Metode de economisire a energiei electrice în locuințe-clasa a VIII a Educație tehnologică

 Reducerea efectului încălzirii gobale și scăderea gradului de poluare a orașelor se face prin modificarea obiceiurilor oamenilor dar și prin responsabilizarea socială.

Principalele metode sunt:

1.Utlizarea luminii naturale cât mai mult posibil.

2.Folosirea senzorilor de prezență.

3.Înlocuirea energiei convenționale cu cea neconvențională.

4.Utilizarea becurilor economice: au un consum cu până la 75% mai redus decât becurile incandescente.

5.Alegerea aparatelor electrocasnice, elctronice mai eficiente, din clasa A.

6.Stingerea luminii când ieșiți dintr-o încăpere.

7.Scoaterea din priză a aparatelor electrocasnice când nu sunt folosite.

8.Respectarea regulilor de utilizare a frigiderului: curățarea la timp de praf, păstrarea unei distanțe de 5-10 cm între el și perete, amplasarea într-o cameră aerisită, uscată, ferită de razele solare.

9.Izolarea locuinței: reduce cheltuielile de încălzire, răcire.

10.Instalarea senzorilor de mișcare în afara locuinței.

11.Eficientizare la spălarea rufelor: mașină plină, temperatura de 40°C.

12.Contor inteligent: citirea, urmărirea consumului de energie electrică.

 

 

 

Analiza de produs, evaluarea, promovarea și valorificarea produselor din materiale lemnoase-clasa a VII a Educație tehnologică

Produsele finite obținute din material lemnos sunt următoarele:

1.Piesele de mobilier= variate: tipuri constructive, forme, din lemn masiv, ornamente florale/geometrice, decorațiuni.

Caracteristicile lemnului folosit ca materie primă în industria mobilei sunt:

-să fie de rășinoase: brad, pin, molid  sau de foioase tari: fag, frasin, stejar, ulm, paltin, carpen, foioase moi: tei, salcie, plop.

-să fie perfect: fără defecte, colorații, noduri.

Materialele auxiliare folosite sunt: mânere, balamale, broaște, zăvoare, cuie, șuruburi, adezivi

2.Producția de uși, ferestre: materiale lemnoase, înlocuitori din lemn

3.Locuințe: semifabricate folosite pentru: șarpantă, pardoseli, scări, lambriuri, tâmplărie de interior, exterior

4.Casele de lemn: materiale reciclabile: lemnul=izolator bun

5.Bărcile: ulm, stejar,mahon

6.Planoarele: baghete de lemn de brad, placaj de mesteacăn, lemn de balsa.

7.Instrumentele muzicale: specii anume de arbori:pinul, bradul alb –plăci de rezonanță, fagul, carpenul arțarul-instrumente de suflat, detalii pentru vioară, țambal.

8.Echipamnete sportive: schiuri și bețe-paulovnia,nucul,  bâte de baseball, arcuri de tir-bambus, crosele, tacuri de biliard-frasin.

9.Ustensile de bucătărie: tei, cireș, prun, nuc,  rechizite școlare, chibrituri-brad,plop, tei, anin, pin : obiecte mici din lemn.

10.Ambalaje pentru produse alimentare:lăzi, cutii, butoaie din lemn: stejar, nuc.

11.Combustibil, hârtie-se reciclează.

Calitatea produselor din lemn este apreciată diferit:

a.produse semifinite: respectarea dimensiunilor semifabricatelor, modul de prelucrare, depozitarea, umiditatea, clasificarea cherestelei în funcție de material

b.produse finite: dimensiunile, umiditatea, proprietățile fizico-mecanice, gradul de finisare, greutatea, durabilitatea, rezistența la temperatură, intemperii.

Ambalarea: cu carton/burete .

Depozitarea: spații uscate, departe de sursele de foc.

Promovarea/valorificarea: magazine de profil:afișe, pliante, postere, clipuri radio-TV.

Teoria protolitică a lui Brönsted-Lowry-clasa a IX a Chimie

Teoria Brönsted -Lowry este o teorie acido-bazică, numită și teoria protolitică, după care acizii sunt specii chimice care au tendința de a ceda protoni, bazele sunt specii chimice care au tendința de a accepta protoni.

