Lucrare practică-clasa a IX-a Biologie

 

Evidențierea incluziunilor ergastice din tuberculul de cartof

 

Materiale necesare: tuberculi de cartofi, bisturie, microscoape optice, electric, lame și lamele de sticlă, iod în iodură de potasiu.

Desfășurarea lucrării: se secționează cu ajutorul bisturiului tuberculul în două jumătăți iar apoi tot cu ajutorul bisturiului sse răzuiește (se raclează) puțin din cartof. Se pune masa obținută pe lama de sticlă, într-o picătură de apă, punând la capătul lamei o picătură de iod în iodură de potasiu, apoi se acoperă cu lamela de sticlă. Iodul va colora amidonul în albastru, observându-se la microscop cu un obiectiv mic (10x), apoi cu unul mai mare (40x).

Observarului preparatului microscopic: granulele de amidon sunt ovale.

 

Evidențierea cromoplastelor

Materiale necesare: rădăcini de morcovi, fructe coapte de roșie, bisturiu, ac spatulat, lame, vas Petri,  microscoape.

Desfășurarea lucrării: se fac mai multe secțiuni cât mai fine prin rădăcina de morcov, se pun în apă, apoi se alege cea mai subțire, se pune pe o lamă microscopică. Se observă la microscop, la fel ca în precedenta lucrare.

Observarea preparatului microscopic: cromoplaste galben portocalii.

 

 

 

Neuronul-clasa a VII -a

Este unitatea structurală și funcțională a țesutului nervos.

Alcătuire:

1.Corp celular: membrană=neurilema

                         citoplasma=neuroplasma cu organite celulare comune: mitocondrii, aparat Golgi, liozomi, reticul endoplasmatic  și specifice: neurofibrile: transportul substanțelor, susținere și  corpusculii NISSL: sinteze proteice neuronale.

                         nucleu-nu se divide.

2.Prelungiri neuronale: dendrite-scurte, groase, ramificate, rol-primesc mesaje de la receptori/alți neuroni învecinați.

                                      -axonul-are 3 teci (învelișuri): mielină=conducerea impulsului nervos.

Proprietățile neuronului:

1EXCITABILITATEA=proprietatea de a răspunde stimulilor interni/externi, generând un impuls

 nervos.

2.CONDUCTIBILITATEA=proprietatea de a conduce  impuls nervos de la un neuron la altul prin SINAPSE=legătura funcțională între terminațiile axonului unui neuron + dendrita /corpul celular a altui neuron, nu se ating, între cei doi neuroni se află un spațiu sinaptic : mediatorul chimic care transmite impulsul nervos la un alt neuron.

 

 

Separarea componentelor unui amestec omogen--clasa a VII a Chimie

Clasificarea:

În funcție de proprietățile fizice măsurabile, separarea amestecurilor omogene se face prin metodele următoare:

1.      CRISTALIZAREA-separarea unei substanțe solide sub forma cristalelor, prin evaporarea părții lichide din amestecul omogen lichid, bazându-se pe diferența mare de temperatură a componentelor amestecului: T°C sare=1413, iar T°C apa=100.

CRISTALUL= structură cubică ordonată, corp solid.

 Exemplu: separarea amestecului de sare și apă-în urma încălzirii în capsulă au rămas cristale albe de clorură de sodiu (NaCl).

Importanța cristalizării:

-extragerea sării din zăcămintele de sare

-extragerea zahărului din plante bogate în zahăr: trestia de zahăr, sfecla de zahăr.

            2.DISTILAREA-separarea componentelor lichide dintr-un amestec omogen, datorită temperaturilor de fierbere diferite.

-se produc: vaporizarea, condensarea.

Prin încălzirea amestecului omogen format din două substanțe lichide, componentul cu temmperatura de fierbere mai mică se vaporizează primul. Vaporii trec prin tubul interior al refrigerentului, răcit cu apă și condensează. Se obține un lichid numit distilat care se colectează într-un pahar.

(Dacă în balon există un amestec de apă cu alcool, încălzindu-se, temperature va crește, iar când ajunge la 78°C, alcoolul începe să fiarbă. Pe timpul fierberii temperatura rămâne constantă. Vaporii de alcool ajunși în refrigerent sunt răciți și condensați. Când temperatura crește, depășind 78° C, alcoolul s-a separat de apă, oprindu-se distilarea, deoarece apa s-a separate de alcool.) Opțional se va învăța.

Exemplu: separarea amestecului de apă și alcool  prin distilare, alcoolul etilic- temperatura fierbere -78 ºC, apa-fierbe la 100º C.

Importanța distilării: obținerea băuturilor alcoolice, obținerea apei distillate, prin distilarea fracționată a petrolului, în rafinăriile petrochimice se obțin benzină, motorină.

