteriorul corpului

Alcătuire: straturile: epiderma, derma și hipoderma + anexele pielii: cornoase: unghiile, firele de păr, glandulare: glandele sebacee-sebum, sudoripare-sudoarea, mamare-laptele matern.

1.Epiderma-epiteliul de acoperire, pluristratificat, avascular: strat  cornos-suprafață, celule cu cheratină-(proteină care face pielea impermeabilă) generator-celule vii, cu pigmentul melanină (protector față de UV-ultraviolete).

2.Derma: țesut conjunctiv: vase sanguine, limfatice receptori cutanați, anexele cutanate: foliculii piloși, glandele sebacee, canalele glandelor sudoripare.

-prezintă niște ridicături=papile dermice care dau amprentele digitale-unice fiecărui om.

3.Hipoderma:  tesut conjunctiv lax, bogat în grăsime. Cuprinde: vase de sânge, receptorii cutanați

Are următoarele funcții:

 1.de apărare: ne protejează de: lovituri, temperatură, radiații, diferite substanțe, microorganisme.

2.termoreglare: prin vasodilația, vasoconstricția vaselor din piele, prin grăsimea din profunzimea pielii, prin evaporarea transpirației.

3.de excreție/antitoxic: eliminarea toxinelor

4.organ de simț : sensibilitatea tactilă: atingere, presiune (apăsare), vibrații, termică: rece, cald, dureroasă.

 

 

 

Nutriția heterotrofă-clasa a VI a

Este procesul de hrănire prin care hrana este obținută cu ajutorul altor organisme.

Clasificare

1.Saprofită: substanțele organice provin din descompunerea organismelor moarte –exemple: bacterii, ciuperci.

Efecte pozitive-hrana omului-ciupericile

                         -medicamente-antibiotice:mucegaiul verde-albăstrui

                        - panificație-drojdia de bere

                       - produse lactate-bacterii lactice

Efecte negative-alterarea alimentelor-mucegaiul alb

2.Parazită: substanțele organice sunt obținute de pe organismele vii, îmbolnăvindu-le, producând boli=parazitoze

Ex: virusurile=viroze, bacterii=bacterioze, ciupercile=micoze zoonoze=transmise de la animale: ex: tuberculoza pulmonară produsă de bacilul Koch.

Ex de plante parazite: Rafflesia.

 -animale parazite externe: arahnide: căpușa, insecte: purece, țânțari. interne: viermii: limbric, tenia, trichina.

Adaptări la  viața parazitară

-excreția, reproducerea-foarte bine dezvoltate.

-hrănirea, respirația, circulația, locomoția-se fac pe seama gazdei

-au organe de fixare: ventuze, cârlige.

3.Mixotrofă=mixtă                                             

Ex: plante semiparazite: vâscul

 -plante carnivore:  au ” capcane ” din frunze modificate –insecte- roua cerului.

 

 

 

 

 

 

Rețeaua de gaze, termică, de telecomunicații-clasa a VI a Educație tehnologică

I.De gaze cuprinde:

1-sonda de gaz care extrage zăcământul prin foraje. Primul depozit de gaz metan din țara noastră a fost exploatat în anul 1909 în zona Sărmășel din județul Mureș, iar apoi în 1914 a fost construită prima conductă de gaz între Sărmășel și Turda, acesta din urmă devenind primul oraș iluminat cu gaz natural, din Europa în 1917.

2-tubul de sondă care asigură înmagazinarea gazului în rezervoarele speciale.

3-conductele prin care se transportă gazul

4-stația de curățare: impuritățile, rezultă metan pur.

5-stația de odorizare: introducerea substanțelor pentru evidențierea prezenței gazului.

6-stația de reglare-măsurarea presiunii optime.

7-rețeaua de distribuție-consumatorii casnici, industriali.

8-branșament-robinet: oprirea alimentării cu gaz.

II.Termică: centrale termice, conducte de transport, de distribuție, branșamentele, sistemele de măsură, control.

Meserii: instalator de țevi, inspector.

Rol: alimenatrea cu gaz, agent termic pentru încălzirea spațiilor individuale, publice.

III.Telecomunicații: telefonie fixă, mobilă, de radio,TV, informatică.

Rol: transmiterea informațiilor la distanță.

 

 

 

Dizolvarea și soluțiile apoase-clasa a VII a

  Este fenomenul fizic în urma căruia o substanță solidă, lichidă sau gazoasă se răspândește în masa altei substanțe, obținându-se un amestec omogen numit soluție.

Alcătuirea unei soluții:

1. DIZOLVATUL sau SOLVATUL, SOLUTUL-substanța care se dizolvă

-exemple: sarea, zahărul, piatra vânătă.

2.DIZOLVANTUL-SOLVENTUL: substanța în care se face dizolvarea.

-exemple: apa, eterul, benzina, acetona, alcoolul.

Soluții apoase=soluțiile în care apa este dizolvantul.

-ex: ser fiziologic, alcool sanitar, limonada, saramura.

Factorii care influențează dizolvarea sunt:

-temperatura: creșterea ei grăbește dizolvarea substanțelor solide

-agitarea componentelor soluției

-gradul de mărunțire al substanței dizolvate.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ecosisteme artificiale-clasa a V a

Sunt medii  create și îngrijite de om cu scopul producerii de bunuri necesare vieții, numindu-se și ecosisteme antropizate.

Caracteristici:

-biotopul, biocenoza sunt modificate pentru a răspunde rolului pentru care au fost create.

-numărul speciilor este redus

-apar dăunători care produc boli

-lanțurile trofice sunt scurte

-se folosesc substanțe chimice pentru combaterea dăunătorilor: insecticide, erbicide, funcigide, pesticide

Clasificarea:

1.Grădina: -de legume: castraveți, ardei, tomate, apar și animale: râme, insecte, broasca de lac, șopârle, mierle, șoareci

                  -urbană=în interiorul orașului

2.Livada: mediul creat de către om din pomi fructiferi: meri, peri, caiși, cireși, alții  cu scopul producerii fructelor necesare hrănirii oamenilor, datorită vitaminelor.

-apar și dăunătorii lor: bacterii, larvele insectelor, păduchii plantelor, graurii, cârtițele.

3.Parcul: mediul creat de către om  cu funcțiile: estetică, recreativă, producerea oxigenului, reducerea poluării.

-plante ornamentale: lalele, narcise, zambile

-arbuști: iasomia, trandafiri

-arbori: castani tei, salcâmi.