Separarea amestecurilor omogene și eterogene-clasa a VII a Chimie

 Joi, în 23 octombrie 2025, la prima oră, doamna laborantă Anca Rus a prezentat demonstrativ clasei a VII a, cristalizarea, care este separarea unei substanțe solide sub forma cristalelor dintr-o soluție (amestec omogen lichid). 

                 

Distilarea este separarea componentelor lichide dintr-un amestec omogen, pe baza punctelor lor de fierbere diferite.

Filtrarea au realizat-o în perechi folosind următoarele ustensile: pahare Berzellius, pahare Erlenmeyer, baghete de sticlă, pâlnii de filtrare, hârtie de filtru, spatulă, apă, nisip.

Filtrarea este metoda de separare a unei substanțe solide-nisip dintr-un amestec eterogen solid-lichid, cu ajutorul unui material filtrant: hârtie d filtru.

     

 

 

Centralele neconvenționale-clasa a VIII a-Educație tehnologică

1.Centralele geotermale funcționază prin captarea energiei termice emise de Pământ, utilizând aburul obținut în rezervoarele geotermale generând electricitate. Apa fierbinte trebuie forată, ajungând la suprafață aburul sub presiune care este condus spre turbină, imprimându-i o mișcare de rotație, moment în care energia termică se transformă în energie mecanică. Mișcarea turbinei este transmisă generatorului care o transformă în energie electrică, care ajunge la un transformator dându-i valoarea potrivită la sistemul local/național.

Avantaje: energia obținută: curată, regenerabilă, nu sunt afectate de condițiile meteorologice, de ciclul zi-noapte, nu necesită spațiu mult, durata mare de viață (80-100 de ani).

Dezavantaje: costuri ridicate de construcție, pot genera cutremure de intensitate redusă.

            2.Centralele eoliene sunt formate din: turnul metalic, fundația, nacela cu generatorul electric, palele + butucul= rotorul turbinei, controlerul=calculatorul principal, girueta: orientarea după vânt, bateriile de stocare.

            Avantaje: costuri reduse, nu produc deșeuri. Dezavantaje: poluare vizuală, sonoră, risc distrugere în cazul furtunilor.

            3.Centralele cu panouri fotovoltaice : produc energie electrică prin transformarea energiei solare.

4.Centralele cu panouri solare termice: folosesc căldura soarelui pentru producerea energiei electrice printr-un sistem de oglinzi.

Avantaje: gratuită, cheltuieli de întreținere minime. Dezavantaje: funcționează doar ziua.

5.Centralele  mareomotrice: produc energie cu ajutorul mareei, în zonele cu maree.

6.Biomasa: cuprinde materiale organice biodegradabile: deșeuri, reziduuri din agricultură,industriale, urbane, din  silvicultură, resturi vegetale, animale. Prin fermentarea deșeurilor animale se produce biogaz =metan + bioxid de carbon.

 

 

 

Materiale textile de viitor: țesături și tricoturi-clasa a VII a Educație tehnologică

 ȚESĂTURILE=materiale textile obținute prin încrucișarea a două sisteme de fire: longitudinal-URZEALĂ + transversal=BĂTĂTURĂ

Clasificare

-după tipul firelor: bumbac, in, cânepă, mătase

-după aspect, operațiile de prelucrare, finisare: simple, imprimate, culori, scămoșate-flaușate, jacard-desene complicate, cu două fețe.

-după lățime: înguste-70-100 cm, foarte înguste, late-100-220 cm, extralate.

Proprietățile:

-tușeul= finețea

-grosimea=mm

-masa=grame/m ²-cântărire

-permeabilitatea la aer= traversate de aer

-rezistența la șifonare

-flexibilitatea=formează falduri (cute)

 

TRICOTURILE=materiale textile obținute prin buclarea succesivă/simultană a  uni fir, mai multe fire și transformate în ochiuri, înlănțuite orizontal/vertical.

Obținerea: manuală-tricotare-andrele  Mecanică-mașini de tricotat.

Clasificare:

După formă-plane, tubulare

După natura firelor- bumbac sau în amestec  cu alte fibre

După modul de formare a ochiurilor: simple, urzite

După destinație- lenjerie de corp, îmbrăcăminte exterioară, sportive, medicinale, perdele.

