Analiza de produs, evaluarea, promovarea și valorificarea produselor-clasa a VII-a

 Factorii care determină calitatea produselor din materiale metalice sunt:

-utilitatea produsului, efectele lui asupra sănătății, prețul raportat la caracteristicile lui pe etichetă.

Caracteristicile evaluării sunt:

-aspect plăcut, estetic,  funcționarea.

Prezentarea:

-la expoziții, târguri, pliante, expunerea pe raft, vitrine, internet, comerț electronic.

Rolul etichetării: informarea corectă, completă, precisă a consumatorilor.

Gama de produse din materiale metalice: mobilier metalic, aparate, mașini, utilaje, articole de menaj, uz casnic, ustensile pentru tuns, bărbierit.

Funcțiile florii la angiosperme-clasa a VII-a

 1.Polenizarea-transportul polenului de pe  antera staminei pe stigmatul pistilului/gineceului.

Clasificare:

1.Naturală: directă=pe aceeași floare: lalea, încrucișată/indirectă-indivizi diferiți: prin agenți polenizatori: insecte, păsări, șopârle, lilieci, rozătoare, mamifere mari, vântul.

2. Artificială prin om: obținerea de soiuri de plante.

2.Fecundația=unirea celulei sexuate  bărbătești cu celula sexuată femeiască rezultând celula ou după care  ovarul se transformă în fruct, ovulele în semințe.

Polenul ajuns pe stigmatul gineceului formează un tub polinic prin care celula sexuată bărbătească ajunge în ovar unde se unește cu cea femeiască.

 

Adaptări ale excreției la medii de viață diferite-clasa a VI-a

Pentru a trăi în medii de viață diferite rinichii vertebratelor s-au adaptat prin modificări asupra numărului nefronilor, a lungimii tuburilor urinifere dar și prin producerea urinei: mai concentrată/diluată.

1.Peștii de apă dulce: urină foarte diluată, deoarece apa pătrunde mereu în corpul lor, sărurile fiind preluate de apă.

2.Peștii de apă sărată: urină concentrată, conservând apa în corp, eliminând sărurile.

3.Amfibienii: urină diluată în apă, pe uscat elimină puțină urină pentru prevenirea deshidratării.

4.Reptilele din medii aride, păsările: rețin apa în corp.

5.Mamiferele din medii aride (uscate): urina concentrată.

Excreția la om-clasa a VI-a

Formarea urinei se realizează la nivelul NEFRONULUI prin etapele următoare:

1.FILTRAREA: corpusculul renal când are loc trecerea plasmei prin pereții capilarelor , rezultând  urina

                              primară= 1,8 l/zi dar care conține și substanțe utile corpului: glucoză, 

                              aminoacizi, săruri minerale, apă.

2.REABSORBȚIA: tubul urinifer, când are loc recuperarea totală sau parțială a substanțelor

                                  folositoare din urina primară realizându-se trecerea acestora din urină în

                                  capilarele din jurul tubului.

3.SECREȚIA: tubul urinifer, când din tub se elimină substanțe dăunătoare: amoniac, uree, acid

                           uric, rezultând urina finală =1,5l/zi, trece apoi în pelvisul renal, uretere,vezica

                            urinară (V=300-400ml).  

Desfășurarea micțiunii: când vezica urinară este plină, începe să se contracte, determinând deschiderea sfincterelor uretrei, astfel: cel intern-se deschide automat, cel extern- voluntar, controlat de scoarța cerebrală.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adaptări ale excreției la medii de viață diferite

 

Acest aspect se realizează astfel:

1.La plante –adaptarea la condițiile de mediu se face prin variații ale numărului stomatelor și ale

                     suprafețelor frunzelor.

2.La animale-adaptarea la aceste condiții:deșererturi, păduri, ape dulci sau sărate, s-a realizat prin

                      faptul că rinichii vertebratelor produc urina mai concentrată sau mai diluată.

