Reacția de schimb-clasa a VIII a Chimie

Este reacția prin care două substanțe compuse își schimbă între ele două elemente chimice.

 

 

Primele elemente ale celor două substanțe compuse schimbă locul între ele, motiv pentru care se mai numește și reacție de dublă înlocuire.

Ca tipuri de reacții de dublă înlocuire avem reacția dintre:

1.Un oxid metalic cu un acid:

CuO + H₂SO₄ →CuSO₄ + H₂O

2.Un oxid nemetalic cu o bază:

CO₂ + Ca(OH)₂ →CaCO₃ + H₂O

3.O bază cu un acid:

2NaOH +  H₂SO₄ →Na₂SO₄ + 2H₂O

4.O bază solubilă cu o sare: reactanții:  hidroxid de sodiu, sulfat de fier (II), produșii de reacție: sulfat de sodiu, hidroxid de fier II (precipitat verde).

NaOH + FeSO₄ →Na₂SO₄ +Fe (OH)₂ ↓

5.Un acid cu o sare:

HCl +AgNO₃ →AgCl + HNO₃

6.O sare cu o sare: reactanții: carbonat de sodiu, sulfat de magneziu, produșii de reacție: sulfat de sodiu, carbonat de magneziu (precipitat alb).

Na₂CO₃ + MgSO₄ →Na₂SO₄ + MgCO₃↓

Importanța: în laborator, pentru obținerea unor săruri, acizi, baze greu solubile, în pocesele industriale pentru obținerea de detergenți, săpunuri, îngrășăminte chimice.

 

 

Stabilirea formulei chimice pe baza valenței-clasa a VII a Chimie

Formula chimică este notarea prescurtată a unei substanțe cu ajutorul simbolurilor chimice și a indicilor.

Indicele este cifra care arată numărul atomilor, scriindu-se în dreapta jos iar coeficientul este scris în fața formulei.

Semnificația formulei este:

1.Calitativă: tipul atomilor componenți.

2.Cantitativă: la scară macroscopică înseamnă un mol de substanță, iar la scară microscopică înseamnă că o moleculă de apă are doi atomi de hidrogen și unul de oxigen, un atom (Ne), o pereche de ioni de substanță :Na⁺ Cl^-

Exemple:

-5He- 5 atomi de heliu

-3Br₂- 3 molecule de brom

-2O₂- 2 molecule de oxigen

Caracteristicile formulei chimice:

-pentru  substanțe simple conține atomi de același fel: exemple: metale: K,Al, Cu, Zn, altele iar nemetalele pot fi: monoatomice: C,He, Ne, Si, Ar, Xe, diatomice: N₂, H₂, O₂, Cl₂, Br₂, F₂, I₂ sau poliatomice: O₃, P₄.

-2Cl₂ înseamnă că sunt două molecule de clor, 2 x 2= 4 atomi de clor, 2 fiind  coeficient, indice.

-pentru substanțe compuse prezintă: compușii binari sunt formați din două elemente diferite, iar etapele stabilirii formulei sunt:

1.Scrierea simbolurilor elemetelor cu precizarea că metalele se scriu primele

2.Notarea valenței cu cifra romane în colțul din dreapta sus al simbolului .

3.Notarea indicilor cu cifre arabe astfel că valența unui element devine indicele celuilalt.Indicele 1 nu se scrie.

4 .Simplificarea indicilor care au un divizor comun și notarea rezultatelor.

Exemple:

 

Al^IIIO^II este Al₂O₃ – oxid de aluminu

 

Ca^IICl^I este CaCl₂- clorura de calciu

 

Mg^IIO^II este MgO-oxid de magneziu

 

Stabilirea formulei chimice pentru compușii ternari, formați din trei elememte diferite: ioni metalici și poliatomici, se notează astfel: în locul nemetalului se scrie formula anionului, apoi valențele inversându-le, notându-le ca indici cu cifre arabe.

 

 

    

    

  

 

Numărul de oxidare-clasa a IX a Chimie

 Numărul de oxidare este sarcina atribuită unui atom dintr-o substanță (simplă/compusă)

Regulile sunt:

• substanțele elementare au N.O = 0, ex. Al⁰, O₂⁰ etc.
• N.O. al ionilor monoatomici este egal cu sarcina ionului, ex. Ca⁺² are N.O.= +2.

