Joi, în 23 octombrie 2025, la prima oră, doamna laborantă Anca Rus a prezentat demonstrativ clasei a VII a, cristalizarea, care este separarea unei substanțe solide sub forma cristalelor dintr-o soluție (amestec omogen lichid).
.jpg)
Joi, în 23 octombrie 2025, la prima oră, doamna laborantă Anca Rus a prezentat demonstrativ clasei a VII a, cristalizarea, care este separarea unei substanțe solide sub forma cristalelor dintr-o soluție (amestec omogen lichid).
.jpg)
1.Centralele
geotermale funcționază prin
captarea energiei termice emise de Pământ, utilizând aburul obținut în
rezervoarele geotermale generând electricitate. Apa fierbinte trebuie forată,
ajungând la suprafață aburul sub presiune care este condus spre turbină,
imprimându-i o mișcare de rotație, moment în care energia termică se transformă
în energie mecanică. Mișcarea turbinei este transmisă generatorului care o
transformă în energie electrică, care ajunge la un transformator dându-i valoarea
potrivită la sistemul local/național.
Avantaje: energia obținută: curată, regenerabilă, nu sunt afectate
de condițiile meteorologice, de ciclul zi-noapte, nu necesită spațiu mult,
durata mare de viață (80-100 de ani).
Dezavantaje: costuri ridicate de construcție, pot genera cutremure de
intensitate redusă.
2.Centralele eoliene sunt formate din:
turnul metalic, fundația, nacela cu generatorul electric, palele + butucul=
rotorul turbinei, controlerul=calculatorul principal, girueta: orientarea după
vânt, bateriile de stocare.
Avantaje: costuri reduse, nu produc
deșeuri. Dezavantaje: poluare
vizuală, sonoră, risc distrugere în cazul furtunilor.
3.Centralele cu panouri fotovoltaice :
produc energie electrică prin transformarea energiei solare.
4.Centralele
cu panouri solare termice:
folosesc căldura soarelui pentru producerea energiei electrice printr-un sistem
de oglinzi.
Avantaje: gratuită, cheltuieli de întreținere minime. Dezavantaje: funcționează doar ziua.
5.Centralele
mareomotrice: produc energie cu ajutorul mareei, în zonele cu maree.
6.Biomasa: cuprinde materiale organice biodegradabile: deșeuri,
reziduuri din agricultură,industriale, urbane, din silvicultură, resturi vegetale, animale. Prin
fermentarea deșeurilor animale se produce biogaz =metan + bioxid de carbon.
ȚESĂTURILE=materiale textile obținute prin încrucișarea a două sisteme de fire: longitudinal-URZEALĂ + transversal=BĂTĂTURĂ
Clasificare
-după tipul firelor: bumbac, in, cânepă, mătase
-după aspect, operațiile de prelucrare, finisare: simple, imprimate,
culori, scămoșate-flaușate, jacard-desene complicate, cu două fețe.
-după lățime: înguste-70-100 cm, foarte înguste, late-100-220 cm,
extralate.
Proprietățile:
-tușeul= finețea
-grosimea=mm
-masa=grame/m ²-cântărire
-permeabilitatea la aer= traversate de aer
-rezistența la șifonare
-flexibilitatea=formează falduri (cute)
TRICOTURILE=materiale textile obținute prin
buclarea succesivă/simultană a uni fir,
mai multe fire și transformate în ochiuri, înlănțuite orizontal/vertical.
Obținerea: manuală-tricotare-andrele Mecanică-mașini de tricotat.
Clasificare:
După formă-plane, tubulare
După natura firelor- bumbac sau în amestec cu alte fibre
După modul de formare a ochiurilor: simple, urzite
După destinație- lenjerie de corp, îmbrăcăminte
exterioară, sportive, medicinale, perdele.