 

Omuleții cu păr verde-clasa a V a A

        

 

Șorțul de bucătărie-clasa a VII a

 În 9  octombrie 2025am  desfășurat activitatea practică  a realizării acestui proiect la educație tehnologică și aplicații practice cu clasa a VII a,  care au fost foarte harnici și au realizat șorțuri unice, creative și originale. A fost o oră la care fiecare a muncit cu plăcere și pentru mine a fost o bucurie mare  să-i văd implicați,că se ajută șică sunt  bucuroși să coase, să taie, în final să aibă șorțul pregătit pentru gătit.

Nutriția heterotrofă--clasa a X a

 Clasificarea :

1.Nutriția organismelor saprofite-bacterii, unele ciuperci- se hrănesc cu substanțe organice provenite din resturi vegetale, animale-mucegaiul alb.

Rol-asigură hrana minerală plantelor

      -acțiune igienică însemnată

       -saprofitele transformate genetic-distrug poluanți-petrol, mase plastice.

       - farmacie-antibiotice-microorgansime cultivate în instalații speciale.

Efecte negative-unele saprofite alterează alimentele, nutrețurile.

Combaterea-frig, conservanți, deshidratarea alimentelor.

2.Nutriția organismelor parazite-paraziții dăunează gazdele prin folosirea hranei, eliminarea toxinelor, lezarea unor structuri, boli-parazitoze: ex bacterii=bacterioze, virusuri=viroze, ciuperci=micoze.

Exemple de plante parazite-Lupoaia, muma pădurii.

Specii parazite care trec de la animale la om –boli=ZOONOZE, ex: bacterioze-tuberculoza, micoze-tricofiția (pecingine).

3.Nutriția mixotrofă la plante-plantele semiparazite-vâscul- se hrănește atât autotrof-fotosinteză, heterotrof- cu haustorii de pe o gazdă

-exemplu-plantele carnivore-roua cerului -iau sărurile minerale din insecte, folosind capcane.

4.Nutriția simbiontă-simbioza=relație reciprocă de hrănire între două specii diferite.

Exemple: Licheni= algă verde + ciupercă

      Micorize= rădăcinile unor plante (orhideele, brad, pin, stejar, mesteacăn)  +unele ciuperci

      Plante superioare (lucernă)  + bacteria fixatoare de azot

 

Aplicații --clasa a IX--a Chmie

Substraturile și conținutul maxim de electroni: s conținutul maxim de electroni=2 (se notează ca un pătrat cu o căsuță) 

-p conținutul maxim de electroni=6 (se notează ca un dreptunghi cu 3 căsuțe)

-d conținutul maxim de electroni=10 (se notează ca un dreptunghi cu 5 căsuțe)

-f conținutul maxim de electroni=14 (se notează ca un dreptunghi cu 7 căsuțe)

Căsuța este un orbital, caci fiecare orbital are 2 electroni. Nivelele electronice au un maxim de subnivele stabilit:

·         1 (sau K) are substraturile 1s

·         2 (sau L) are substraturile 2s 2p

·         3 (sau M) are substraturile 3s 3p 3d

·         4 (sau N) are substraturile 4s 4p 4d 4f

·         5 (sau O) are substraturile 5s 5p 5d 5f

·         6 (sau P) are substraturile 6s 6p 6d

·         7 (sau Q) are substraturile 7s 7p 7d 7f

 

Na,Z=11:  1s² 2s² 2p⁶ 3s¹.

Mg, Z=12: 1s² 2s² 2p⁶ 3s²

Ar, Z=18: 1s² 2s² 2p⁶ 3s²  3p⁶

Ca, Z=20: 1s² 2s² 2p⁶ 3s²  3p⁶ 4s²

Cr, Z=24: 1s² 2s² 2p⁶ 3s²  3p⁶ 4s¹ 3d⁵

Cu,Z=29: 1s² 2s² 2p⁶ 3s²  3p⁶ 4s¹ 3d¹⁰

Sc, Z=21: 1s² 2s² 2p⁶ 3s²  3p⁶ 4s² 3d¹

Kr, Z=36: 1s² 2s² 2p⁶ 3s²  3p⁶ 4s² 3d¹⁰ 4p⁶

Rb, Z=37: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p⁶ 3d¹⁰ 4s² 4p⁶ 5s¹

Xe, Z=54: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p⁶ 3d¹⁰ 4s² 4p⁶ 4d¹⁰ 5s² 5p⁶

Cs,Z= 55:  1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p⁶ 3d¹⁰ 4s² 4p⁶ 4d¹⁰ 5s² 5p⁶ 6s¹ 

La, Z=57: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p⁶ 3d¹⁰ 4s² 4p⁶ 4d¹⁰ 5s² 5p⁶ 5d¹ 6s²

