marți, 17 noiembrie 2026

Nasul-clasa a VII a

Localizare: în mijlocul feței.

Alcătuire: două fose nazale, separate prin septul (peretele osos) nazal, comunică cu exteriorul prin nări, cu faringele prin coane.

- nările sunt căptușite de o mucoasă nazală inferioară-rol respirator, una superioară-mucoasa olfactivă=2-3 cm2 care conține receptorii olfactivi sunt neuroni –stimulați de substanțe chimice=odorante (mirositoare).

Formarea senzației de miros:

Stimulii=substanțele odorante stimulează neuronii care sunt  receptori-produc impulsuri nervoase transmise neuronilor din bulbul olfactiv  iar axonii lor formează tracturile olfactive care le conduc la creier-senzație de miros.

Mirosul și gustul funcționează împreună.

Rolul mirosului:-în aprecierea calității alimentelor;

                         -recunoașterea substanțelor odorante periculoase din mediul de viață;

                        -stimularea secrețiilor digestive;

                        -influențarea emoțiilor, declanșând amintiri plăcute, neplăcute.

         

luni, 16 noiembrie 2026

Rețeaua de apă, canalizare și energie electrică-clasa a VI a

1.Rețeaua de apă cuprinde:

-instalații necesare captării apei

-stațiile de tratare

-apeductele, aducțiunile

-rezervoarele

-stațiile de pompare

-rețeaua de distribuție

-aparatele de înregistrat=apometre

Rol: alimentarea cu apă a populației, a instituțiilor, în: agricultură, industrie, stingerea incendiilor.

2.Rețeaua de canalizare: guri de canal, canalele, stațiile de epurare, deversarea apei epurate în râuri.

Elementele instalației interioare sunt: obiectele sanitare, piesele de evacuare a apei uzate, conductele de legătură, căminul exterior de canalizare-leagă instalația interioară de cea exterioară.

Rolul: evacuarea: apele uzate menajere, industriale, agrozootehnice, meteorice.

3.Rețeaua de energie electrică: centrale electrice convenționale, neconvenționale, liniile de transport, rețeaua de distribuție.

Rol: consumatori casnici, industrie, transporturi, agricultură.

Parcul-film


 

Digestia la om-clasa a VI a

Digestia=totalitatea transformărilor mecanice, fizice, chimice suferite de substanțele organice complexe: proteine, glucide, lipide până la stadiul de nutrimente: aminoacizi, glucoză, acizi grași, glicerol.

Etapele digestiei:

1.Digestia bucală-cavitatea bucală: procesele: masticația-mărunțirea alimentelor, amestecarea lor cu saliva=bol alimentar (cocoloș), deglutiția (înghițirea) lor .Începe digestia amidonului sub acțiunea amilazei salivare.

2.Digestia gastrică: stomac: amestecarea bolului cu sucul gastric: HCl, enzime: descompun parțial proteinele, lipidele din lapte, frișcă, ou, rezultând chimul gastric

3.Digestia intestinală: intestinul subțire: chimul gastric + sucurile:  intestinal, pancreatic și biliar (nu conține enzime, dar are săruri biliare) =chilul intenstinal, după care are loc absorbția: nutrimentelor, a apei, a vitaminelor, a sărurilor minerale în sânge cu ajutorul vilozităților intestinale.

În intestinul gros: au loc procesele de fermentație, putrefacție pentru resturile glucidice, proteice, rezultând materiile facale care sunt eliminate la exterior-defecație.

Rolul substanțelor oragnice-energetic: glucidele-50 % din alimentația zilnică, lipidele, funcțional-proteinele, structural-toate.

Parcul-clasa a V a

 Este un ecosistem artificial, amenajat și îngrijit de om.

Biotopul: omul îngrijește plantele: le sapă, le udă, le adminstrează îngrășăminte naturale, combaterea insectelor, a dăunătorilor cu insecticide.

Biocenoza cuprinde:

-plante ornamentale: lalele, zambile, narcise

-arbuști: liliac, iasomia, trandafiri

-arbori: castani, tei, salcâmi

-nevertebrate: râme, melci, păianjeni, fluturi

-vertebrate: șopârle, broasca de lac, ciocănitoare, vrabia, veverița, șoareci, pițigoi.

-microorganisme: bacterii, ciuperci microscopice.

Relațiile care se stabilesc între viețuitoarele unui parc sunt:

1.De HRĂNIRE : frunză de copac-omidă-pițigoi-uliu

2.De APĂRARE: mijloace de apărare, exemple: spinii=trandafiri, ghimpi=salcâm                                                                                   

3.De ÎNMULȚIRE: exemple: cucul nu își face cuib, depune ouăle în cuibul altor păsări

                                          

 

 

duminică, 15 noiembrie 2026

Solubilitatea substanțelor-clasa a VII a


Solubilitatea substanțelor

Solubilitatea =proprietatea unei substanțe de a se dizolva într-un anumit solvent.

Clasificarea substanțelor după solubilitatea în apă:​

a) Substanțe ușor solubile,  exemple: piatra vânătă, sarea, zahărul

b) Substanțe puțin solubile, exemple:  var stins, oxigenul, iodul

c) Substanțe insolubile, exemple: metalele, sulful, cărbunele, uleiul, plasticul.

Factorii care influențează solubilitatea sunt:

1.Natura solvatului și a solventului

2.Temperatura, creșterea ei duce la creșterea solubilității substanțelor solide, lichide

3.Presiunea, cu creșterea ei crește solubilitatea gazelor în solvenți lichizi.

 


Limba-clasa a VII a

Localizare: cavitatea bucală.

Alcătuire: vârf, corp, rădăcină, mucoasa linguală conține papilele gustative: mugurii gustativi: receptori gustativi.

Forma papilelor: fungiforme-ciupercă, foliate-foi, caliciforme-cupe, filiforme-firișoare.

Mugurii gustativi: celule receptoare ciliate și celule de susținere

-sunt 10 000 prezenți : majoritatea sunt în papile, puțini în restul cavității  bucale, faringe.

-durata de viață: 7-10 zile, se regenerează.

Formarea senzației de gust

Stimulii sunt substanțele sapide (care se dizolvă în salivă)-stimulează cilii celulelor receptoare –declanșează impulsuri nervoase-conduse prin fibre nervoase ale chemoreceptorilor-creier: senzația de gust.

Tipuri de gust:

-dulce-vârful limbii

-sărat-marginea ei

-acru-părțile laterale, mai în spate

-amar- baza ei

Rolul limbii: masticație, deglutiție, vorbire,  gust.