Echilibrul ecologic reprezintă schimburile echilibrate dintre populație, biocenoză și biosferă cu mediul său de viață.
De
exemplu: lanțul trofic: P-C1-C2-C3: între cele patru populații de producători,
consumatori primari, secundari și terțiari există atâția indivizi într-o
populație câț poate hrăni populația anterioară.
Caracteristici:
-acest
echilibru nu este fix, fiind modificat de factorii întâmplători-cresc/scad
efectivul unei populații: exemplu: seceta, lipsa hranei.
-cauzele dezechilibrelor ecologice:
·
supraexploatarea
resurselor biosferei: exploatările forestiere iraționale duc anual la dispariția
milioanelor de hectare de pădure.
·
restrângerea
biodiversității: dispariția speciilor duc la ecosisteme nestabile.
·
restrângrea
ecosistemelor naturale: omul actual antropizează mediul-îl
adaptează la nevoile lui, deși ar trebui să fie invers: agricultura intensivă,
extinderea așezărilor umane, revoluția industrială.
·
introducerea
unor specii noi în ecosisteme: introducerea iepureului
european în Australia unde a distrus suprafețe mari de pajiști.
·
poluarea:
poluanții radioactivi, chimici, afectează consumatorii de vârf, care au rol în
autoreglarea biocenozei.
-măsuri de combaterea dezechilibrelor ecologice:
o
educația:impregnarea
în conștiința omului a respectului față de mediul înconjurător.
o
stabilirea unei strategii: reglementarea exploatării, a
pescuitului, a vânătorii, monitorizarea efectivelor, selecția populațiilor care
ocupă suprafețe mici suprapopulate.
o
monitorizarea individuală pentru speciile amenințate grav pentru
a-și reface efectivele viabile.
o
măsuri de asigurarea reproducerii pentru speciile aflate în pragul
dispariției, pentru menținerea în patrimoniul genetic planetar.
o
înființarea rezervațiilor naturale, a parcurilor naționale.
o
refolosirea, gestionarea corectă a deșeurilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu