Factorii care au intervenit în evoluția omului-clasa a VIII-a

 1.Trecerea de la un mediu de viață la altul:

-trecerea de la mersul patruped adaptat vieții arboricole la mersul biped adaptat savanei s–a făcut treptat.

2.Izolarea geografică/ecologică:

-dacă este de durată lungă populațiile pot evolua ca specii diferite

3.Mersul biped:

-eliberează membrele anterioare de funcția locomotorie

4.Tipul alimentației:

-alimentația cu carne bogată în proteine, importantă în evoluția omului

5.Extinderea perioadei de reproducere:

-fertilitatea este egală pe tot parcursul anului

6.Reducerea părului de pe corp:

-a dus la apariția hainelor

7.Relațiile sociale:

-inteligența a dezvoltat relațiile de comunicare, colaborare, cooperare=asigurarea stabilității grupului.

Circulația la animale-clasa a VI-a

 Mediul intern= lichidul interstițial+limfa: lichid alb-gălbui, circulă dinspre periferie spre centru prin vasele limfatice + sângele-8 % din greutatea corpului.(se estimează)

Sângele cuprinde: plasma : 90 % H₂O  + 9% -substanțe organice + 1% -substanțe anorganice și elemente figurate: globulele roșii, globulele albe, trombocite.

Caracteristicile elementelor figurate :

Globulele roșii-eritrocite, hematii-4,5-5 milioane/mm³ de sânge.

Durata de viață=120 zile, sunt anucleate

Rol: transportul gazelor respiratorii prin hemoglobina: O₂ +Hb=oxihemoglobina, CO₂ + Hb=carboxihemoglobina

-scăderea lor=anemii

Globulele albe-leucocite-4000-8000 mm³ de sânge.

Durata de viață=câteva zile-câțiva ani.

Sunt nucleate, mobile-au pseudopode

Rol: în imunitate: anticorpi.

Tipuri: limfocite-produc anticorpi, monocitele-distrug bacteriile

-creșterea lor=leucemii

Trombocitele: cele mai mici, anucleate, coagularea sângelui.

-150 000 -300 000/mm³ de sânge.

Durata de viață=8-10 zile.

 

 

Peștera-clasa a V-a

 Este un ecosistem terestru subteran, format prin descompunerea calcarului

Caractersiticile biotopului

-lumina –este prezentă doar la intrare

-temperatura-constantă (10° C)

-umiditatea aerului-ridicată

Caracteristicile biocenozei

-producătorii-algele verzi unicelulare, bacteriile

-consumatorii: viermi, insecte, crustacee, păianjeni, amfibieni, lilieci,urși.

Adaptările animalelor troglobionte:

-depigmentarea tegumentului

-lipsa aripilor/foarte mici

-nu trăiesc în afara peșterii

-mirosul, pipăitul foarte dezvoltate.

Exemple de peșteri: Urșilor, Scărișoara

Emil Racoviță-biospeolog, fondatorul biospeologiei-știința studierii viețuitoarelor din peșteri.

Importanța: arheologică, științifică, turistică.

 

Proprietățile materialelor metalice-clasa a VII-a

 1.Fizico-chimice:

-culoarea: alb-argintul, galben-aurul.

-densitatea: metale ultraușoare-Mg, ușoare-Al, grele-Fe, foarte grele-Au.

-luciu metalic: reflectarea luminii: Au, Ag, Cu, Al, Ni.

-dilatarea termică: mărirea dimensiunilor, a volumului la creșterea temperaturii.

-fuzibilitatea: trecerea din stare solidă în lichidă sub acțiunea căldurii.

-conductibilitatea termică, electrică

-rezistența la coroziune: capacitatea lor de a rezista oxidării, cele mai rezistente sunt: Au, Pt, Ag, Cu, Zn.

-magnetismul: atragerea/respingerea acestora de un câmp magnetic, feromagnetice sunt: Co, Fe, Ni.

2.Proprietăți mecanice:

-elasticitatea: deformarea acestora sub acțiunea forțelor externe, revenirea la forma inițială după încetarea acțiunii.

-plasticitatea: deformarea acestora sub acțiunea forțelor externe, nerevenirea la forma inițială după încetarea acțiunii.

- duritatea:opunerea rezistenței la pătrunderea altor obiecte în ele.

- rezistența la rupere

3.Proprietăți tehnologice:

-maleabilitatea: pot fi trase în foi subțiri.

-ductibilitatea: pot fi trase în fire foarte subțiri prin trefilare: Au, Ag.

 -sudabilitatea: îmbinarea nedemontabilă prin încălzire locală.

 -prelucrabilitatea: modificarea prin: găurire, frezare, așchiere.

 -forjabilitatea: deformarea la cald/rece prin presare/lovire.

 - durificarea: modificarea structurii prin încălzire/răcire controlate.

  -capacitatea de turnare:de a curge și de umplere a golurilor formei în care au fost turnate.

 

 

Petrolul-clasa a X-a

Este un amestec de hidrocarburi solide, gazoase dizolvate într-un amestec de hidrocarburi lichide.

Petrolul brut-considerat la fel de valoros ca și aurul, numindu-se „aurul negru”.

Proprietățile fizice :

-lichid vâscos

- culoarea: variază de la galben-verde pînă la negru, avînd reflexe colorate diferite.

-mirosul petrolului este caracteristic.

-nu este solubil în apă şi mai uşor ca aceasta.

- nu are punct de fierbere definitiv, el se distilează continuu, la temperatura de 30-360 C.

