1 Decembrie 2025

 La mulți ani ! România mea cea scumpă și mândră. Îți urez de ziua ta tot ce este  mai bun în ea: pace, prosperitate, belșug, armonie și înțelegerea să ducă la o nație împlinită, mereu unită și fericită, cu credință și dreptate spre o Românie Mare ! 

Teorii despre originea și evoluția vieții-clasa a VIII a

Evoluția este succesiunea de evenimente irepetabile prin care organismele se adaptează la mediu, ducând la apariția de specii noi sau la modificările caracteristicilor speciilor existente.(explică de ce unele specii dispar, altele apar și cum se adaptează la mediu).

Teorii despre apariția vieții:

1.Teoria creaționistă se bazează pe Cartea Genezei.

2.Teoria generației spontane susține că unele forme de viață pot apărea spontan din materie nevie.

3.Teoria panspermiei susține că viața a ajuns pe planeta noastră fiind purtată de meteoriți, asteroizi, în urmă cu miliarde de ani.

4.Teoria supei primordiale susține că substanțele din atmosfera Pământului: metan, apă, hidrogen, amoniac, sub acțiunea radiațiilor UV, a fulgerelor au format în oceanele primordiale substanțe organice simple, care apoi, combinându-se au format substanțele organice complexe și acizi nucleici.

Teorii despre evoluția vieții

1.Teoria lamarckistă-1901, consideră că mediul de viață influențează nevoile organismelor producând transformarea lor, iar schimbările se transmit descendenților lor.

2.Teoria darwinistă -1858, concepută de Charles Darwin, susține că speciile evoluează în timp prin selecția naturală, spuraviețuind indivizii cu trăsături avantajoase.(natura „alege” organismele care se descurcă cel mai bine).

3.Teoria sintetică a evoluției-1940-1950, susține că modificarea structurii genetice se face prin mutații, iar presiunea mediului elimină indivizii mai puțin adaptați.(evoluția se produce prin schimbări în gene, mediul „alege” genele care sunt mai bune).

Gazul ideal și parametrii de stare-clasa a IX a

Gazele nu au formă proprie-iau forma vasului și nici volum propriu-ocupă tot spațiul pus la dispoziție, fiind compresibile (pot fi micșorate într-un volum mai mic).

Exemple de substanțe gazoase:

1.Molecule diatomice ale nemetalelor: Cl₂, O₂.

2.Gazele rare: He, Ne, Ar, Kr, Xe, Rn.

3.Oxizi nemetalici: CO₂, CO, NO.

4.Hidrurile covalente ale unor metale: NH₃, CH₄ , H₂S

Modelul gazului ideal, descrie un gaz ipotetic cu mai multe proprietăți care sunt:

• Are un număr foarte mare de particule identice
• Moleculele nu au dimensiuni (mărimea lor este atât de mică, încât poate fi ignorată)
• Moleculele se ciocnesc perfect elastic (pierd extrem de puțină energie la ciocniri)
•  Moleculele sunt în agitație continuă   (au energie, iar energia provoacă mișcare)
• Forțele intermoleculare sunt neglijabile. (moleculele sunt foarte departe unele de altele și se mișcă foarte repede).

Rol: domeniul prelucrării gazelor, meteorologie, în inginerie, sisteme de ventilație, climatizare.

Parametrii de stare=starea unui gaz la un anumit moment: presiune-p, volumul-V, temperatura-T, iar interdependența lor este ecuația de stare care respectă cele trei legi ale gazelor și anume:

1.fenomen izoterm: T, v=constante.

2.fenomen izobar:  p,v=constante

3.fenomen izocor: V,v=constante

v-numărul de moli ai gazului ideal. Litera grecească niu (ν).

Ecuația de stare este: p x V=v x R x T

p-presiunea gazului ideal

V-volumul gazului ideal

v-numărul de moli ai gazului ideal.

R-constanta universală a gazelor=8,21 x 10^-2 L (litri) x atm/mol x K. (t grade C +273,15)

 

 

 

 

Domenii de utilizare a energiei electrice-clasa a VIII a Educație tehnologică

1.Domeniul tehnic cuprinde:

a.Mecanica și tehnologia materialelor: funcționarea mașinilor, mașini de prelucrare a metalelor, sudarea, topirea, tăierea metalelor.

b.Extracția și prelucrarea metalelor: cuptoaree, benzi rulante.

c.Transporturi: trenuri electrice, metrou, autobuze electrice, semnalizări

d.Construcții și lucrări publice: sudare, instalațiile de ridicat.

e.Automatică, electronică: roboți, calculatoare, radare.

f.Chimie industrială: reacțiile chimice, la producerea, prelucrarea materialelor plastice.

g.Tehnici audiovizuale, de telecomunicații: aparatură de emisie-recepție.

h.Industrie alimentară: uscarea, prepararea, sterilizarea produselor.

i.Industrie ușoară: mașini pentru filaturi, pielărie, încălțăminte.

