Delta Dunării-clasa a V-a

Cuprinde ecosisteme acvatice: lacurile, brațele Dunării dar și ecosisteme terestre: păduri de stejar, dunele de nisip, grindurile, artificiale: așezările, terenurile cultivate.

Delta Dunării este Rezervație a Biosferei și parte a Patrimoniului Mondial UNESCO -1991.

Caracteristcile biotopului:

-TºC=10

-precipitațiile-reduse

-vânturile-puternice

Caracteristicile biocenozei:

-arbori: stejar, plop, salcia

-plante: iedera, vița sălbatică, lianele, stuf, papura, nufăr, ciuma apelor.

-apar plaurii=insule plutitoare: împletirea rădăcinilor + tulpinile stufului + mâl

-animale: raci, țânțari, lăcuste, somn, sturioni, broaște de lac, broaște țestoase, stârci, lebede, călifari, pelicani, egrete, vultur codalb, vidra, nutria.

Cărbunele-clasa a X -a

 Cărbunele s-a format din resturile plantelor fosile, care scufundându-se în mlaștină au fost izolate de aerul atmosferic urmând o serie de procese anaerobe, formându-se turba.

Prin migrația mărilor, aceste mlaștini au fost acoperite cu sedimente, creându-se temperaturi și presiuni ridicate, care au eliminat apa din turbă și astfel a luat naștere  lignitul.

Presiunile mari au continuat să elimine apa din lignit rezultând cărbunii cu cea mai mare putere calorifică, huila.

La presiuni și mai mari s-a format antracitul care este în același timp și cărbunele cel mai vechi. La antracit procentul de carbon ajunge la 90 - 96 %.

Culoarea cărbunilor diferă:

-turbele: galbene, brune și, uneori, negre.

-ligniții: galben murdare, galben-brun, brun și ajung la negru.

-huilele: negre

-antraciții: cenușii, cenușii metalice și neagră.

Luciul cărbunilor depinde de compoziția petrografica și crește odată cu gradul de carbonificare.

Utilizările: combustibil, atât casnic, cât și în producerea de curent electric produs cu ajutorul turbinelor din termocentrale.

• Ca materie primă în industria chimică și în metalurgie.

Cocsul este un material obținut prin prelucrarea termică a huilei. El are o importanță mare, fiind folosit drept combustibil în încălzire (înlocuitor al gazelor naturale) și de asemenea ca reducător al minereurilor feroase în furnale, la obținerea metalelor.

 

Grupele de sânge, vaccinarea și importanța ei-clasa a VI-a

Grupele de sânge se formează prin prezența pe membrana hematiilor a antigenelor A,B, cărora le corespund anticorpii din plasmă notați anti-A=alfa, anti-B=beta.

Grupele de sânge sunt:

-OI-donator universal-deoarece nu are antigene-primește doar de la OI-are ambii anticorpi

-AII- donează la AII, ABIV-are antigenul A, anticorpii anti-B, primește de la OI, AII

-BIII-donează la BIII,ABIV-are antigenul B, anticorpii anti-A, primește de la OI,BIII

-ABIV-donează la ABIV-are antigenul AB-primitor universal-nu are anticorpi

Transfuzia-administrarea venoasă a unei cantități de sânge respectând compatibilitatea grupelor de sânge, dar și faptul că antigenele donatorului nu trebuie să se întâlnească cu anticorpii anti ai acelei grupe.

Pe suprafața hematiilor este și sistemul Rh-prezența/absența antigenului D:Rh⁺-au acest factor (85 %-oameni) , Rh^—nu au acest factor.

Grupa de sânge	Poate dona grupelor	Poate primi de la grupele
O+	O+ A+  B+ AB+	O+ O-
A+	A+ AB+	A+ A- O+ O-
B+	B+ AB+	B+ B- O+ O-
AB+	AB+	Toate
O-	toate	O-
A-	A+    A-    AB+    AB-	A-     O-
B-	B+    B-    AB+    AB-	B-     O-
AB-	AB+   AB-	A-     B-     AB-        O-

Vaccinarea este introducerea în corp a unui agent patogen, mort/inactivat pentru producerea de

anticorpi.

Imunitatea=apărarea corpului față de substanțe și celule străine lui cu ajutorul leucocitelor prin modalitățile următoare:

-seruri imune=conțin anticorpi deja fabricați, se administrează în timpul bolii, imunitate pe termen scurt.

-vaccinuri=cantităi mici de agenți patogeni inactivi/morți pentru producerea anticorpilor, administrat preventiv, înaintea îmbolnăviri, imunitatea pe termen lung.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Factorii care au intervenit în evoluția omului-clasa a VIII-a

 1.Trecerea de la un mediu de viață la altul:

-trecerea de la mersul patruped adaptat vieții arboricole la mersul biped adaptat savanei s–a făcut treptat.