Proprietăți:
-elastice-nu afectează corpul
-igienice-aerisec corpul
-extensibile-dimensiunile corpului în mișcare
-deșirabilitatea-se desfac- se pot reutiliza
-rularea la margini-răsucire ochiurilor
- nu conduc căldura- vara-răcoare, iarna-cald.
Desenul tehnic=reprezentare grafică, clară, plană, completă, exactă a obiectelor din spațiu.
Schița=desenul realizat cu mâna liberă, cu
creionul HB, cu dimensiunile mărite/micșorate (la scară)
Instrumentele de bază folosite sunt:
-rigla gradată, echerul, raportorul, trusa de compasuri, florarul, teul
În proiectarea unui spațiu verde se folosesc elemente de desen geometric:
-dreptele paralele nu au niciun punct comun, folosite la: reprezentarea aleilor,
a rândurilor de plante.
-dreptele perpendiculare
-liniile drepte, curbe, spirale
-forme geometrice: cercul, dreptungiul, triunghiul, pătratul.
Etapele realizării unui proiect de amenajare peisagistică-stilul, sunt:
1.Măsurarea laturilor terenului
2.Stabilirea formei
3.Trasarea conturului pe o foaie de hârtie, notându-se punctele cardinale.
4.Calcularea suprafeței terenului, folosindu-se formulele ariilor
5.Proiectarea formelor geometrice, a straturilor, a aleilor
6.Selectarea speciilor de flori
7. Alegerea locurilor de amplasare ale florilor, ghivecelor, arbuștilor
Peisagistică modernă=programe informatice asistate de calculator
Materiale de amenajare: piatră, cărămizi, nuiele, ceramică
Totalitatea performanțelor de comportare a construcțiilor pentru satisfacerea utilizatorilor, cu respectarea legii care stabilește exigențele de proiectare, care asigură verificarea și controlul calității proiectelor.
Exigențele sunt:
-rezistență, stabilitate, durabilitate
-securitate la incendiu
-siguranța în exploatare
-igiena, sănătatea oamenilor, protecția mediului
-protecția împotriva zgomotului
-economie de energie
-izolare termică, hidrofugă.
Verificarea calității se face numai de EXPERȚI TEHNICI ATESTATȚI, iar
controlul de stat al calității în construcții: inspecții.
Factorii de mediu=componente ale mediului care produc transformări în fiziologia (funcțiile corpului) și comportametul organismelor.
Caracteristici:
-acești factori acționează influențându-se unul pe
celălat
-nu au valori constante ci variază
Clasificarea variațiilor:
1.PERIODICE sunt:
a. zilnice- produse de alternanța zi-noapte, exemplu:
variația temperaturii de-a lungul zilei, animale diurne-pițigoiul,
nocturne-ariciul, crepusculare (active după apusul Soarelui)-țănțarul.
b.anuale-produse de alternanța anotimpurilor
exemplu: migrația: berze, hibernarea:bursuc, starea de
amorțire: reptile
2NEPERIODICE:
-exemple: incendii, inundații, secete, uragane
Supraviețuirea
organismelor față de aceste variații se face prin limite de de toleranță-valori maxime sau minime,
exemplu: mare-omul, mică-viermele de mătase.
Separarea amestecurilor eterogene se face prin următoarele metode:
1.DECANTAREA-separarea componentelor unui amestec eterogen bazat
pe diferența de densitate a substanțelor componente
Exemplu: apă-nisip:
în urma separării în fiecare pahar se află câte un component al amestecului.
-apă-ulei:
lichidele se separă în straturi
Importanța
decantării:
-etapă în
obținerea apei potabile
-etapă în
purificarea sării din minele de sare
2.FILTRAREA-separarea unei substanțe solide dintr-un amestec
eterogen printr-un filtru
Exemplu:filtarea
amestecului de apă și pulbere de sulf: sulful a rămas pe filtru, apa a ajuns în
paharul Erlenmeyer
Importanța
filtrării:
-prepararea
ceaiului a cafelei, la filtrele de la mașini dar și la fitrele
din aparatele electrocasnice.