Proprietăți:

-elastice-nu afectează corpul 

-igienice-aerisec corpul

-extensibile-dimensiunile corpului în mișcare

-deșirabilitatea-se desfac- se pot reutiliza

-rularea la margini-răsucire ochiurilor

- nu conduc căldura- vara-răcoare, iarna-cald.

 

 

 

 

Elemente de desen geometric-clasa a V-a-Educație tehnologică

 Desenul tehnic=reprezentare grafică, clară, plană, completă, exactă a obiectelor din spațiu.

Schița=desenul realizat cu mâna liberă, cu creionul HB, cu dimensiunile mărite/micșorate (la scară)

Instrumentele de bază folosite sunt:

-rigla gradată, echerul, raportorul,  trusa de compasuri, florarul, teul

În proiectarea unui spațiu verde se folosesc elemente de desen geometric:

-dreptele paralele nu au niciun punct comun, folosite la: reprezentarea aleilor, a rândurilor de plante.

-dreptele perpendiculare

-liniile drepte, curbe, spirale

-forme geometrice: cercul, dreptungiul, triunghiul, pătratul.

Etapele realizării unui proiect de amenajare peisagistică-stilul,  sunt:

1.Măsurarea laturilor terenului

2.Stabilirea formei

3.Trasarea conturului pe o foaie de hârtie, notându-se punctele cardinale.

4.Calcularea suprafeței terenului, folosindu-se formulele ariilor

5.Proiectarea formelor geometrice, a straturilor, a aleilor

6.Selectarea speciilor de flori

7. Alegerea locurilor de amplasare ale florilor, ghivecelor, arbuștilor

Peisagistică modernă=programe informatice asistate de calculator

Materiale de amenajare: piatră, cărămizi, nuiele, ceramică

 

 

 

Calitatea în construcții-clasa a VI-a Educație tehnologică

Totalitatea performanțelor de comportare a construcțiilor pentru satisfacerea utilizatorilor, cu respectarea legii care stabilește exigențele de proiectare, care asigură verificarea și controlul calității proiectelor.

Exigențele sunt:

-rezistență, stabilitate, durabilitate

-securitate la incendiu

-siguranța în exploatare

-igiena, sănătatea oamenilor, protecția mediului

-protecția împotriva zgomotului

-economie de energie

-izolare termică, hidrofugă.

Verificarea calității se face numai de EXPERȚI TEHNICI ATESTATȚI, iar controlul de stat al calității în construcții: inspecții.

 

 

Factorii de mediu și variația lor-clasa a V a Biologie

Factorii de mediu=componente ale mediului care produc transformări în fiziologia (funcțiile corpului)  și  comportametul organismelor.

Caracteristici:

-acești factori acționează influențându-se unul pe celălat

-nu au valori constante ci variază

Clasificarea variațiilor:

1.PERIODICE sunt:

a. zilnice- produse de alternanța zi-noapte, exemplu: variația temperaturii de-a lungul zilei, animale diurne-pițigoiul, nocturne-ariciul, crepusculare (active după apusul Soarelui)-țănțarul.

b.anuale-produse de alternanța anotimpurilor

exemplu: migrația: berze, hibernarea:bursuc, starea de amorțire: reptile

2NEPERIODICE:

-exemple: incendii, inundații, secete, uragane

Supraviețuirea  organismelor față de aceste variații se face  prin limite de  de toleranță-valori maxime sau minime, exemplu: mare-omul, mică-viermele de mătase.

 

 

 

 

Separarea amestecurilor eterogene- clasa a VII a-Chimie

 Separarea amestecurilor eterogene se face prin următoarele metode:

1.DECANTAREA-separarea componentelor unui amestec eterogen bazat pe diferența de densitate a substanțelor componente

Exemplu: apă-nisip: în urma separării în fiecare pahar se află câte un component al amestecului.