Fr, Z=87: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p⁶ 3d¹⁰ 4s² 4p⁶ 4d¹⁰ 5s² 5p⁶ 4f¹⁴ 5d¹⁰ 6s² 6p⁶ 7s¹

Ac, Z=89: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p⁶ 3d¹⁰ 4s² 4p⁶ 4d¹⁰ 5s² 5p⁶ 4f¹⁴ 5d¹⁰ 6s² 6p⁶ 6d¹ 7s²

Lr, Z=103: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p⁶ 3d¹⁰ 4s² 4p⁶ 4d¹⁰ 5s² 5p⁶ 4f¹⁴ 5d¹⁰ 6s² 6p⁶ 5f¹⁴ 6d¹ 7s²

 

 

 

 

 

Tehnologii de producere a energiei electrice din surse convenționale-clasa a VIII-a

Tehnologii de producere a energiei electrice din surse convenționale

Sistemul energetic= toate instalațiile și echipamentele necesare pentru producerea, transportul și distribuția energiei electrice către consumatori.

Clasificarea centralelor:

1.     1. TERMOCENTRALE: combustibilii fosili solizi: cărbune, lichizi-păcura, solizi-gaze naturale

În cazanul cu abur : energia primară → energie termică: aburul creat –conducte speciale-turbină:energia termică   →  energie mecanică  →  energie electrică : generatorul electric.

        2.HIDROCENTRALE: sursa de energie primară: căderea apei.

 Ex:hidrocentrala Porțile de Fier I -1972-1166 MW Porțile de Fier II-251 MW-pe Dunăre :România, Serbia.

Cea mai mare hidrocentrală este Barajul celor Trei Defileuri –China-fluviul Yangtze-2012: 22 500 MW

3.CENTRALE NUCLEARE: reactorul nuclear: reacții nucleare de fisiunea nucleelor elementelor grele: uraniu, plutoniu-reacție în lanț controlată-utilizarea energiei degajate.

Fisiune-ruperea nucleului în două fragmente cu masa aproimaximativ egală.

Ex:centrala  nucleară de la Cernavodă : două reactoare (1996,2007) -1400 MW, tehnologia de tip CANDU (Canada Deuterium Uranium): combustibil-uraniul și apa grea –moderator.

În 2018 cele două reactoare au produs 11.377.435 MWh.

Apa grea-compus chimic, în care atomii de hidrogen sunt înlocuiți de deuteriu, un izotop al hidrogenului care are un proton și un neutron.

Moderator-componentă a miezului reactorului nuclear –încetinirea neutronilor rapizi.

 

 

 

Clasificarea, proprietățile și utilizările materialelor textile-clasa a VII -a Educație tehnologică

 Fibre textile=corpuri   solide  naturale sau obținute pe cale chimică, care au lungimea mai mare decât grosimea.

Fire textile=obținute prin răsucirea fibrelor-FILARE, manual-TOARCERE.

Clasificare:

1.Naturale-vegetale: de pe semințe: bumbac, din tulpini: in, din frunze: manila animale:păruri: ovine, cămila, rase de capre:Angora, iepure, filamente:viermii de mătase:mătasea și    minerale: în roci.

2.Chimice-artificiale: vâscoza, sintetice: poliester, poliamida, poliacrilnitril-se obțin din cărbune, petrol, gaze naturale.

Proprietățile

1.Fizice:

-culoarea: pigmenții naturali ai fibrelor, exemplu:  de la alb la crem, negru, maro.

-luciul: capacitatea fibrelor de a reflecta lumina: mătasea-lucioasă, bumbacul-mat.

-densitatea: mătasea, lâna-cele mai ușoare fibre.

- finețea: subțirimea firelor, fibrelor textile .

 - higroscopicitatea: absorbția apei de către fibrele textile, lână bumbacul-rețin cea mai multă  

    apă.

  -tușeul: asprimea, moliciunea la pipăit a fibrelor.

   -comportarea fibrelor față de căldură: călcarea, spălarea produselor textile cu respectarea 

    indicațiilor de pe etichetă

2.Mecanice: rezistența: opunerea față de ruperea/deformarea lor sub acțiunea unei forțe.

   -plasticitatea: păstrarea cutelor prin călcare.

3.Tehnologice: capacitatea de: filare:lungimea firului obținut dintr-un kg de fibre.

   - capacitatea de acoperire: suprafața exprimată în mm pătrați ce poate fi acoperită dintr-un

       miligram de  material textil.

    -  capacitatea de împâslire: lâna-apropierea, deplasarea și prinderea firelor de lână în cazul

         vopsirii.

Legea conservării numărului de atomi și stabilirea coeficienților ecuațiilor reacțiilor chimice--clasa a VIII-a Chimie

 

Legea conservării numărului de atomi

Într-o reacție chimică, numărul atomilor dintr-un element din reactant este egal cu numărul atomilor din acel element din produșii de reacție.

