Domenii specifice produselor din materiale textile-clasa a VII-a

Orice domeniu necesită o calficare profesională obținută prin pregătirea tehnică și profesională.

Meserii specifice din domeniul textil sunt:

1.Inginerul textilist : coordonează producția, realizează planuri de producție, grafice de vânzări, liste cu locurile de muncă, decizii asupra vânzărilor, condițiilor de lucru.

-are nevoie de studii superioare

2.Croitorul: croiește, taie, pregătește tipare, întreține mașinile de cusut.

3.Creatorul de modă: creează produse de design vestimentar, costume pntru teatru, filme , TV, decorează vitrine.

-are nevoie de studii superioare de artă, design vestimentar, grafică aplicată

4.Filatorul: cântărește baloturile din fribre textile, lucrează pe mașini

-școală profesioanlă

5.Imprimatorul de textile: imprimă pe haine: figuri, inscripții pregătește: rolele, ustensilele de imprimat, vopselele, textele.

6.Țesătorul manual: țese diferite țesături: covoare, perdele

-cursuri de calificare profesională /școală profesională

 

Analiza, evaluarea, promovarea și valorificarea produselor-clasa a VII-a

Gama de produse=linii de produse fabricate printr-un proces tehnologic asemănător.

Exemplu: gama de produse din materiale textile: îmbrăcăminte, lenjerii, covoare, perdele, tapițerii.

Evaluarea= aprecierea cantitativă: numărare/cântărire și cea calitativă: prețul.

Factorii care influențează calitatea produselor sunt:

-materia primă

-mașini, utilaje

-organizarea procesului de producție

-executanții-calificarea profesională

Criteriile de evaluare sunt:

-tehnic-capacitatea produsului de a putea fi folosit

-ergonomic-efectele lui asupra mediului, sănătății

-estetic –modul de percepere cu ajutorul simțurilor

-economic-prețul: P= Cp+ p, cp-cost de producție: cheltuieli, p-profit –valoarea câștigului obținut.

Metode de promovare: expunerea, prezentarea la târguri, expoziții, reclamele.

Valorificarea produselor: pentru uz personal, vânzare în magazine, online.

 

 

Stop traficului de persoane-18.10.2024

 În această zi am participat la flashmobul organizat de către CJRAE Sălaj alături de clasa a IX-a pe platoul din centrul orașului. 

Omuleții cu păr verde-clasa a V-a B

 

Omuleții cu păr verde-clasa a V--a A

 Au fost realizate din clasa a V-a A.

 

Șorțul de bucătărie-clasa a VII-a

Acest șorț  a fost realizat de către Șandor Maia din clasa a VII-a A la ora de educație tehnologică și aplicații practice.

 

Reguli de urbanism-clasa a VI-a

Sunt următoarele:

1.Orientare față de punctele cardinale-asigură însorirea corespunzătoare a interioarelor

2.Amplasarea față de aliniament=distanța dintre fațada clădirii-trotuar

3.Înălțimea construcției

4.Acces la drumurile publice

5.Racordarea la utilități

6.Aspectul exterior al clădirii

Organizarea spațiului dintr-un teritoriu se face pe baza documentațiilor de urbanism:

-PUG=planul urbanistic general

-PUZ=planul urbanistic zonal

-PUD=planul urbanistic de detaliu

 Calitatea în construcții=Totalitatea perofmanțelor de comportare a construcțiilor pentru satisfacerea utilizatorilor, cu respectarea legii care stabilește exigențele de proiectare, care asigură verificarea și controlul calității proiectelor.

Exigențele sunt:

-rezistență, stabilitate, durabilitate

-securitate la incendiu

-siguranța în exploatare

-igiena, sănătatea oamenilor, protecția mediului

-protecția împotriva zgomotului

-economie de energie

-izolare termică, hidrofugă.

Verificarea calității se face numai de EXPERȚI TEHNICI ATESTATȚI, iar controlul de stat al calității în construcții : inspecții .