-apă-ulei: lichidele se separă în straturi

Importanța decantării:

-etapă în obținerea apei  potabile

-etapă în purificarea sării din minele de sare

2.FILTRAREA-separarea unei substanțe solide dintr-un amestec eterogen printr-un filtru

Exemplu:filtarea amestecului de apă și pulbere de sulf: sulful a rămas pe filtru, apa a ajuns în paharul Erlenmeyer

Importanța filtrării:

-prepararea ceaiului a cafelei, la filtrele de la mașini dar și la fitrele din aparatele electrocasnice.

 

 

 

Lucrare practică-clasa a IX-a Biologie

 

Evidențierea incluziunilor ergastice din tuberculul de cartof

 

Materiale necesare: tuberculi de cartofi, bisturie, microscoape optice, electric, lame și lamele de sticlă, iod în iodură de potasiu.

Desfășurarea lucrării: se secționează cu ajutorul bisturiului tuberculul în două jumătăți iar apoi tot cu ajutorul bisturiului sse răzuiește (se raclează) puțin din cartof. Se pune masa obținută pe lama de sticlă, într-o picătură de apă, punând la capătul lamei o picătură de iod în iodură de potasiu, apoi se acoperă cu lamela de sticlă. Iodul va colora amidonul în albastru, observându-se la microscop cu un obiectiv mic (10x), apoi cu unul mai mare (40x).

Observarului preparatului microscopic: granulele de amidon sunt ovale.

 

Evidențierea cromoplastelor

Materiale necesare: rădăcini de morcovi, fructe coapte de roșie, bisturiu, ac spatulat, lame, vas Petri,  microscoape.

Desfășurarea lucrării: se fac mai multe secțiuni cât mai fine prin rădăcina de morcov, se pun în apă, apoi se alege cea mai subțire, se pune pe o lamă microscopică. Se observă la microscop, la fel ca în precedenta lucrare.

Observarea preparatului microscopic: cromoplaste galben portocalii.

 

 

 

Neuronul-clasa a VII -a

Este unitatea structurală și funcțională a țesutului nervos.

Alcătuire:

1.Corp celular: membrană=neurilema

                         citoplasma=neuroplasma cu organite celulare comune: mitocondrii, aparat Golgi, liozomi, reticul endoplasmatic  și specifice: neurofibrile: transportul substanțelor, susținere și  corpusculii NISSL: sinteze proteice neuronale.

                         nucleu-nu se divide.

2.Prelungiri neuronale: dendrite-scurte, groase, ramificate, rol-primesc mesaje de la receptori/alți neuroni învecinați.

                                      -axonul-are 3 teci (învelișuri): mielină=conducerea impulsului nervos.

Proprietățile neuronului:

1EXCITABILITATEA=proprietatea de a răspunde stimulilor interni/externi, generând un impuls

 nervos.

2.CONDUCTIBILITATEA=proprietatea de a conduce  impuls nervos de la un neuron la altul prin SINAPSE=legătura funcțională între terminațiile axonului unui neuron + dendrita /corpul celular a altui neuron, nu se ating, între cei doi neuroni se află un spațiu sinaptic : mediatorul chimic care transmite impulsul nervos la un alt neuron.

 

 

Separarea componentelor unui amestec omogen--clasa a VII a Chimie

Clasificarea:

În funcție de proprietățile fizice măsurabile, separarea amestecurilor omogene se face prin metodele următoare:

1.      CRISTALIZAREA-separarea unei substanțe solide sub forma cristalelor, prin evaporarea părții lichide din amestecul omogen lichid, bazându-se pe diferența mare de temperatură a componentelor amestecului: T°C sare=1413, iar T°C apa=100.

CRISTALUL= structură cubică ordonată, corp solid.

 Exemplu: separarea amestecului de sare și apă-în urma încălzirii în capsulă au rămas cristale albe de clorură de sodiu (NaCl).

Importanța cristalizării:

-extragerea sării din zăcămintele de sare

-extragerea zahărului din plante bogate în zahăr: trestia de zahăr, sfecla de zahăr.

            2.DISTILAREA-separarea componentelor lichide dintr-un amestec omogen, datorită temperaturilor de fierbere diferite.

-se produc: vaporizarea, condensarea.

Prin încălzirea amestecului omogen format din două substanțe lichide, componentul cu temmperatura de fierbere mai mică se vaporizează primul. Vaporii trec prin tubul interior al refrigerentului, răcit cu apă și condensează. Se obține un lichid numit distilat care se colectează într-un pahar.