• Oxigenul are în compușii lui N.O. = -2, ex. CO₂^-2. Excepție avem la O din apa oxigenată și peroxizi în care are N.O. = -1, ex:H₂O₂
• Hidrogenul are în compușii lui  N.O. = +1,ex. NH₃⁺¹. Excepție avem la H la hidrurile metalice în care are N.O. = -1, ex: Na H.
• Într-un ion poliatomic suma  algebrică a N.O.este egală cu sarcina ionului: OH^-  ionul hidroxil are sarcina -1, iar suma algebrică este: (-2) + 1= -1
• Suma algebrică a N.O. dintr-un compus neutru (NaCl) = 0.

 

 

Domenii profesionale specifice-clasa a VIII a Educație tehnologică

 Domeniu profesional=un sector de activitate economică, științifică, artistică.

Profesia=specialitatea obținută prin studii-diplomă=competența unei persoane

Ocupația=activitate utilă, aducătoare de venit=pot fi nonprofesionale: culegător de sparanghel, înalt profesionalizate:judecător.

Meseria=calificarea data de cunoștințele teoretice, practice -școlarizare, stagii de practică

Funcția=activitatea desfășurată de o persoană într-o ierarhie de conducere/execuție.

Familia ocupațională=grup de profesii, ocupații, meserii înrudite sau nu dar obținute prin școală, din același domeniu profesional.

Mobilitatea ocupațională=schimbarea meseriei, a profesiei datorită: schimbării domiciliului din motive diverse: economice, de sănătate, familiale, politice, pentru studii.

Standardul de performanță măsoară un aspect al activității desfășurate într-un post, urmărind obținerea unui rezultat concret, a unui anumit comportament.

Fișa postului –documentul care precizează sarcinile, responsabilitățile titularului la  locul de muncă, standardele de performanță, condițiile de muncă, modalitatea de recompensare, relațiile dintre compartimente și posturi.

Clasificarea regiunilor de dezvoltare economică ale țării sunt:

1.NORD-EST

2.SUD-EST

3.SUD-MUNTENIA

4.SUD-VEST-OLTENIA

5.VEST

6.NORD-VEST

7.CENTRU

8.BUCUREȘTI –ILFOV

Proprietățile materialelor metalice-clasa a VII a Educație tehnologică

 1.Fizico-chimice:

-culoarea: alb-argintul, galben-aurul.

-densitatea: metale ultraușoare-Mg, ușoare-Al, grele-Fe, foarte grele-Au.

-luciu metalic: reflectarea luminii: Au, Ag, Cu, Al, Ni.

-dilatarea termică: mărirea dimensiunilor, a volumului la creșterea temperaturii.

-fuzibilitatea: trecerea din stare solidă în lichidă sub acțiunea căldurii.

-conductibilitatea termică, electrică

-rezistența la coroziune: capacitatea lor de a rezista oxidării, cele mai rezistente sunt: Au, Pt, Ag, Cu, Zn.

-magnetismul: atragerea/respingerea acestora de un câmp magnetic, feromagnetice sunt: Co, Fe, Ni.

2.Proprietăți mecanice:

-elasticitatea: deformarea acestora sub acțiunea forțelor externe, revenirea la forma inițială după încetarea acțiunii.

-plasticitatea: deformarea acestora sub acțiunea forțelor externe, nerevenirea la forma inițială după încetarea acțiunii.

- duritatea:opunerea rezistenței la pătrunderea altor obiecte în ele.

- rezistența la rupere

3.Proprietăți tehnologice:

-maleabilitatea: pot fi trase în foi subțiri.

-ductibilitatea: pot fi trase în fire foarte subțiri prin trefilare: Au, Ag.

 -sudabilitatea: îmbinarea nedemontabilă prin încălzire locală.

 -prelucrabilitatea: modificarea prin: găurire, frezare, așchiere.

 -forjabilitatea: deformarea la cald/rece prin presare/lovire.

 - durificarea: modificarea structurii prin încălzire/răcire controlate.

  -capacitatea de turnare:de a curge și de umplere a golurilor formei în care au fost turnate.

 

 

Excreția la om-clasa a VI a

Formarea urinei se realizează la nivelul NEFRONULUI prin etapele următoare:

1.FILTRAREA: corpusculul renal când are loc trecerea plasmei prin pereții capilarelor , rezultând  urina

                              primară= 1,8 l/zi dar care conține și substanțe utile corpului: glucoză, 

                              aminoacizi, săruri minerale, apă.