Caracteristici:

a.Pești de apă dulce-au un volum mare de urină, care este mai diluată decât mediul intern.

b.Pești marini-au un volum mic de urină, care este mai concentrată decât fluidele din corp.

c.Vertebratele terestre-au un volum moderat de urină, care este mai concentrată decât fluidele din corp.

 

 

 

 

 

Rezultatele copiilor !

BACIU ANDRADA din clasa a VII a  B a obținut la etapa județeană a olimpiadei de educație tehnologică și aplicații practice PREMIUL al II-lea. Felicitări și mult succes ! 

Structura florii la angiosperme-clasa a VII-a

 Angiospermele sunt plante superioare care au sămânța închisă în fruct. Reproducerea este funcția organismelor de a se înmulți, asigurând menținerea speciei.Organele de înmulțire sunt: floarea, fructul, sămânța. Floarea se formează din mugurii de pe tulpină.

Elementele florii sunt:

-peduncul floral—codția cu care floarea se prinde pe tulpină.

-receptacul-partea pe care se fixează elementele florii

-caliciul-format din totalitatea sepalelor

-corola-formată din totalitatea petalelor

-androceul-totalitatea staminelor-partea bărbătească a florii: formată din anteră cu grăunciorul de polen și filament staminal.

-gineceul sau pistilul-partea femeiască a florii format din : ovar cu ovul, stil stigmat.

Compuși organici cu acțiune biologică: proteine-clasa a X-a

Proteinele sunt compuși macromoleculari naturali formați prin policondensarea α-aminoacizilor. O macromoleculă de proteină conține 50-1000 de resturi de α-aminoacizi.

Tipuri de aminacizi: esențiali (leucina, isoleucina, lisina, metionina, fenil-alanina, treonina, triptofan, valina, histidina) - nu pot fi creați de organism și trebuie să fie obținuți din alimente, neesențiali (alanina, asparagina, acidul aspartic, acidul glutamic, serina, arginina, cisteina, glutamina, glicina, tirozina, prolina) - sunt produși de organism din alți aminoacizi.

Exemple de proteine: cazeina din lapte, glutenul din grâu, albumina din albușul de ou, gelatina din oase, cheratina din păr, pene, unghii, copite, enzimele din organism, anticorpii produși de organism, hemoglobina din globulele roșii, fibrina din sânge.

Stare naturală

Proteinele se găsesc în: soia, ciuperci, fasole, linte, năut, nuci, alune, susan dar și în ouă carne, brânzeturi, lactate, pește, alge.

Proprietăți fizice

Proteinele sunt substanțe amorfe (necristaline), nu au  un punct de topire fix, suferind transformări sub acțiunea căldurii.

Proteinele solubile în apă sunt albuminele și globulinele.Exemple: cazeina din lapte, globulinele, albuminele sângelui, hemoglobina, albuminele ouălor, proteinele mușchilor: miogenul, miosina.

Proteinele insolubile în apă sunt scleroproteinele, fiind specifice regnului animal: cheratina din păr, unghii, copite, lână, piele, colagenul din cartilaje, elastina din ligamente, fibrina din fibrele de mătase naturală produsă de viermele de mătase.

Importanța

Proteinele au un rol vital în organismele vii deoarece  intră în alcătuirea organismului și anume: colagenul contribuie la forma corpului, cheratina formează părul, unghiile.

Au un rol de transport prin hemoglobina sângelui care transportă oxigenul, fierul.

Sunt biocatalizatori intrând în compoziția enzimelor, au rol în imunitate prin anticorpii care ne apără de virusuri.

 

Sistemul excretor la om-clasa a VI-a

 Alcătuirea=organe excretoare: rinichii + căile urinare

Căile urinare/excretoare-transportă urina: intrarenale: calice renale  pelvis renal (bazinet)

Căile extrarenale: uretere, vezica urinară: organ cavitar, situat în cavitatea abdominală, partea inferioară, uretra cu două sfinctere: extern, intern care reglează eliminarea urinei.

Rinichii: localizarea: cavitatea abdominală, zona lombară.

