Regnul Fungi-clasa a IX a

1.Ciuperci

Mediul de viață: terestru, pe organismele vii.

Alcătuirea: corpul=miceliul cu hife, pălărie cu lamele cu spori, picior.

Caracteristici: nu au clorofilă, se înmulțesc prin  asexuat: spori: ascospori, bazidiospori sexuat: gameți

Clasificarea: Filum Zigomicete: mucegaiul comun, ciuperci inferioare, saprofite.

                   Filum Ascomicete: ciuperci inferioare saprofite: drojdia de bere, a vinului, parazite: Claviceps purpurea-cornul

                   secarei

                   Filum Bazidiomicete: hribul:comestibile, otrăvitoare: pălăria șarpelui.

                   -parazite: rugina grâului.

Importanța: Prepararea pâinii, a băuturilor alcoolice, producerea penicilinei, în hrana omului.

 

2.Licheni

Mediul de viață: terestru arid

Alcătuirea: algă verde + ciupercă=SIMBIOZĂ

Caracteristici : specii libere/parazite.

Clasificarea: După forma corpului: crustoși, frunzoși

După substratul pe care trăiesc: tericoli-sol, corticoli-scoarța copacilor

Exemple: lichenul galben, mătreața bradului, lichenul renilor.

Importanța: sunt „Pionierii vegetației”, indicatori ai poluării, hrana animalelor.  

 

 

Înmulțirea vegetativă la plante-clasa a VII a

Este un tip de reproducere asexuată care nu are nevoie de organe reproducătoare ci doar de fragmente de organe vegetative-rădăcină, tulpină și frunză.

Clasificare:

1.BUTĂȘIREA= este înmulțirea care folosește butași de tulpină /frunză-o parte din tulpina /frunză este îndepărtată de planta originară, replantată pentru a obține o plantă nouă.

Ex: butași de tulpină-salcia, vița de vie, trandafirul

      butași de frunză: plante ornamentale: mușcata, begonia.

2. ALTOIREA=folosește altoiul=planta dorită care se fixează pe tulpina unui portaltoi= specii sălbatice înrudite/cultivate.

Ex : pomii fructiferi, vița de vie, trandafiri.

3.Înmulțirea prin tulpini subterane:- prin RIZOMI: ferigi

                                                                 -prin BULBI: ceapă, usturoi

                                                                  -prin TUBERCULI:cartof

4.Înmulțirea prin MARCOTAJ =lăstari îngropați în sol.De la noduri-rădăcini adventive, mugurii-lăstari-o plantă nouă.

Ex:  coacăz, vița de vie, magnolie.

Alte tipuri de înmulțire:

a.SPORI: FERIGI , MUȘCHI

b. ÎNMUGURIRE: DROJDII

c.DIVIZIUNE DIRECTĂ:BACTERII

Adaptări ale excreției la medii de viață diferite-clasa a VI a

Pentru a trăi în medii de viață diferite rinichii vertebratelor s-au adaptat prin modificări asupra numărului nefronilor, a lungimii tuburilor uriniferi dar și prin producerea urinei: mai concentrată/diluată.

1.Peștii de apă dulce: urină foarte diluată, deoarece apa pătrunde mereu în corpul lor, sărurile fiind preluate de apă.

2.Peștii de apă sărată: urină concentrată, conservând apa în corp, eliminând sărurile.

3.Amfibienii: urină diluată în apă, pe uscat elimină puțină urină pentru prevenirea deshidratării.

4.Reptilele din medii aride, păsările: rețin apa în corp.

5.Mamiferele din medii aride (uscate): urina concentrată.

Exerciții-stabilirea formulei chimice pe baza valenței-clasa a VII a Chimie

 

Stabilește formulele chimice ale compușilor formați din:

a.hidrogen și iod: H^I I^I  → HI : acid iodhidric

b.aluminiu și sulf: Al^III S^II→ Al₂S₃ : sulfură de aluminiu

c.hidrogen și sulf : H^I S^II →H₂S : acid sulfhidric (hidrogen sulfurat)

d.potasiu și fluor : K ^IF^I →KF : fluorură de potasiu.

e.aluminiu și hidroxid: Al^III (OH)^I→ Al(OH)₃ :hidroxid de aluminiu

f.calciu și fosfat: Ca^II (PO₄)^III →Ca₃(PO₄)₂ : fosfat de calciu

g.fier și clor: Fe^III Cl^I →FeCl₃ : clorură de fier (III) sau clorură ferică

h.magneziu și azotat:Mg^II (NO₃)^I  →Mg(NO₃)₂ : azotat de magneziu

Cu ajutorul ionilor : Ca²⁺   , Cu²⁺ , (OH)^-, (CO₃)^2- , scrie formulele chimice pentru compușii care se pot forma.

