Este reacția de substituție în care un metal mai activ înlocuiește un metal mai puțin activ dintr-o sare, formând o sare nouă și un metal liber.
Condiție importantă:
metalul introdus trebuie să se afle în stânga metalului din sare în Seria
activității chimice.
Exemple:
Fe + CuSO4→ FeSO4 + Cu↓
Cu + 2AgNO3 → Cu(NO3)2
+ 2Ag↓
Hg + 2AgNO3 →Hg(NO3)2
+ 2Ag↓
Zn + Pb(NO3)2 →Zn(NO3)2
+Pb↓
Sensibilitatea=proprietatea plantelor de a reacționa la informațiile din mediu, răspunzând la stimuli prin mai multe tipuri de mișcări.
Clasificarea mișcărilor :
1.TROPISME:
mișcări ale organelor vegetale, orientate în funcție de direcția sursei de
stimuli.
Exemple:
rădăcina –fototropism negativ, tulpina-pozitiv: stimulul-lumina,
geotropism-stimulul este forța gravitației.
-hidrotropismul-orientarea
rădăcinii- sursa de apă
-chimiotropismul-orientarea
rădăcinii –substanțele nutritive
2.TACTISME:
mișcările celulelor mobile.
Exemplu-chiomitactism
pozitiv-gameții bărbătești se mișcă către cei femeiești, atrași de substanțele produse
de aceștia.
3.NASTIILE
sunt mișcări neorientate care depind de intensitatea simulului și nu de
direcția lui.
Exemple: termonastie:
florile de lalea se deschid la cald,
fotonastie: florile de păpădie se deschid la lumină puternică.
Mecanonastie,
seismonastie-mimosa, măcrișul iepurelui- își strâng foliolele la
lovire-stimul-factor mecanic.
Solul este stratul superficial al scoarței terestre în care se fixează rădăcinile plantelor și este habitatul pentru numeroase organisme.
Alcătuirea:
particule minerale: nisip, argilă, nămol, materie organică: humus (amestec de
substanțe nutritive provenite din descompunerea naturală a resturilor
organice), apă și aer.
Factorii poluanți ai solului sunt:
erbicidele, insecicidele, fungicidele, pesticidele, îngrășămintele chimice,
deșeurile menajere, defrișările, reziduurile industriale, radioactive.
Efectele
poluării sunt: eroziunea (deplasarea particulelor solide de
la suprafața uscatului prin acțiunea vântului, apei, gheții), deșertificarea
(fenomen complex de transformare treptată a unor terenuri în deșerturi),
reducerea biodiversității, contaminarea alimentelor, a apei, a aerului,
scăderea fertilității solului, perturbarea circuitelor substanțelor în natură.
Măsuri
de prevenire a poluării sunt: folosirea echilibrată
a substanțelor chimice din agricultură, extinderea spațiilor verzi,
modernizarea sistemelor de irigații, desecările (eliminarea surplusului de apă
dintr-un teren umed sau mlăștinos pentru a-l face cultivabil), reducerea
eroziunii solului prin plantarea arborilor.
Reducerea efectului încălzirii gobale și scăderea gradului de poluare a orașelor se face prin modificarea obiceiurilor oamenilor dar și prin responsabilizarea socială.
Principalele metode sunt:
1.Utlizarea luminii naturale cât mai mult posibil.
2.Folosirea senzorilor de prezență.
3.Înlocuirea energiei convenționale cu cea
neconvențională.
4.Utilizarea becurilor economice: au un consum cu până la
75% mai redus decât becurile incandescente.
5.Alegerea aparatelor electrocasnice, elctronice mai
eficiente, din clasa A.
6.Stingerea luminii când ieșiți dintr-o încăpere.
7.Scoaterea din priză a aparatelor electrocasnice când nu
sunt folosite.
8.Respectarea regulilor de utilizare a frigiderului:
curățarea la timp de praf, păstrarea unei distanțe de 5-10 cm între el și
perete, amplasarea într-o cameră aerisită, uscată, ferită de razele solare.
9.Izolarea locuinței: reduce cheltuielile de încălzire,
răcire.
10.Instalarea senzorilor de mișcare în afara locuinței.
11.Eficientizare la spălarea rufelor: mașină plină,
temperatura de 40°C.
12.Contor inteligent: citirea, urmărirea consumului de
energie electrică.
Produsele finite obținute din material lemnos sunt următoarele:
1.Piesele de mobilier= variate: tipuri constructive, forme, din lemn masiv, ornamente florale/geometrice, decorațiuni.