Forma:bob de fasole

Culoarea:roșie cafenie

Lungimea:12 cm

Alcătuirea: capsula renală-rol protector, zona corticală,

zona medulară: NEFRONII-unitatea structurală, funcțională a rinichiului format din corpuscul renal cu capsula Bowman care conține un glomerul: ghem de capilare, formate din arteriola aferentă, eferentă și tubul urinifer: tub contort proximal, tub intermediar,  tub contort distal, se continuă cu tubul colector.

Vascularizația: artera, vena renale.

Rolul: filtrarea sângelui, menținând constantă compoziția lui, rezultând urina.

Teoria protolitică a lui Brönsted-Lowry-clasa a IX-a

 Teoria Brönsted -Lowry este o teorie acido-bazică, numită și teoria protolitică, după care acizii sunt specii chimice care au tendința de a ceda protoni,

bazele sunt specii chimice care au tendința de a accepta protoni.

Conform teoriei protolitice, sunt consideraţi acizi şi compuşii precum ionul hidroniu (H₃O⁺), ionul amoniu (NH₄⁺), ionul carbonat acid (HCO₃^-), sunt considerate baze şi molecule precum amoniacul, dar şi anioni precum Cl^-, SO₄^-, deoarece pot accepta protoni, trecând în acizii corespunzători.

Clasificarea acizilor după numărul de protoni cedaţi de o moleculă:

• Monoprotici : cedează un singur proton: HCl, HI, HNO₃.
• Poliprotici : pot ceda doi sau mai mulţi protoni: H₂S, H₂SO₄, H₃PO₄.

Clasificarea bazelor după numărul de protoni acceptați de o moleculă:

• Monoprotice: acceptă un singur proton: NaOH, KOH, NH₃.
• Poliprotice: pot accepta doi sau mai mulţi protoni Ca(OH)₂, Zn(OH)₂, Al(OH)₃.

Exemple de acizi și baze, conform teoriei Brönsted–Lowry:

a.La dizolvarea acidului clorhidric în apă, protonul din molecula acidului este cedat moleculei de apă, cu formarea ionului hidroniu (H₃O⁺) și ionului clorură (Cl^-):

 

b.Amoniacul-bază deoarece dizolvându-se în apă, acceptă un proton de la molecula de apă, formându-se ionii: amoniu=NH₄⁺  , hidroxid =OH^-.

 

Orice acid, prin cedare de protoni, se transformă într-o specie chimică cu caracter de bază şi se numeşte baza conjugată a acidului. Orice bază, prin acceptare de protoni, se transofrmă într-o specie chimică cu caracter acid şi se numeşte acidul conjugat al bazei.

Conform teoriei protolitice, baza Brönsted are acidul ei conjugat, iar acidul Brönsted are baza lui conjugată. Cu cât un acid Brönstead este mai slab, cu atât el are o bază conjugată mai tare, respectiv cu cât o bază Brönstead este mai slabă, cu atât ea are un acid conjugat mai tare și invers.

Acid ⇄ Bază conjugată + H⁺

Bază + H⁺ ⇄ Acid conjugat

 

 

 

 

Alergiile-clasa a VIII-a

 Alergia=afecțiunea expunerii la alergeni la persoanele cu o anumită predispoziție.

Clasificarea alergenilor:

1.Respiratori: polen: amabrozia, păpădia, plopul, ulmul, mesteacănul, praful de casă, acarieni, gândaci, animale de companie, fungi: mucegaiul negru, peri, păr de pisică, rar câine.

2.Alimentari: lapte de vacă, căpșuni, albuș de ou.

3.De la insecte: venin de albine, viespe-fatale.

4.De la paraziți: viermii intestinali: limbric, trichina.

5.De la medicamente: penicilina, oxacilina, ampicilina.

6.Chimici: produse cosmetice.

Simpotomele reacțiilor alergice sunt: rinoreea-secreție nazală abundentă, astmul bronșic,

senzația de sufocare, erupții, eczeme, dermatite de contact la nivelul pielii, înroșirea ochilor, lăcrimare abundentă.