(Dacă în balon există un amestec de apă cu alcool, încălzindu-se, temperature va crește, iar când ajunge la 78°C, alcoolul începe să fiarbă. Pe timpul fierberii temperatura rămâne constantă. Vaporii de alcool ajunși în refrigerent sunt răciți și condensați. Când temperatura crește, depășind 78° C, alcoolul s-a separat de apă, oprindu-se distilarea, deoarece apa s-a separate de alcool.) Opțional se va învăța.

Exemplu: separarea amestecului de apă și alcool  prin distilare, alcoolul etilic- temperatura fierbere -78 ºC, apa-fierbe la 100º C.

Importanța distilării: obținerea băuturilor alcoolice, obținerea apei distillate, prin distilarea fracționată a petrolului, în rafinăriile petrochimice se obțin benzină, motorină.

 

Omuleții cu păr verde-clasa a V a A

        

 

Șorțul de bucătărie-clasa a VII a

 În 9  octombrie 2025am  desfășurat activitatea practică  a realizării acestui proiect la educație tehnologică și aplicații practice cu clasa a VII a,  care au fost foarte harnici și au realizat șorțuri unice, creative și originale. A fost o oră la care fiecare a muncit cu plăcere și pentru mine a fost o bucurie mare  să-i văd implicați,că se ajută șică sunt  bucuroși să coase, să taie, în final să aibă șorțul pregătit pentru gătit.

Nutriția heterotrofă--clasa a X a

 Clasificarea :

1.Nutriția organismelor saprofite-bacterii, unele ciuperci- se hrănesc cu substanțe organice provenite din resturi vegetale, animale-mucegaiul alb.

Rol-asigură hrana minerală plantelor

      -acțiune igienică însemnată

       -saprofitele transformate genetic-distrug poluanți-petrol, mase plastice.

       - farmacie-antibiotice-microorgansime cultivate în instalații speciale.

Efecte negative-unele saprofite alterează alimentele, nutrețurile.

Combaterea-frig, conservanți, deshidratarea alimentelor.

2.Nutriția organismelor parazite-paraziții dăunează gazdele prin folosirea hranei, eliminarea toxinelor, lezarea unor structuri, boli-parazitoze: ex bacterii=bacterioze, virusuri=viroze, ciuperci=micoze.

Exemple de plante parazite-Lupoaia, muma pădurii.

Specii parazite care trec de la animale la om –boli=ZOONOZE, ex: bacterioze-tuberculoza, micoze-tricofiția (pecingine).

3.Nutriția mixotrofă la plante-plantele semiparazite-vâscul- se hrănește atât autotrof-fotosinteză, heterotrof- cu haustorii de pe o gazdă

-exemplu-plantele carnivore-roua cerului -iau sărurile minerale din insecte, folosind capcane.

4.Nutriția simbiontă-simbioza=relație reciprocă de hrănire între două specii diferite.

Exemple: Licheni= algă verde + ciupercă

      Micorize= rădăcinile unor plante (orhideele, brad, pin, stejar, mesteacăn)  +unele ciuperci

      Plante superioare (lucernă)  + bacteria fixatoare de azot

 

Aplicații --clasa a IX--a Chmie

Substraturile și conținutul maxim de electroni: s conținutul maxim de electroni=2 (se notează ca un pătrat cu o căsuță) 

-p conținutul maxim de electroni=6 (se notează ca un dreptunghi cu 3 căsuțe)

-d conținutul maxim de electroni=10 (se notează ca un dreptunghi cu 5 căsuțe)

-f conținutul maxim de electroni=14 (se notează ca un dreptunghi cu 7 căsuțe)

Căsuța este un orbital, caci fiecare orbital are 2 electroni. Nivelele electronice au un maxim de subnivele stabilit:

·         1 (sau K) are substraturile 1s

·         2 (sau L) are substraturile 2s 2p

·         3 (sau M) are substraturile 3s 3p 3d

·         4 (sau N) are substraturile 4s 4p 4d 4f

·         5 (sau O) are substraturile 5s 5p 5d 5f

·         6 (sau P) are substraturile 6s 6p 6d

·         7 (sau Q) are substraturile 7s 7p 7d 7f

 

Na,Z=11:  1s² 2s² 2p⁶ 3s¹.