Caracteristicile lemnului folosit ca materie primă în industria mobilei sunt:
-să fie de rășinoase:
brad, pin, molid sau de foioase tari: fag,
frasin, stejar, ulm, paltin, carpen, foioase moi: tei, salcie, plop.
-să fie perfect: fără defecte,
colorații, noduri.
Materialele auxiliare folosite sunt: mânere, balamale, broaște, zăvoare, cuie, șuruburi, adezivi
2.Producția de uși, ferestre: materiale lemnoase, înlocuitori din lemn
3.Locuințe: semifabricate
folosite pentru: șarpantă, pardoseli, scări, lambriuri, tâmplărie de interior,
exterior
4.Casele de lemn: materiale reciclabile: lemnul=izolator bun
5.Bărcile: ulm, stejar,mahon
6.Planoarele: baghete de
lemn de brad, placaj de mesteacăn, lemn de balsa.
7.Instrumentele muzicale: specii anume de arbori:pinul, bradul alb –plăci de rezonanță, fagul,
carpenul arțarul-instrumente de suflat, detalii pentru vioară, țambal.
8.Echipamnete sportive: schiuri și bețe-paulovnia,nucul, bâte de baseball, arcuri de tir-bambus,
crosele, tacuri de biliard-frasin.
9.Ustensile de bucătărie: tei, cireș, prun, nuc, rechizite
școlare, chibrituri-brad,plop, tei, anin, pin : obiecte mici din lemn.
10.Ambalaje pentru produse alimentare:lăzi, cutii, butoaie din lemn: stejar, nuc.
11.Combustibil, hârtie-se reciclează.
Calitatea produselor din lemn este apreciată diferit:
a.produse semifinite: respectarea dimensiunilor semifabricatelor, modul de prelucrare,
depozitarea, umiditatea, clasificarea cherestelei în funcție de material
b.produse finite: dimensiunile, umiditatea, proprietățile fizico-mecanice, gradul de
finisare, greutatea, durabilitatea, rezistența la temperatură, intemperii.
Ambalarea: cu carton/burete .
Depozitarea: spații
uscate, departe de sursele de foc.
Promovarea/valorificarea: magazine de profil:afișe, pliante, postere, clipuri radio-TV.
Teoria
Brönsted -Lowry este o teorie acido-bazică, numită și teoria protolitică, după
care acizii sunt specii chimice care
au tendința de a ceda protoni, bazele sunt specii chimice care au tendința de a accepta protoni.
Conform teoriei protolitice, sunt
consideraţi acizi şi compuşii precum ionul hidroniu (H3O+),
ionul amoniu (NH4+), ionul carbonat acid (HCO3-),
sunt considerate baze şi molecule precum amoniacul, dar şi anioni precum Cl-,
SO4-, deoarece pot accepta protoni, trecând în acizii
corespunzători.
Clasificarea acizilor după numărul de protoni cedaţi
de o moleculă:
Clasificarea bazelor după numărul de protoni
acceptați de o moleculă:
Exemple de acizi și baze, conform
teoriei Brönsted–Lowry:
a.La
dizolvarea acidului clorhidric în apă, protonul din molecula acidului este
cedat moleculei de apă, cu formarea ionului hidroniu (H3O+)
și ionului clorură (Cl-):
b.Amoniacul-bază deoarece dizolvându-se în apă, acceptă un proton de la molecula de apă, formându-se ionii: amoniu=NH4+ , hidroxid =OH-.
Conform teoriei
protolitice, baza Brönsted are acidul ei conjugat, iar acidul Brönsted are baza
lui conjugată. Cu cât un acid Brönstead este mai slab, cu atât el are o bază
conjugată mai tare, respectiv cu cât o bază Brönstead este mai slabă, cu atât
ea are un acid conjugat mai tare și invers.
Acid ⇄ Bază conjugată + H+
Bază + H+ ⇄ Acid conjugat
Reacția metalelor cu acizii : metalele situate înaintea hidrogenului în
Seria activității chimice reacționează cu acizii, formând săruri și hidrogen,
iar cele situate după hidrogen nu reacționează.
Exemple: Mg +2 HCl →MgCl2 + H2↑
Fe + 2HCl →FeCl2 + H2↑
Fe + H2SO4→FeSO4 + H2↑
(fierul sub formă de pulbere reacționează cu acidul sulfuric diluat și scoate
fierul din acid)
2Al +6HCl →2AlCl3 + 3H2↑
Ni +2 HCl →NiCl2 + H2↑
