Reproducerea la plantele cu flori și structura florii la angiosperme-clasa a VII a

Reproducerea este funcția care asigură menținerea existenței speciei.

Clasificarea organelor vegetale: vegetative/de hrănire: rădăcina, tulpina, frunza, iar organele de înmulțire sunt: floarea, fructul și sămânța.

Angiospermele sunt plante superioare care au sămânța închisă în fruct. La aceste plante floarea este organul de reproducere, care se formează pe tulpină, din muguri.

Alcătuirea:  peduncul floral-codția cu care floarea se prinde pe tulpină.

Receptaculul  este partea lățită a codiței, pe care sunt dispuse circular elementele florii: sepalele care formează caliciul, protejând mugurele floral,  petalele, divers colorate, care formează corola, atrăgând polenizatorii, staminele, formează andorceul fiind partea bărbătească a florii: formată din anteră cu grăunciorul de polen și filament staminal, iar carpelele formează gineceul sau pistilul, fiind partea femeiască a florii. Gineceul este format din ovar care conține ovulele (unul, mai multe), stil și stigmat, lipicios, de care se fixează polenul.

Dispoziția florilor pe tulpină: solitare=o singură floare: lalaea, grupate=inflorescențe: mai multe flori mici grupate:  liliac

Tipuri de flori  după organizare: unisexuate: monoice: porumb, dioice: salcie, cătina, plop, fistic și  hermafrodite : majoritatea florilor.

 

 

Regnul Protiste-clasa a IX a

 

Sunt organisme eucariote, unicelulare, solitare, coloniale, pluricelulare, fără organe.

Mediul de viață: terestru, acvatic, în corpul altor organisme.

Nutriția: autotrofă, heterotrofă saprofită/parazită.

Înmulțirea: asexuată-diviziune longitudinală/transversală

                    sexuată-participarea a doi indivizi.

Clasificarea:

1.Protiste autototrofe cu caracter de plante: algele=talofite pentru că au corpul numit tal.

Filum Clorophyta-alge verzi-pigmentul verde-clorofila, exemple: verzeala zidurilor, salata de mare.

Filum Rhodophyta-alge roșii-pigmentul roșu-ficoeritrina, exemple: Ceramium rubrum.

Filum Phaeophyta-alge brune-pigmentul brun-fucoxantina, exemplu:Fucus.

Filum Euglenophyta-Euglenele-Flagelate-au flagel –Euglena verde

2.Protiste heterotrofe cu caracter de fungi: oomicetele: Plasmopara viticola-mana viței de vie.

3.Protiste heterotrofe cu caracter de animale: sarcodinele: amiba are pseudopode, ciliatele: parameciul are cili, zooflagelatele: tripanosoma care produce boala somnului prin musca țețe, sporozoarele: plasmodiul malariei care produce malaria=friguri de baltă, transmisă prin înțepătura femelei țânțarului Anofel. Babesiile la bovine-căpușă-descoperite de Victor Babeș.

Importanța: produc oxigenul în apa, hrană pentru om, animale, îngrășământ natural.

Efecte negative: produc boli la plante, animale, om.

Proprietățile fizice ale compușilor moleculari-clasa a VII a Chimie

1.Starea de agregare:

-solide: zahărul, acidul citric (sare de lămâie), naftalina.

-lichide: apă, acidul sulfuric, alcoolul etilic, apa oxigenată.

-gazoase: amoniac, acidul clorhidric, metanul, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon.

2.Solubilitatea în apă:

-solubile : zahărul, amoniacul, acidul clorhidric/sulfuric.

-puțin solubile: monoxidul și dioxidul de carbon.

-insolubile: masele plastice, metan dar solubile în solvenți organici: acetonă, benzină, cloroform.

3.Conductibilitatea electrică:

-soluțiile substanțelor moleculare conduc curentul electric: acidul sulfuric, acidul citric iar altele nu îl conduc: zahărul, naftalina.