Î.Agricultură: sisteme de irigații, zootehnie.

2.Domeniul medical: aparatura medicală.

3.Domeniul uz casnic: aparate electrocasnice, instalații de climatizare, lifturi.

4.Domeniul comerțului: case de marcat, combine frigorifice.

5.În iluminat: interior, exterior, decorativ, de siguranță.

  

Fișa tehnologică-clasa a VII a-Educație tehnologică

 

Denumirea produsului: șorțul de bucătărie

Materii prime și materiale necesare:

• Materiale de bază: țesătură de tip sintetic
• Materiale auxiliare necesare: ață de bumbac, foarfecă, cretă de croitorie, centimetru de croitorie, riglă, ac de cusut.

Caracterizarea produsului: șorțul de bucătărie este produsul vestimentar care acoperă partea anterioară a corpului de la talie în jos.

Schița produsului: este desenul executat cu mâna liberă, aflându-se în relație de proporționalitate cu dimensiunile reale ale obiectului reprezentat.

Operațiile tehnologice: realizarea tiparului: se măsoară circumferința taliei, lungimea șorțului, trasându-se liniile ajutătoare, se desenează conturul șabloanelor, apoi se croiește produsul.

• Măsurarea și așezarea materialului: masa de croit, centimetrul de croitorie, rigla
• Încadrarea tiparului pe material: masa de croit, tipare.
• Trasarea conturului: creta de croitorie, creion, tipare.
• Decuparea detaliilor după contur: foarfecă
• Asamblarea prin coasere a detaliilor: ac de cusut, mașină de cusut, foarfecă.
• Curățarea de ațe: foarfecă
• Călcarea: fier de călcat.

Controlul de calitate: se verifică dacă fiecare operație dacă fost executată corect, calitatea cusăturilor, a finisării și aspectul șorțului.

Ambalarea: pungi individuale de plastic.

Reclama și valorificarea produsului: poate fi prezentat în reviste, pe internet, pliante, vitrinele magazinelor.

 

 

 

Clasificarea soluțiilor apoase-clasa a VII a

 Solubilitatea =proprietatea unei substanțe de a se dizolva într-un anumit solvent.

Solubilitatea depinde atât de natura dizolvantului cât și de cea a dizolvatului.

Clasificarea substanțelor după solubilitatea în apă:​

a) Substanțe ușor solubile,  exemple: piatra vânătă, sarea, zahărul

b) Substanțe puțin solubile, exemple var stins, oxigenul, iodul

c) Substanțe insolubile, exemple: metalele, sulful, cărbunele, uleiul, plasticul.

Clasificarea soluțiilor după masa de substanță dizolvată:​

• Soluții nesaturate

o    diluate: conțin o masă mică de dizolvat

o    concentrate: conțin o masă mare de dizolvat

• Soluții saturate: conțin masa maximă de dizolvat la o temperatură dată
• Soluții suprasaturate: conțin mai multă masă de dizolvat

Mărimea specifică a soluțiilor=concentrație

Concentrația procentuală de masă-masa de substanță dizolvată în 100 g de soluție.

   

unde m_d = masa dizolvatului, m_s = masa soluției

 

Elemente de tehnologia creșterii animalelor domestice-clasa a V a Educație tehnologică

 Etapele necesare creșterii animalelor domestice sunt :

1.Hrănirea-rația furajeră=tainuri-porții date la ore fixe.

2.Adăparea: apă curată, nu prea rece, folosindu-se: adăpători automate, găleți, jgheaburi

-exemple: o vacă are nevoie de 110 l/apă/zi, o gâscă-1,5l/apă/zi

3.Lucrări de îngrijire: menținerea sănătății, producții bune, condiții potrivite de viață, igiena animalelor, a adăposturilor, a produselor obținute.

Exemplu la cai: îngrijirea corporală: bușumat, țesălat, periat coada, coama, îngrijirea copitelor, potcovit.