 

Distilarea fracționată a petrolului

Petrolul brut este extras din zăcământ și transportat pe căi feroviare sau navale spre rafinăriile petrochimice, rafinarea lui realizndu-se prin distilare. Deoarece în urma distilării petrolului brut se obțin amestecuri de hidrocarburi saturate, cu puncte de fierbere apropiate, numite fracții, operația se numește distilare fracționată, se face industrial în coloane.

În urma distilării fracționate la presiune atmosferică a petrolului brut se obțin următoarele fracții :

• Fracția C₁-C₄= gaze ușoare: materie primă în petrochimie, ca gaz combustibil.
• Fracția C₅-C₆, =benzină ușoară (eter de petrol): principalul constituent al benzinei.
• Fracția C₆-C₁₀,=benzină grea (nafta): materie primă pentru obținerea benzinelor, în petrochimie.
• Fracția C₁₁-C₁₅,= kerosen (petrol lampant): combustibil petrolier folosit la motoare cu reacție (turboreactoare).
• Fracția _C12-C₂₀,= motorină: carburant la motoarele Diesel.
• Fracția > C₂₀, = reziduu atmosferic, reziduu solid se distilează la o presiune mult mai mică decât cea atmosferică: obținerea lubrifianților, păcurei și asfaltului.

 

Chimizarea petrolului

Produsele obținute la rafinarea petrolului sunt transportate, cel mai ieftin și practic, prin conducte de mare capacitate=oleoducte, de la rafinărie spre centre, fie pentru comercializarea (cazul combustibililor și a benzinelor), fie pentru prelucrarea ulterioară (în cazul compușilor care sunt folosiți ca materie primă).

Prin chimizarea petrolului se obține o gamă largă de substanțe:

• Gaze de rafinărie
• Benzină
• Motorină
• Parafine 

Utilizările petrolului: combustibil sub formă de benzină, motorină, kerosene, obținerea de: vopsele și coloranți, medicamente, materiale plastice, cauciuc sintetic, fire sintetice, adezivi, detergenți, produse cosmetice, explozivi, insecticide și pesticide, altele.

 

Circulația la plante-clasa a VI-a

 Absorția se face prin două mecanisme:

1.Activ: se produce primăvara înainte de formarea frunzelor  datorită faptului că apa din sucul vacuolar al celulelor rădăcinii este mai mică decât cea din sol, fiind împinsă spre tulpină prin vasele lemnoase datorită forței de absorbție.

2.Pasiv: se produce primăvară după formarea frunzelor, iar vara, datorită transpirației, cu ajutorul forței de absorbție, care se transmite prin vasele lemnoase din nervurile frunzelor –tulpină-rădăcină-perișorii absorbanți care absorb apa din sol.

Circulația sevelor:

-brute: ascendent prin vasele conducătoare lemnoase: celule moarte, fără citoplasmă, cu pereții îngroșați, de la rădăcină-tulpină-frunze.(viteza mare).

-elaborate: ascendent/descendent prin vasele conducătoare liberiene: celule vii, cu citoplasmă (viteza –mică).

Factorii care influențează aceste funcții sunt:

a.interni: sănătatea rădăcinii, vârsta plantei, numărul/poziția frunzelor.

b.externi: cantitatea apei, temperatura, oxigenul, compoziția solului.

 

Locul omului în sistemul de clasificare al viețuitoarelor-clasa a VIII-a

Încadrarea sistematică a omului

Regnul Animalia

Ordinul Primate

Familia Hominidae

Genul Homo

Specia Homo sapiens

Repere în evoluția omului

-strămoșii comuni ai omului, maimuțelor antropoide actuale ar fi trăit acum cca 24 milioane de ani

-acum 15 milioane de ani s-au desprins liniile care au dus la originea maimuțelor antropoide actuale, altă linie la originea unor antropoide uriașe=Gigantopithecus, altă linie la strămoșii umani.

-cea mai cunoscută fosilă „omul Ardi” –Ardipitecus ramidus-descoperită în Etiopia-vârsta estimativă de 4,4-5,8 milioane de ani, avea următoarele caracteristici: H=120cm, G=50 kg, capacitatea craniană=300-350cm³.

Cele mai cunoscute forme ale genului Homo sunt:

1.Australopithecus (Africa)-caractere asemănătoare maimuțelor: adaptate la viața arboricolă, membre prehensile, capacitatea craniană=400-500 cm ³, creier mic. Caracterele asemănătoare omului sunt: mers biped, postură verticală, hrănirea omnivoră, viață socială.

2.Homo habilis (Tanzania)-2-1,6 milioane de ani, H=1m, capacitatea craniană=500 cm³, foloseau uneltele de piatră.

3.Homo erectus (Kenya)-1,8 miloane de ani-100 000 de ani, H=1,3 -1,7 m, capacitatea craniană=1250 cm³, locuia în peșteri,  foloseau uneltele de piatră dar și focul.

4.Homo neanderthalensis (Eurasia)-150 000-20 000 de ani, H=1,5-1,7 m, capacitatea craniană=1250-1750 cm³, nas lat, trăia în peșteri, folosea uneltele, armele, îngrijeau răniții, îngropau morții.

EURASIA-masă continentală între Europa și Asia 

5.Homo sapiens (Africa)-120 000 de ani, H=1,2-1,9 m, capacitatea craniană=1000-2000 cm³, avea limbajul articulat, foloseau uneltele, armele, produceau  obiecte de cult, sclupturi. Apoi, acesta a colonizat suprafața Pământului.