 

Îngrijirea plantelor cultivate, a animalelor domestice și de companie-clasa a V a Biologie

 Pentru îngrijirea plantelor cultivate trebuie respectate următoarele reguli:

-îndepărtarea/distrugerea buruienilor: plivit, prășit

-aplicarea irigațiilor, eliminarea excesului de apă

-răritul, afânarea solului

-aplicarea îngrășămintelor naturale/artificiale

-combaterea bolilor și a dăunătorilor prin protejarea păsărilor insectivore/utilizarea insecticidelor, a fungicidelor, a pesticidelor în mod echilibrat.

Pentru îngrijirea animalelor domestice/de companie regulile sunt:

-un mediu optim care să-i asigure hrană specifică, apă proaspătă, temperatură potrivită, spațiu suficient

-asigurarea igienei acestuia

-prevenirea și tratarea bolilor: vaccinarea/deparazitarea periodice.

 

 

Reacția metalelor cu săruri-clasa a VIII a Chimie

Este reacția de substituție în care un metal mai activ înlocuiește un metal mai puțin activ dintr-o sare, formând o sare nouă și un metal liber.

Condiție importantă: metalul introdus trebuie să se afle în stânga metalului din sare în Seria activității chimice.

Exemple:

Fe + CuSO₄→ FeSO₄ + Cu↓

Cu + 2AgNO₃ → Cu(NO₃)₂ + 2Ag↓

Hg + 2AgNO₃ →Hg(NO₃)₂ + 2Ag↓

Zn + Pb(NO₃)₂ →Zn(NO₃)₂ +Pb↓

 

 

 

 

 

 

Mișcarea și sensibilitatea la plante-clasa a X a

 Sensibilitatea=proprietatea plantelor de a reacționa la informațiile din mediu, răspunzând la stimuli prin mai multe tipuri de mișcări.

Clasificarea mișcărilor :

1.TROPISME: mișcări ale organelor vegetale, orientate în funcție de direcția sursei de stimuli.

Exemple: rădăcina –fototropism negativ, tulpina-pozitiv: stimulul-lumina, geotropism-stimulul este forța gravitației.

-hidrotropismul-orientarea rădăcinii- sursa de apă

-chimiotropismul-orientarea rădăcinii –substanțele nutritive

2.TACTISME: mișcările celulelor mobile.

Exemplu-chiomitactism pozitiv-gameții bărbătești se mișcă către cei femeiești, atrași de substanțele produse de aceștia.

3.NASTIILE sunt mișcări neorientate care depind de intensitatea simulului și nu de direcția lui.

Exemple: termonastie: florile de  lalea se deschid la cald, fotonastie: florile de păpădie se deschid la lumină puternică.

Mecanonastie, seismonastie-mimosa, măcrișul iepurelui- își strâng foliolele la lovire-stimul-factor mecanic.

 

Calitatea solului-clasa a VIII a

Solul este stratul superficial al scoarței terestre în care se fixează rădăcinile plantelor și este habitatul  pentru numeroase organisme.

Alcătuirea: particule minerale: nisip, argilă, nămol, materie organică: humus (amestec de substanțe nutritive provenite din descompunerea naturală a resturilor organice), apă și aer.

Factorii poluanți ai solului sunt: erbicidele, insecicidele, fungicidele, pesticidele, îngrășămintele chimice, deșeurile menajere, defrișările, reziduurile industriale, radioactive.

Efectele poluării sunt: eroziunea (deplasarea particulelor solide de la suprafața uscatului prin acțiunea vântului, apei, gheții), deșertificarea (fenomen complex de transformare treptată a unor terenuri în deșerturi), reducerea biodiversității, contaminarea alimentelor, a apei, a aerului, scăderea fertilității solului, perturbarea circuitelor substanțelor în natură.

Măsuri de prevenire a poluării sunt: folosirea echilibrată a substanțelor chimice din agricultură, extinderea spațiilor verzi, modernizarea sistemelor de irigații, desecările (eliminarea surplusului de apă dintr-un teren umed sau mlăștinos pentru a-l face cultivabil), reducerea eroziunii solului prin plantarea arborilor.