Șocul anafilactic=reacția alergică rapidă și foarte intensă.

Prevenirea: evitarea contctului cu alergenii, tratamente de reducere a alergiei.

-menținerea curățeniei

-purtarea permanenăt a unei doze de adrenalină.

Astmul

Afecțiune cronică inflamatorie a căilor respiratorii.

Cauzele: asocieri între factorii genetici și de mediu

Crizele de astm: în anumite condiții, amplificarea unor semne: rspirație greoaie, tuse, expunerea la factorii declanșatori de la muncă, sezonieri: polen, mucegai, întâmplători: aer rece, păr de animale, stres, fum de țigară.

Tipuri de astm: bronșic: alergic, de efort,  ocupațional

Tratament: de întreținere

De urgență : folosirea unui inhalator –dilatarea bronhiilor

Este recomandat de medicul pneumolog.

 

Excreția la plante-clasa a VI -a

 Este procesul prin care plantele elimină diferite substanțe folositoare dar în exces: apa, nectar, parfumuri.

Transpirația= eliminarea apei sub formă de vapori.

Organul vegetativ -frunza

Structurile responsabile-stomatele

Factorii interni: densitatea stomatelor: plantele din zonele umede au multe stomate –elimină apa, suprafața frunzelor: frunzele mici au  stomate puține pentru a reduce transpirația.

Factorii externi: temperatura, umiditatea, lumina-puternice-transpirația mare, vântul-îndepărtează vaporii, iar valorile scăzute ale acestor factori închid stomatele.

Importanța: circuitul apei în natură, ajută mecansimul pasiv de absorbție a apei prin rădăcină, favorizează respirația,fotosinteza-deschiderea ostiolei, evitarea încălzirii excesive a plantei.

Respectăm semnele și regulile de circulație

 În cadrul orelor de educație tehnologică și aplicații practice elevii clasei a VI-a au desfășurat o minicampanie la clasele primare despre următoarele subiecte: semne de circulație și semnificația lor, reguli de circulație, reguli de comportament în mijloacele de transport în comun și accidentele posibile și prevenirea lor. Impactul activității  a fost benefic pentru ambele părți, consolidând relațiile dintre colegi dar și prețuirea muncii fiecăruia.

                                                         

               

            

             

Ecomărțișorul 2025

 

Educația stradală-clasa a VI-a

Regulile  de circulație pentru:

1.Pietoni:

-circulă pe trotuare, în lipsa lor, pe partea stângă a direcției de mers

-traversarea străzii –zebră-culoarea verde a semaforului

-asigurarea înainte de traversarea străzii.

2.Bicicliștii:

-copiii sub 14 ani nu pot circula pe drumurile publice

-deplasarea –doar pe pistele amenajate/marginea șoselei

-schimbarea direcției de mers-ridicarea mâinii

-echipament corespunzător

3.În mijloacele de transport în comun:

-se urcă pe ușa din spate

-după coborâre nu se va traversa prin fața/spatele vehiculului

-așteptarea –în stații/locuri amenajate

4.În mașina cu părinții:

-copiii călătoresc pe bancheta din spate a mașinii, cu centura fixată

-șoferul –odihnit, calm, fără folosirea telefoului.

 

Adaptări ale locomoției la diferite medii de viață-clasa a VII-a

 Scheletul vertebratelor este alcătuit din aceleași oase ca și ale omului însă prezintă modificări în funcție de mediul de viață și anume:

1.Mediul terestru: amfibienii-salturi, reptile-târâre, păsări –struțul-prin mers, mamifere: mers:

plantigrad-om, digitigrad-feline, unguligrad (copitat)-cal, cârtița (subteran)-membre anterioare-săpatul galeriilor.

2.Mediul acvatic: înot-pești:înotătoare, amfibieni-degetele au membrană interdigitală, broaștele țestoase-palete înotătoare, păsările acvatice: membrana interdigitală, sebum (grăsime) pentru penaj (impermeabil), mamifere acvatice (foca)-două membre anterioare scurte dispuse lateral, două membre posterioare unite cu coada-rol de cârmă.