 

 

Igiena sistemului nervos-clasa a VII-a

 Igiena=studiază factorii de mediu care influențează favorabil creșterea, dezvoltarea și păstrarea armonioasă a organismului.

Factorii de risc/factori cu potențial vătămător sunt:

-lipsa unui stil de viață sănătos

-tutunul, alcoolul, drogurile, dependența de telefon, de internet

-medicamente tranchilizante=calmante

-stresul cauzat de diverse situații

Reguli de igienă/de prevenire a îmbolnăvirilor:

 1.Respectarea perioadei de somn=starea normală, reversibilă a creierului necesară pentru relaxarea, refacerea sinapselor, cu o durată de 8-9 ore.

2.Alternarea reprizelor de învățare cu pauze de 10-15 minute, începând  cu obiectele de studiu mai ușoare, apoi dificile, la final, tot ușoare.

3.Aerisirea permanentă a camerei.

4.Sport în aer liber/exerciții fizice.

5.Alimentație echilibrată.

6.Evitarea consumului de tutun, alcool, droguri, cafea, abuz de medicament.

7.Evitarea contactării unor boli-sifilisul, poliomielita, infestarea cu paraziți.

8.Purtarea echipamentelor de protecție când utilizezi: bicicleta, schiurile, altele.

Sistemul digestiv la om-clasa a X-a

 Alcătuire=tub digestiv + glande anexe

Segmentele tubului digestiv sunt:

1.Cavitatea bucală: -dinții=organe dure= dentiția :-de lapte-20 de dinți

 -definitivă-32 dinți:- 8 incisivi, 4 canini, 8 molari, 12 premolari

 -limba-organ muscular: rol gustativ, în vorbire, masticație, deglutiție.

2.Faringele-cale de încrucișare a digestiei cu respirația

3.Esofagul-tub musculos care leagă faringele de stomac prin orificiu CARDIA

4.Stomacul-organ situat în abdomen, sub diafragm.Cuprinde mucoasa gastrică care conține glandele gastice care secretă sucul gastric.

-legătura cu următorul segment se face prin orificiul PILOR.

5.Intestinul subțire-L=4-6m, partea fixă-DUODEN, părți mobile-JEJUN, ILEON.

Conține mucoasa intestinală care are glandele intestinale care secretă sucul intestinal.

Cuprinde VILOZITĂȚILE INTESTINALE-realizează absorbția nutrimentelor deoarece: au un epiteliu unistratificat, sunt vascularizate.

6.Intestinul gros-1,5  m L , cuprinde : CECUM-APENDICELE, COLON, RECT. Are bacterii simbionte.

Glandele anexe sunt:

1.Gladele salivare-saliva:conține enzime.

2.Ficatul- secretă  bila (fierea) –depozitată în vezicula biliară, iar în timpul mesei bila ajunge în duoden.

Bila-nu conține enzime, dar are săruri biliare.

3.Pancreasul:  secretă sucul pancreatic-conține enzime, dar și hormoni: insulina, glucagon care reglează glicemia (zahărul din sânge).

Bolile sunt: gastrita, ulcerul gastro-duodenal, hepatita, apendicita, toxiinfecțiile alimenatare.

Surse neconvenționale de energie-clasa a VIII-a

 1.Energia solară este captată cu panourile solare folosindu-se la: obținerea electricității, încălzirea apei.

Avantaje: este inepuizabilă, în două minute planeta noastră primește de la soare tot atâta energie cât produce umanitatea într-un an.

2.Energia eoliană este dată de puterea vântului: navele, mori de vânt –trecut, prezent: obținerea energiei electrice astfel: energia eoliană este captată cu turbinele grupate în parcuri eoliene.

3.Energia mareelor=mareomotrică: curenții de adâncime din apa mării din timpul fluxului, refluxului.

4.Energia geotermală: obținută din căldura internă din interiorul Pământului prin apa fierbinte, aburii captați din zonele cu activitate vulcanică, tectonică: încălzirea locuințelor, energie electrică.