2.REABSORBȚIA: tubul urinifer, când are loc recuperarea totală sau parțială a substanțelor

                                  folositoare din urina primară realizându-se trecerea acestora din urină în

                                  capilarele din jurul tubului.

3.SECREȚIA: tubul urinifer, când din tub se elimină substanțe dăunătoare: amoniac, uree, acid

                           uric, rezultând urina finală =1,5l/zi, trece apoi în pelvisul renal, uretere,vezica

                            urinară (V=300-400ml).  

Desfășurarea micțiunii: când vezica urinară este plină, începe să se contracte, determinând deschiderea sfincterelor uretrei, astfel: cel intern-se deschide automat, cel extern- voluntar, controlat de scoarța cerebrală.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adaptări ale excreției la medii de viață diferite

 

Acest aspect se realizează astfel:

1.La plante –adaptarea la condițiile de mediu se face prin variații ale numărului stomatelor și ale

                     suprafețelor frunzelor.

2.La animale-adaptarea la aceste condiții:deșererturi, păduri, ape dulci sau sărate, s-a realizat prin

                      faptul că rinichii vertebratelor produc urina mai concentrată sau mai diluată.

Caracteristici:

a.Pești de apă dulce-au un volum mare de urină, care este mai diluată decât mediul intern.

b.Pești marini-au un volum mic de urină, care este mai concentrată decât fluidele din corp.

c.Vertebratele terestre-au un volum moderat de urină, care este mai concentrată decât fluidele din corp.

 

 

 

 

 

Compuși organici cu acțiune biologică: grăsimi-clasa a X a Chimie

Captarea atenției: într-un pahar Berzelius pune 150 ml de apă peste care adaugă 30 ml de ulei. Ce vei observa? De ce oricât de tare e amestecă cu o baghetă de sticlă amestecul, uleiul refuză să se împrietenească cu apa, ridicându-se , deoarece are densitatea mai mică.

Notează pe tablă două cifre: 4,1 și 9,3. Dacă ați fi blocați la Polul Nord și ați avea de ales între 1kg de zahăr și 1kg de untură, ce ați alege?

Zahărul oferă 4,1 kcal iar grăsimea oferă 9,3 kcal.

Mitul „Grăsimea e rea”: „Mulți spun că grăsimea este dușmanul sănătății.Totuși, fără ea, creierul nostru (are 60% grăsime)nu ar funcționa, iar pielea noastră s-ar crăpa ca pământul uscat. Grăsimile nesaturate-bune: uleiul de măsline, peștele, nucile, ajută inima și curăță arterele. Grăsimile saturate/trans-rele : fast-food, prăjeli pot bloca arterele.

 Grăsimile sunt esterii glicerinei cu acizii grași, iar aceștia sunt acizi monocarboxilici saturați/nesaturați cu catenă liniară și cu număr par de atomi de carbon.

Stare naturală: se găsesc în semințele unor plante: floarea soarelui, soia, in, ricin, în fructele de cocos și de măsline dar și în țesutul adipos al animalelor. Pentru a putea fi consumate sunt rafinate pentru a elimina mirosul neplăcut dar și culoarea închisă.

Proprietăți fizice: sunt lichide numite uleiuri, nesaturate iar cele solide sunt saturate. Sunt insolubile în apă deoarece nu conțin în moleculă atomi de hidrogen legați de atomi de oxigen, neputând forma legături de hidrogen cu apa.

Sunt solubile în solvenți nepolari datorită catenelor nepolare din structura lor.

Nu au un punct de topire fix, fiind amestecuri complexe de trigliceride, topindu-se într-un interval de temperatură.

Densitatea lor este mai mică ca a apei, deoarece catenele lor nu sunt strâns legate între ele, râmânând goluri de aer, ceea ce le face să plutească pe apă.

Importanța

Grăsimile sunt folosite în alimentație, la obținerea săpunului, a unor preparate cosmetice și farmaceutice.Uleiurile sicative din in, tung, sunt folosite pentru obținerea lacurilor și a vopselelor.

În organism, grăsimile sunt esențiale deoarece produc energie, 1 gram de grăsime produce 9,3 kcal.