Stabilirea coeficienților ecuațiilor reacțiilor chimice

Ecuația chimică este notarea convențională a unei reacții chimice cu ajutorul simbolurilor și formulelor chimice, respectând bilanțul atomilor din reacție.

Etapele de lucru sunt:

1.Scrie denumirile reactanților, ale produșilor de reacție

2.Scrie formulele chimice ale reactanțior, produsului de reacție

3.Stabilește numărul atomilor pentru fiecare element chimic

4.Stabilește egalitatea dintre numărul de atomi din reactanți, produși de reacție prin adăugarea de coeficienți.

Coeficienții= coeficienți stoechiometrici (cuvântul stoechiometric provine din greacă, „stoikheion”-element și „metron”-măsură.

Exemple:

hidrogen + oxigen → apă

2H₂ + O₂  → 2H₂O

2 atomi de H      2 atomi de H

2 atomi  de O      1 atom de O

2x2 atomi de H     2x 2 atomi de H

2 atomi de O          2 atomi de O

Semnificația ecuației unei reacții chimice:

1.Calitativă: indică substanțele reactante, produșii de reacție prin formule chimice

2.Cantitativă. a.la nivel microscopic: indică numărul de particule din reactanți, produși de reacție

b.la nivel macroscopic: indică numărul de moli din reactanți, produși de reacție.

Alte exemple:

H₂ + Cl₂ → 2HCl

4Al + 3O₂ →2Al₂O₃

2AgNO₃ + CuCl₂ → 2AgCl↓ + Cu(NO₃)₂

2Al +6HCl → 2AlCl₃ +3 H₂ ↑

 

 

 

 

 

Procese tehnologice simple de cultivarea plantelor-clasa a V a

 Lucrările necesare pentru înființarea unei culturi de plante sunt:

• Alegerea terenului
• Aratul : solul se ară cu plugul, adâncimea brazdei=15-30 cm
• Fertilizarea: îngrășăminte naturale, chimice.
• Semănatul: semințele introduse manual, mecanizat.
• Plantatul: introducerea bulbilor, tuberculilor, butașilor, răsadurilor de plante în sol
• Combaterea buruienilor: manual, chimic
• Prășirea : manual, mecanizat.
• Irigarea
• Recoltarea
• Transportul: mașini cu remorci
• Depozitarea : silozuri:cereale, pătule:știuleți, fructele, legumele: spații răcoroase.

Exemple de plante de cultură: cerealele: grâul, porumbul.

-cartoful

-legumele: sere, solarii.

 

Transmiterea materialului genetic-clasa a VIII-a

Ereditatea se manifestă prin reproducere, iar materialul genetic al speciilor se transmite de la o generație la alta prin fecundație.

Rolul gameților și al fecundației este următorul:

1.În transmiterea materialului genetic:

-formarea gameților se face prin MEIOZĂ-numărul de cromozomi se reduce la jumătate față de celulele din corpul părinților deoarece prin fecundația unui ovul cu un spermatozoid se formează celula ou =zigotul cu un număr de 46 de cromozomi.

2.În determinarea genetică a sexelor:

-sexul copilului poate fi aflat înainte de naștere

Sexul copilului este determinat de combinația heterozomilor:

Ovul-22 autozomi + heterozom X

Spermatozoidul-22 autozomi + heterozom X sau Y             

rezultă  44 autozomi  + heterozomii XX=fetiță

            44 autozomi + heterozmii XY=băiat

 

 

Cerebelul și trunchiul cerebral-clasa a VII-a

 Cerebel

Localizare: partea posterioară a cutiei craniene

Alcătuirea: două emisfere cerebeloase unite prin vermis, șanturi adânci paralele.

Sustanța cenușie-exterior=scoarța cerebeloasă

Substanț albă-interior=coroana unui arbore

Funcții: menținerea echilibrului, a tonusului muscular, reglarea mișcărilor fine

Trunchiul cerebral

Localizare: în continuare măduvei spinării, la baza emisferelor cerebrale.

Alcătuire externă: bulbul rahidian, puntea lui Varolio, mezencefal.

Alcătuirea internă: substanța cenușie-nuclei, substanța albă-dispusă printre nuclei.

Funcții:

a.reflexă: reflexe involuntare=moștenite: clipitul, tusea, voma, masticația, deglutiția-înghițirea, respirator, cardiovascular

b.de conducere-căi ascendente, descendente-fibre lungi specifice și fibre scurte între etajele trunchiului.

Nervii cranieni-12 perechi

Rol: inervează organele capului, gâtului, toracelui, abdomenului.

Clasificare: SENZITIVI –conduc informațiile de la organele de simț-centrii nervoși

                    MOTORI-transmit comanda de la centrii nervoși-organele efectoare

                   MICȘTI-leagă unii efectori cu trunchiul cerebral și emisferele cerebrale.