5.Biomasa: forme de material vegetal, animal plante:  rapița, maniocul prin fermentarea lor se obține biogazul, cu  proprietăți asemănătoare  gazelor naturale.

Elemente de desen geometric-clasa a V-a

Desenul tehnic=reprezentare grafică, clară, plană, completă, exactă a obiectelor din spațiu.

Schița=desenul realizat cu mâna liberă, cu creionul HB, cu dimensiunile mărite/micșorate (la scară)

Instrumentele de bază folosite sunt:

-rigla gradată, echerul, raportorul,  trusa de compasuri, florarul, teul

În proiectarea unui spațiu verde se folosesc elemente de desen geometric:

-dreptele paralele nu au niciun punct comun, folosite la: reprezentarea aleilor, a rândurilor de plante.

-dreptele perpendiculare

-liniile drepte, curbe, spirale

-forme geometrice:cercul, dreptungiul, triunghiul, pătratul.

Etapele realizării unui proiect de amenajare peisagistică-stilul,  sunt:

1.Măsurarea laturilor terenului

2.Stabilirea formei

3.Trasarea conturului pe o foaie de hârtie, notându-se punctele cardinale.

4.Calcularea suprafeței terenului, folosindu-se formulele ariilor

5.Proiectarea formelor geometrice, a straturilor, a aleilor

6.Selectarea speciilor de flori

7. Alegerea locurilor de amplasare ale florilor, ghivecelor, arbuștilor

Peisagistică modernă=programe informatice asistate de calculator

Materiale de amenajare: piatră, cărămizi, nuiele, ceramică

 

 

Nucleul-clasa a IX-a

Localizare:în centrul celulei

Alcătuire: membrană dublă cu pori, citoplasma-nucleoplasma: cromatina=ADN, ARN, proteine.

Cromatina este formată din CROMONENE-prin spiralizare-diviziunea celulară=CROMOZOMII.

Totalitatea cromozomilor=Cariotipul -46 de cromozomi la om: 22 perechi de AUTOZOMI, 2 HETEROZOMI: XX- femeie, XY-bărbat.

Clasificarea cromozomilor: monocromatidici= o moleculă de ADN, bicromatidici=2 molecule de ADN.

Celulele corpului =DIPLOIDE (2n) -au un număr dublu de cromozomi

Celulele reproducătoare=HAPLOIDE(n)-au n cromozomi.

Acizii nucleici: ADN-acidul dezoxiribonucleic, ARN-acidul ribonucleic –formați din NUCLEOTIDE.

Nucleotida:- baze azotate: PURINICE: ADENINA-A, GUANINA-G, PIRIMIDINICE:CITOZINA-C, TIMINA-T, URACIL-U

                     -zaharurile =pentoze: DEZOXIRIBOZA-ADN, RIBOZA-ARN

                     -radicalul fosforic-leagă nucleotidele –polinucleotide.

ADN-ul: conține sub o formă codificată informația genetică, necesară transmiterii caracterele ereditare.

Alcătuirea ADN-ului: două părți laterale=catene, răsucite ca o spirală una în jurul celeilalte=dublu helix, care cuprinde patru combinații baze azotate: A-T, T-A,  G-C, C-G,  unite între ele prin punți de hidrogen.

Multiplicarea ADN-ului-REPLICAȚIE (autocopiere) după modelul semiconservativ: ruperea punților de hidrogen dintre cele două catene, devin independente, servind fiecare ca matriță pentru formarea unei noi catene pe bază de complementaritate, prin  atașarea de nucleotide libere din citoplasmă  rezultând  două molecule de ADN, fiecare are o catenă nouă +veche.

ARN-ul=structură monocatenară

Tipurile sunt: ARN viral, mesager, de transfer, ribozomal.

Rolul acizilor nucleici: sinteza proteinelor care sunt formate din  20 de aminoacizi.

