Disecția rinichiului unui mamifer-lucrare practică-clasa a VI a

 Materiale necesare: un rinichi de porc, un bisturiu, o pensetă, o tavă de disecție, o lupă și mănuși.

Desfășurarea lucrării: mai întăi se observă macroscopic forma și caracteristicile acestui organ, apoi se așază rinichiul în tava de disecție unde se va secționa longitudinal cu bisturiul începând de la hil spre partea superioară, apoi spre extremitatea opusă obținând două părți  identice, aproximativ. Cu ajutorul lupei examinează structura rinichiului, observând capsula, protectoare, zona externă/internă cu piramidele renale.

Concluzii: rinichii sunt organe pereche localizate în cavitatea abdominală, zona lombară, având funcția de filtrarea sângelui și de eliminare prin urina formată a substanțelor nefolositoare din corp.

Evidențierea transpirației la plante-lucrare practică-clasa a VI a

Materiale necesare:

• Un ghiveci cu o plantă
• O pungă de plastic/clopot de sticlă
• O folie de aluminiu

Desfășurarea lucrării:

Se acoperă solul ghiveciului cu folia de aluminiu pentru împiedicarea evaporării apei, apoi se acoperă planta cu punga/clopotul de sticlă. Se așază ghiveciul la lumină.

Concluzii:

Pe pereții pungii/clopotului se observă vapori, care prin condensare formează picăturile de apă.

Reacțiile cu transfer de electroni-clasa a IX a

Reacția redox este reacția care are loc cu transfer de electroni între reactanți.       

Oxidarea este procesul de cedare de electroni, iar particula care cedează electroni se numește reducător /agent reducător.

Reducerea este procesul de acceptare de electroni, iar particula care acceptă electroni se numește oxidant/agent oxidant.

Procesul redox (de oxido-reducere) este un proces unitar, compus din cele două reacții  îndreptate în sensuri contrare, în care numărul de electroni cedați de reducător este egal cu numărul de electroni primiți de către oxidant. Acest fapt stă la baza scrierii și echilibrului reacțiilor redox.

Exemplu: la arderea magneziului în oxigen sunt reacțiile redox: deoarece magneziul cedează electroni este agent reducător, se oxidează iar oxigenul acceptă electroni, este agent oxidant, se reduce.

Mg -2é rezultă Mg⁺²  este agent reducător

O +2é rezultă O^-2      este  agent oxidant

Importanța: obținerea energiei în corpul uman este un proces redox (ardere), pornirea automobilului, funcționarea aparaturilor electronice: telefoane, calculatoare, ceasuri pe baza curentului electric produs de baterii în urma proceselor redox.

Apar și în coroziunea metalelor.

Oxizii-clasa a VII a Chimie

Sunt compuși binari ai oxigenului cu un element chimic, metal/nemetal.

Denumirea oxizilor se face astfel: oxid + de+ numele elementului.

Formula generală este :E₂O_n  E-metal, nemetal, n-valența elementului E.

Clasificarea oxizilor după tipul elementului

1.Oxizi metalici: M₂O_n

Exemple:

-oxid de potasiu=K₂O

-oxid de calciu=CaO

-oxid de aluminiu=Al₂O₃

-oxid de fier II=FeO

2.Oxizi nemetalici:

Exemple:

-CO=monoxid de carbon

-CO₂=dioxid de carbon

-SO₃=trioxid de sulf

-P₂O₃₌trioxid de difosfor

Importanța:

-alumina=oxidul de aluminiu: obținerea aluminiului

-varul nestins=oxidul de calciu: în construcții

-oxizii de Fe, Pb, Cr, Zn: ca pigmenți în vopsele.

 

Proteine-clasa a X a Chimie

 

Compuși organici cu acțiune biologică: proteine-clasa a X a Chimie

 Proteinele sunt compuși macromoleculari naturali formați prin policondensarea α-aminoacizilor. O macromoleculă de proteină conține 50-1000 de resturi de α-aminoacizi.

Tipuri de aminacizi: esențiali : nu pot fi creați de organism și trebuie să fie obținuți din alimente, neesențiali :  sunt produși de organism din alți aminoacizi.

Exemple de proteine: cazeina din lapte, glutenul din grâu, albumina din albușul de ou, gelatina din oase, cheratina din păr, pene, unghii, copite, enzimele din organism, anticorpii produși de organism, hemoglobina din globulele roșii, fibrina din sânge.

Stare naturală

Proteinele se găsesc în: soia, ciuperci, fasole, linte, năut, nuci, alune, susan dar și în ouă, carne, brânzeturi, lactate, pește, alge.

Proprietăți fizice

Proteinele sunt substanțe necristaline, nu au  un punct de topire fix, suferind transformări sub acțiunea căldurii.

Proteinele solubile în apă sunt albuminele și globulinele. Exemple: cazeina din lapte, globulinele, albuminele sângelui, hemoglobina, albuminele ouălor, proteinele mușchilor:  miosina.

Proteinele insolubile în apă sunt scleroproteinele, fiind specifice regnului animal: cheratina din păr, unghii, copite, lână, piele, colagenul din cartilaje, elastina din ligamente, fibrina din fibrele de mătase naturală produsă de viermele de mătase.

Importanța

Proteinele au un rol vital în organismele vii deoarece  intră în alcătuirea organismului și anume: colagenul contribuie la forma corpului, cheratina formează părul, unghiile.

Au un rol de transport prin hemoglobina sângelui care transportă oxigenul, fierul.

Sunt biocatalizatori intrând în compoziția enzimelor, au rol în imunitate prin anticorpii care ne apără de virusuri.

 

 

Boli influențate de mediu și de propriul comportament: alergii și astm-clasa a VIII a

Modul de acțiune al factorilor de mediu este: sanogen, având o acțiune benefică  asupra corpului prin fortificarea lui și menținerea sănătății, dar și patogen, manifestând o acțiune nefavorabilă asupra sănătății producând boli.

Exemple de factori patogeni: virusuri, microorganisme: bacterii, ciuperci, paraziți: viermi, căpușe, factori poluanți.

            1.Alergiile, a.cauzele sunt: reacția organismului la acțiunea agenților patogeni prin anticorpi, eliberând histamine: substanțe responsabile de reacțiile alergice, dar și reacția specifică la substanțe inofensive (care nu produc niciun rău) din mediu.

b.Simptomele: strănut repetat, urticarie cu mâncărime, nas înfundat, umflarea buzelor, a limbii, a feței, a gâtului.

c.Prevenire: evitarea aerului poluat, hidratare optimă, testarea medicamentului, la inițierea unui tratament, consumul alimentelor care atenuează alergiile.

            2.Astmul, a.cauzele: inflamația cronică a căilor respiratorii, produsă de alergeni, vreme rece, poluanții, parfumuri, fum de țigară.

b.Simptomele: tusea, noaptea, dispnee: senzație de sufocare, respirație suierătoare, senzație de strângere a pieptului

c.Prevenire: evitarea inhalării alergenilor, igienă strictă în locuință pentru acarieni (organime microscopice-0,5mm-adult) , praful, fumul, mucegaiul.