Mg, Z=12: 1s² 2s² 2p⁶ 3s²

Ar, Z=18: 1s² 2s² 2p⁶ 3s²  3p⁶

Ca, Z=20: 1s² 2s² 2p⁶ 3s²  3p⁶ 4s²

Cr, Z=24: 1s² 2s² 2p⁶ 3s²  3p⁶ 4s¹ 3d⁵

Cu,Z=29: 1s² 2s² 2p⁶ 3s²  3p⁶ 4s¹ 3d¹⁰

Sc, Z=21: 1s² 2s² 2p⁶ 3s²  3p⁶ 4s² 3d¹

Kr, Z=36: 1s² 2s² 2p⁶ 3s²  3p⁶ 4s² 3d¹⁰ 4p⁶

Rb, Z=37: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p⁶ 3d¹⁰ 4s² 4p⁶ 5s¹

Xe, Z=54: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p⁶ 3d¹⁰ 4s² 4p⁶ 4d¹⁰ 5s² 5p⁶

Cs,Z= 55:  1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p⁶ 3d¹⁰ 4s² 4p⁶ 4d¹⁰ 5s² 5p⁶ 6s¹ 

La, Z=57: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p⁶ 3d¹⁰ 4s² 4p⁶ 4d¹⁰ 5s² 5p⁶ 5d¹ 6s²

Fr, Z=87: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p⁶ 3d¹⁰ 4s² 4p⁶ 4d¹⁰ 5s² 5p⁶ 4f¹⁴ 5d¹⁰ 6s² 6p⁶ 7s¹

Ac, Z=89: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p⁶ 3d¹⁰ 4s² 4p⁶ 4d¹⁰ 5s² 5p⁶ 4f¹⁴ 5d¹⁰ 6s² 6p⁶ 6d¹ 7s²

Lr, Z=103: 1s² 2s² 2p⁶ 3s² 3p⁶ 3d¹⁰ 4s² 4p⁶ 4d¹⁰ 5s² 5p⁶ 4f¹⁴ 5d¹⁰ 6s² 6p⁶ 5f¹⁴ 6d¹ 7s²

 

 

 

 

 

Tehnologii de producere a energiei electrice din surse convenționale-clasa a VIII-a

Tehnologii de producere a energiei electrice din surse convenționale

Sistemul energetic= toate instalațiile și echipamentele necesare pentru producerea, transportul și distribuția energiei electrice către consumatori.

Clasificarea centralelor:

1.     1. TERMOCENTRALE: combustibilii fosili solizi: cărbune, lichizi-păcura, solizi-gaze naturale

În cazanul cu abur : energia primară → energie termică: aburul creat –conducte speciale-turbină:energia termică   →  energie mecanică  →  energie electrică : generatorul electric.

        2.HIDROCENTRALE: sursa de energie primară: căderea apei.

 Ex:hidrocentrala Porțile de Fier I -1972-1166 MW Porțile de Fier II-251 MW-pe Dunăre :România, Serbia.

Cea mai mare hidrocentrală este Barajul celor Trei Defileuri –China-fluviul Yangtze-2012: 22 500 MW

3.CENTRALE NUCLEARE: reactorul nuclear: reacții nucleare de fisiunea nucleelor elementelor grele: uraniu, plutoniu-reacție în lanț controlată-utilizarea energiei degajate.

Fisiune-ruperea nucleului în două fragmente cu masa aproimaximativ egală.

Ex:centrala  nucleară de la Cernavodă : două reactoare (1996,2007) -1400 MW, tehnologia de tip CANDU (Canada Deuterium Uranium): combustibil-uraniul și apa grea –moderator.

În 2018 cele două reactoare au produs 11.377.435 MWh.

Apa grea-compus chimic, în care atomii de hidrogen sunt înlocuiți de deuteriu, un izotop al hidrogenului care are un proton și un neutron.

Moderator-componentă a miezului reactorului nuclear –încetinirea neutronilor rapizi.