Adaptările speciilor reprezentative--clasa a V a

Adaptarea=capacitatea unui organism de a se modifica raportat cu modificările

                      intervenite în mediul său de viață.

1.Față de temperatură, organismele sunt:

-POICHILOTERME=au temperatura corpului variabilă: peștii, amfibienii, reptilele

-HOMEOTERME=au temperatura corpului constantă: păsări, mamifere

-adaptări la temperaturi scăzute: migrația, hibernarea, blana, stratul de grăsime iar la  cele ridicate: își caută hrana noaptea.

2.Față de apă: organisme acvatice: nufărul, preferă umiditatea ridicată: trestia, medie: mușețel, seceta: colilia.

-locomoția în apă –înot: adaptările sunt: forma corpului, notătoarele

-locomoția în aer-zbor-planat, ramat: adaptările sunt: forma corpului, aripile, penele, oasele pneumatice, sacii aerieni.

3.Față de lumină: plantele o folosesc pentru a-și produce hrana, oxigenul.

                             -animalele o folosesc pentru a se orienta-organe fotosensibile.

Observații asupra unor celule și țesuturi vegetale-lucrare practică-clasa a VI-a

1.Observarea macroscopică a unor celule vegetale

Materiale necesare: portocale, lămâi, tomate, o lupă, un bisturiu.

Desfășurarea lucrării: se secționează cu bisturiul fructul în două jumătăți, apoi cu lupă observă cămăruțele mici care sunt celulele.

Concluzii: portocala poate fi comparată cu o celulă astfel: coaja-membrana celulară, miezul-citoplasma, centrul fructului-nucleul.

2.Observații microscopice asupra celulelor din epiderma de ceapă

Materiale necesare: bulbi de ceapă, truse de disecții, albastu de metilen, sticle de ceas, lame și lamele de sticlă, microscoape optice, electric.

Desfășurarea lucrării: se secționează longitudinal bulbii de ceapă cu bisturiul, detașându-se o porțiune din foița de ceapă pe care o introduci câteva minute în sticla de ceas cu albastru de metilen. Scoate foița cu ajutorul pensetei, spal-o, apoi așaz-o pe lamă într-o picătură de apă, acoperind-o cu lamela de sticlă. Observă preparatul la microscop cu obiectivul 10X apoi cu cel de 40X.

Concluzii: Se observă celule alungite delimitate de peretele celular iar central se observă nucleul 

Evidențierea țesutului de depozitare din tuberculul de cartof

 

Materiale necesare: tuberculi de cartofi, bisturie, microscoape optice, electric, lame și lamele de sticlă, iod în iodură de potasiu.

Desfășurarea lucrării: se secționează cu ajutorul bisturiului tuberculul în două jumătăți iar apoi tot cu ajutorul bisturiului sse răzuiește puțin din cartof. Se pune masa obținută pe lama de sticlă, într-o picătură de apă, punând la capătul lamei o picătură de iod în iodură de potasiu, apoi se acoperă cu lamela de sticlă. Iodul va colora amidonul în albastru, observându-se la microscop cu un obiectiv mic, apoi cu unul mai mare.

Observarului preparatului microscopic: granulele de amidon sun ovale.

 

 

Proprietățile chimice ale alcanilor-clasa a X-a

 1.Reacția de SUBSTITUȚIE: înlocuirea atomilor de H cu alți atomi sau grupări funcționale

Ex:halogenarea alcanilor : CLOR, BROM în prezența luminii (temperatura:300-600º C)

C_nH_2n+2 + X₂     rezultă       C_nH_2n+1 X + HX

Alcan       Cl             compus         hidracid

                Br            halogenat

Exemplu: clorurarea metanului-compuși clorurați, în prezența luminii:

1-clorura de metil, 2-clorură de metilen,  3-cloroform,  4-tetraclorura de carbon