Compușii cuprului:

Cu^II (OH)^I →Cu(OH)₂ :hidroxid de cupru (II)

Cu^II (CO₃)^II→ CuCO₃ :carbonat de cupru (II)

Compușii calciului:

Ca^II (OH)^I →Ca(OH)₂ :hidroxid de calciu

Ca^II (CO₃)^II → CaCO₃: carbonat de calciu

 

Degradarea mediului-clasa a V a

Este procesul de alterare  a aerului, a apei, a solului, a plantelor și a animalelor sub acțiunea omului sau a factorilor naturali.

Cauzele antropice-produse de om sunt:

1.Poluarea=contaminarea mediului cu poluanți care sunt: naturali: erupțiile vulcanice, artificiali: pesticidele, sunetele puternice, gazele de la mașini, deșeurile menajere/industriale.

2.Supraexploatarea resurselor naturale: utilizarea excesivă a resurselor naturale care sunt: regenerabile: pădurile, pășunile, neregenerabile: combustibilii fosili: petrolul, cărbunele, gazele naturale . Exemple de supraexploatare: suprapășunat, defrișările, pescuitul, vânătoarea/excesive.

3.Introducerea de specii noi în ecosistem: exemplu: în secolul al XIX-lea s-a introdus iepurele european de vizuină în Australia, neexistând prădătorii naturali-vulpile, au dus la înmulțirea excesivă a acestora iar limitarea lor s-a realizat doar prin introducerea de iepuri bolnavi, pentru a reduce efectivul lor. Alte specii noi: nutria, sânzienele canadiene.

4.Extinderea așezărilor umane: construcția de locuințe și a rețelelor de utilități.

Temă de gândire: găsește un lucru în drumul spre casă care afectează natura și gândește –te cum l-ai putea repara.

Reacția de neutralizare-clasa a VIII a Chimie

Este dintre un acid și o bază cu următoarea schemă:

ACID + BAZĂ → SARE + APĂ

HCl +NaOH →NaCl + H₂O

2NaOH +  H₂SO₄ →Na₂SO₄ + 2H₂O

3HCl + Ni (OH)₃ → NiCl₃ + 3H₂O   NiCl₃ (clorura de nichel III )

pH-ul este un parametru care oferă informații cu privire la caracterul acid, bazic, sau neutru al unei soluții, determinându-se cu ajutorul indicatorilor acido-bazici sau ph-metrului.

Indicatorii acido-bazici sunt:

1.Metiloranj (portocaliu) care se colorează în roșu în mediu acid, galben în mediu bazic, portocaliu în mediu neutru.

2.Fenolftaleina (incoloră): este incoloră în mediu acid, roșu-carmin în mediu bazic, incoloră în mediu neutru.

3.Turnesol (violet): este roșu în mediu acid, albastru în mediu bazic, violet în mediu neutru.

Importanța: neutralizarea acidității gastrice din stomac cu ajutorul antiacidelor (baze), tratarea solurilor prea acide cu var (bază) pentru a le face fertile, aplicarea unei baze slabe (bicarbonat) pe înțepătura de albine (care este acidă) pentru calmarea durerii.

 

Organul de simț vizual-clasa a IX a

 Localizare: cavitatea osoasă: orbită

Alcătuire: glob ocular + organe anexe: de apărare: pleoape cu gene, conjunctiva, sprâncene,

glande lacrimale, organe de mișcare: mușchii. (6 perechi-extrinseci).

Globul ocular –forma sferică (diametrul=2,5 cm)

Tunicile: sclerotica („albul ochiului”)-rol protector-anterior are corneea.

Coroida-rol nutritiv-anterior are irisul cu pupila

Retina: celule fotoreceptoare: cu conuri-vederea diurnă, perceperea culorilor, perceperea formelor, a detalliilor,  celule cu bastonașe-vederea nocturnă.

Are pata galbenă cu foveea centralis-zona cu acuitate vizuală maximă.

Aparatul optic al ochiului: mediile transparente ale ochiului: corneea, avasculară,  cristalinul=lentilă convergentă elastică care este susținut cu ligamentul suspensor, ajută la vederea de aproape, la distanță prin bombarea/aplatizarea sa, umoarea apoasă situată între cornee și cristalin, umoarea sticloasă sau corp vitros.

La ochiul normal=emetrop, imaginea formată pe retină este reală, mai mică și răsturnată în pata galbenă.

Defecte de vedere:

1.Miopia=diametrul globului este mai mare, imaginea se formează în fața retinei, corectarea-lentile divergente.Miopia este afecțiunea celor care nu văd bine când privesc departe.

2.Hipermetropia=diametrul globului este mai mic, imaginea-în spatele retinei, corectarea-lentile

convergente. Hipermetropia este afecțiunea celor care nu văd bine când privesc aproape.(are semnul plus)

3.Astigamtismul-cauzat de curbura neuniformă a cristalinului sau a corneei, corectarea-lentile cilindrice

4.Strabismul-unul dintre mușchii externi  este mai puternic, axele optice ale celor doi ochi nu sunt paralele, corectarea: chirurgical, ochelari care să orienteze ochiul afectat în direcția corectă.