2.Izolarea geografică/ecologică:

-dacă este de durată lungă populațiile pot evolua ca specii diferite

3.Mersul biped:

-eliberează membrele anterioare de funcția locomotorie

4.Tipul alimentației:

-alimentația cu carne bogată în proteine, importantă în evoluția omului

5.Extinderea perioadei de reproducere:

-fertilitatea este egală pe tot parcursul anului

6.Reducerea părului de pe corp:

-a dus la apariția hainelor

7.Relațiile sociale:

-inteligența a dezvoltat relațiile de comunicare, colaborare, cooperare=asigurarea stabilității grupului.

Circulația la animale-clasa a VI-a

 Mediul intern= lichidul interstițial+limfa: lichid alb-gălbui, circulă dinspre periferie spre centru prin vasele limfatice + sângele-8 % din greutatea corpului.(se estimează)

Sângele cuprinde: plasma : 90 % H₂O  + 9% -substanțe organice + 1% -substanțe anorganice și elemente figurate: globulele roșii, globulele albe, trombocite.

Caracteristicile elementelor figurate :

Globulele roșii-eritrocite, hematii-4,5-5 milioane/mm³ de sânge.

Durata de viață=120 zile, sunt anucleate

Rol: transportul gazelor respiratorii prin hemoglobina: O₂ +Hb=oxihemoglobina, CO₂ + Hb=carboxihemoglobina

-scăderea lor=anemii

Globulele albe-leucocite-4000-8000 mm³ de sânge.

Durata de viață=câteva zile-câțiva ani.

Sunt nucleate, mobile-au pseudopode

Rol: în imunitate: anticorpi.

Tipuri: limfocite-produc anticorpi, monocitele-distrug bacteriile

-creșterea lor=leucemii

Trombocitele: cele mai mici, anucleate, coagularea sângelui.

-150 000 -300 000/mm³ de sânge.

Durata de viață=8-10 zile.

 

 

Peștera-clasa a V-a

 Este un ecosistem terestru subteran, format prin descompunerea calcarului

Caractersiticile biotopului

-lumina –este prezentă doar la intrare

-temperatura-constantă (10° C)

-umiditatea aerului-ridicată

Caracteristicile biocenozei

-producătorii-algele verzi unicelulare, bacteriile

-consumatorii: viermi, insecte, crustacee, păianjeni, amfibieni, lilieci,urși.

Adaptările animalelor troglobionte:

-depigmentarea tegumentului

-lipsa aripilor/foarte mici

-nu trăiesc în afara peșterii

-mirosul, pipăitul foarte dezvoltate.

Exemple de peșteri: Urșilor, Scărișoara

Emil Racoviță-biospeolog, fondatorul biospeologiei-știința studierii viețuitoarelor din peșteri.

Importanța: arheologică, științifică, turistică.

 

Proprietățile materialelor metalice-clasa a VII-a

 1.Fizico-chimice:

-culoarea: alb-argintul, galben-aurul.

-densitatea: metale ultraușoare-Mg, ușoare-Al, grele-Fe, foarte grele-Au.

-luciu metalic: reflectarea luminii: Au, Ag, Cu, Al, Ni.

-dilatarea termică: mărirea dimensiunilor, a volumului la creșterea temperaturii.

-fuzibilitatea: trecerea din stare solidă în lichidă sub acțiunea căldurii.

-conductibilitatea termică, electrică

-rezistența la coroziune: capacitatea lor de a rezista oxidării, cele mai rezistente sunt: Au, Pt, Ag, Cu, Zn.

-magnetismul: atragerea/respingerea acestora de un câmp magnetic, feromagnetice sunt: Co, Fe, Ni.

2.Proprietăți mecanice:

-elasticitatea: deformarea acestora sub acțiunea forțelor externe, revenirea la forma inițială după încetarea acțiunii.

-plasticitatea: deformarea acestora sub acțiunea forțelor externe, nerevenirea la forma inițială după încetarea acțiunii.

- duritatea:opunerea rezistenței la pătrunderea altor obiecte în ele.

- rezistența la rupere

3.Proprietăți tehnologice:

-maleabilitatea: pot fi trase în foi subțiri.

-ductibilitatea: pot fi trase în fire foarte subțiri prin trefilare: Au, Ag.

 -sudabilitatea: îmbinarea nedemontabilă prin încălzire locală.

 -prelucrabilitatea: modificarea prin: găurire, frezare, așchiere.

 -forjabilitatea: deformarea la cald/rece prin presare/lovire.

 - durificarea: modificarea structurii prin încălzire/răcire controlate.

  -capacitatea de turnare:de a curge și de umplere a golurilor formei în care au fost turnate.