2.Reacția de IZOMERIZARE: reacția în care n-alcanii trec în izoalcani

                         CH₃-CH₂-CH₂-CH₃        CH₃-CH-CH₃       

                                                 CH₃

n-butan                                 izobutan

-condiții: TºC= 50-100

-AlCl₃

(o reacție reversibilă-în ambele sensuri, pt obținerea benzinelor superioare)

3.Reacția de ARDERE:

-incompletă: volum de aer insuficient:flacăra-galbenă

-completă: volum suficient de aer-flacăra-albastră, se degajă căldură=Q-căldura de combustie=cantitatea de căldură eliberată la arderea unui mol de substanță=kj/mol, kcal/mol, 1 cal=4,185 J.

q-puterea calorică-căldură degajată la arderea unui combustibil lichid, solid  sau 1m³ combustibil gazos se arde complet.

Utilizările alcanilor:

-solvenți

-carburanți

-balon cu propan (balonul cu aer cald)

-butelii cu butan (gaz):încălzirea locuinței, a apei menajere

-parafina-material impermeabil pentru acoperirea cartoanelor

-fabricarea lumânărilor, a vaselinei, a creioanelor cerate

-materie primă pentru obținerea maselor plastice, a săpunurilor, a detergenților.

 

Caracterul metalic-electropozitiv, nemetalic-electronegativ-clasa a IX-a

În natură majoritatea substanțelor se află su formă de compuși chimici.

Clasificarea:

Prin cedare de electroni atomii metalelor devin ioni pozitivi =cationi, deoarece vor avea un surplus de protoni în nucleu. Spunem că metalele au un caracter electropozitiv.

Formarea ionilor pozitivi:

M - n ē → M⁺ⁿ (Ion pozitiv sau cation)

unde M = metal, n = nr electroni cedați = sarcina ionului

ex: K-1electron trece în K+1

Energia de ionizare=cantitatea de energie absorbită la cedarea unui electron dintr-un atom în stare gazoasă.

Metalele au caracter chimic metalic și caracter electrochimic electropozitiv (formează ioni pozitivi prin cedare de electroni).

În grupă: acesta crește cu numărul perioadei, iar în perioadă caracterul metalic crește cu scăderea numărului grupei.

Nemetalele au caracter chimic nemetalic și caracter electrochimic electronegativ, formează ioni negativi =anioni prin acceptare de electroni.

Formarea ionilor negativi:

E + n ē → E^-n (Ion negativ sau anion)

unde E = nemetal, n = nr. electroni acceptați = sarcina ionului

ex: 

 

Caracterul nemetalic crește cu creșterea numărului grupei, crește cu scăderea numărului perioadei: fluorul este cel mai electronegativ element chimic.

Raza atomică=jumătatea distanței determinată experimental dintre nucleele a doi atomi vecini.

În perioadă: crește cu scăderea numărului grupei, în grupă crește cu creșterea numărului perioadei.

Raza ionică=măsura mărimii unui ion=0,3 -2 Ǻ

 

 

Transmiterea materialului genetic-clasa a VIII-a

Ereditatea se manifestă prin reproducere, iar materialul genetic al speciilor se transmite de la o generație la alta prin fecundație.

Rolul gameților și al fecundației este următorul:

1.În transmiterea materialului genetic:

-formarea gameților se face prin MEIOZĂ-numărul de cromozomi se reduce la jumătate față de celulele din corpul părinților deoarece prin fecundația unui ovul cu un spematozoid se formează celula ou =zigotul cu un număr de 46 de cromozomi.

2.În determinarea genetică a sexelor:

-sexul copilului poate fi aflat înainte de naștere

-copiii de sex feminin și cei de sex masculin au drepturi egale în societate umană, ca și adulții de ambele sexe

Sexul copilului este determinat de combinația heterozomilor:

Ovul-22 autozomi + heterozom X

Spermatozoidul-22 autozomi + heterozom X sau Y             

rezultă  44 autozomi  + heterozomii XX=fetiță

            44 autozomi + heterozmii XY=băiat