Conform teoriei protolitice, sunt consideraţi acizi şi compuşii precum ionul hidroniu (H₃O⁺), ionul amoniu (NH₄⁺), ionul carbonat acid (HCO₃^-), sunt considerate baze şi molecule precum amoniacul, dar şi anioni precum Cl^-, SO₄^-, deoarece pot accepta protoni, trecând în acizii corespunzători.

Clasificarea acizilor după numărul de protoni cedaţi de o moleculă:

• Monoprotici : cedează un singur proton: HCl, HI, HNO₃.
• Poliprotici : pot ceda doi sau mai mulţi protoni: H₂S, H₂SO₄, H₃PO₄.

Clasificarea bazelor după numărul de protoni acceptați de o moleculă:

• Monoprotice: acceptă un singur proton: NaOH, KOH, NH₃.
• Poliprotice: pot accepta doi sau mai mulţi protoni Ca(OH)₂, Zn(OH)₂, Al(OH)₃.

Exemple de acizi și baze, conform teoriei Brönsted–Lowry:

a.La dizolvarea acidului clorhidric în apă, protonul din molecula acidului este cedat moleculei de apă, cu formarea ionului hidroniu (H₃O⁺) și ionului clorură (Cl^-):

 

b.Amoniacul-bază deoarece dizolvându-se în apă, acceptă un proton de la molecula de apă, formându-se ionii: amoniu=NH₄⁺  , hidroxid =OH^-.

Orice acid, prin cedare de protoni, se transformă într-o specie chimică cu caracter de bază şi se numeşte baza conjugată a acidului. Orice bază, prin acceptare de protoni, se transofrmă într-o specie chimică cu caracter acid şi se numeşte acidul conjugat al bazei.

Conform teoriei protolitice, baza Brönsted are acidul ei conjugat, iar acidul Brönsted are baza lui conjugată. Cu cât un acid Brönstead este mai slab, cu atât el are o bază conjugată mai tare, respectiv cu cât o bază Brönstead este mai slabă, cu atât ea are un acid conjugat mai tare și invers.

Acid ⇄ Bază conjugată + H⁺

Bază + H⁺ ⇄ Acid conjugat

 

 

 

 

Reacția metalelor cu acizii-clasa a VIII a Chimie

 

Reacția metalelor cu acizii : metalele situate înaintea hidrogenului în Seria activității chimice reacționează cu acizii, formând săruri și hidrogen, iar cele situate după hidrogen nu reacționează.

Exemple: Mg +2 HCl →MgCl₂ + H₂↑

Fe + 2HCl →FeCl₂ + H₂↑

Fe + H₂SO₄→FeSO₄ + H₂↑ (fierul sub formă de pulbere reacționează cu acidul sulfuric diluat și scoate fierul din acid)

2Al +6HCl →2AlCl₃ + 3H₂↑

Ni +2 HCl →NiCl₂ + H₂↑

 

 

Molecule-clasa a VII a Chimie

 

Molecule

Sunt particule stablile formate din doi sau mai mulți atomi, aparținând nemetalelor prin punerea în comun de electroni, iar legătura formată se numește covalentă,

Caracteristicile moleculelor: stabile, neutre electric, au forme, dimensiuni diferite.

Clasificarea moleculelor:

1.Substanțe simple: molecule formate din atomi identici: diatomice: Cl₂, H₂

2.Substanțe compuse: molecule formate din atomi diferiți: diatomice: HCl, poliatomice: H₂O, NH₃

Clasificarea legăturii covalente:

a. Legătura covalentă nepolară se formează prin punerea în comun de electroni între atomi identici, formându-se substanțe simple moleculare: H₂ , Cl₂ , O₂

b. Legătura covalentă polară  se formează prin punerea în comun de electroni între atomi diferiți, rezultând substanțe compuse/compuși moleculari: HCl, NH₃, H₂O, CH₄

 

Formula chimică este notarea moleculei cu ajutorul simbolurilor chimice ale elementelor componente și al indicelor, care indică numărul atomilor fiecărui element. Indicele 1 nu se trece

Masa moleculară –notată cu M, arată de câte ori este mai mare masa reală a moleculei față de unitatea atomică de masă. (u.a.m)

Se calculează însumând masele atomice relative ale tuturor atomilor din moleculă.

Exemplu: M_H2O=2 x A_rH + A_rO= 2 x 1 + 16= 18

Analiza de produs și evaluarea produselor din materiale lemnoase-clasa a VII a Educație tehnologică film

 

Importanța practică și acțiunea biologică a etanolului-clasa a X a Chimie film