3.Mediul aerian: zbor: păsările: forma aerodinamică, corp acoperit cu pene, puf, fulgi, membre

anterioare transformate în aripi, oase pneumatice (goale), osul pieptului –carena cu mușchi dezvoltați, zbor planat-barză, ramat-colibri, mamifere zburătoare: liliac, veverița zburătoare.

 

Ambalarea și etichetarea produselor alimentare--clasa a V-a

Ambalajul este numit „vânzătorul mut”, fiind pentru cumpărători un criteriu important de a cumpără un produs, protejând produsul.

Este confecționat din materiale diverse: plastic, lemn, textil, carton, hârtie, metal, reciclabile, având simboluri pentru produsele ecologice: eticheta ecologică a U.E., sigla națională „ae”, simbolul eco-ambalajului, pentru reciclare.

Are atașată o etichetă pe care sunt înscrise elementele de: identificare, informare, grafice, publicitare:

-denumirea/marca alimentului

-cantitatea netă

-valorile: nutritivă, energetică

-ingredientele

-termenul de valabilitate/de garanție

-condițiile de depozitare/de transport, când este cazul

-denumirea comercială, sediul producătorului, distribuitorului

-țara de origine/locul de origine

-instrucțiuni de utilizare

-codul de bare care cuprinde mai multe linii care indică: țara de origine, producătorul, denumirea produsului, numărul de control al codului.

Efectele negative ale transportului/distribuției energiei electrice asupra mediului-clasa a VIII-a

Formele de poluare ale mediului produse de transportul energiei electrice sunt:

-vizuală: degradarea estetică a peisajului

-sonoră: zgomotele puternice produse de transformatoare, liniile de înaltă tensiune

-electromagnetică: perturbări ale emisiilor radio/tv (o distanță de 200-300 m față de liniile de înaltă tensiune este considerată sigură)

-psihică: teama produsă de apropierea de rețelele electrice

-ecologică: defrișarea pădurilor, ocuparea terenurilor

Efectele negative ale distribuției/consumului energiei electrice sunt:

-incendiile provocate din cauza defecțiunilor echipamentelor electrice

-scurgeri accidentale de electrolit, ulei electroizolant.

 

 

Filumul Gimnosperme și angiosperme-clasa a IX-a

Gimnosperme=plante superioare care au sămânța neînchisă în fruct.

Caracteristici: au florile bărbătești: saci cu polen, femeiești: carpele cu ovule= conuri=CONIFERE

Frunzele=ace, au rășină (protecție:frig, paraziți)=rășinoase, polenizarea-vânt.

Exemple: pinul, molidul, bradul, zâmbrul, jneapănul, zada,laricele-frunze căzătoare, protejată, tisa-protejată, toxică, tuia-arborele vieții.

Angiosperme=plante superioare cu sămânța închisă în fruct.

Caracteristici: floarea: peduncul, recepatcul, sepale=caliciu, petale=corola, staminele=androceu-partea bărbătească a florii: filament staminal, antera cu polen, gineceu=pistil=partea femeiască, format din: ovar cu ovule, stil, stigmat.

Polenizarea: insecte, păsări colibri, liliacul, vântul.

Sămânța: are embrion, cotiledon: rezerva de hrană a embrionului, după numărul cotiledoanelor

sunt: monocotiledonate, dicotiledonate.

Clasa monocotiledonate:

1.Familia Liliaceae: crinul, usturoiul, ceapa, laleaua.

2.Familia Amarylidaceae: ghiocel, narcisa.

3.Familia Iridaceae: irisul-stânjenel

4.Familia Orchidaceae: poroinicul, papacul doamnei.

5.Familia Gramnineae: cereale: grâul, porumbul, secara, orzul, ovăzul.

6.Familia Palmae: palmieri: curmal, cocotier.

7.Familia Musaceae: bananier.