Cariotipul uman normal-clasa a VIII-a

Este reprezentarea grafică a cromozomilor dintr-o celulă, așezați în ordinea mărimii lor.

Alcătuirea: 23 perechi de cromozomi din care 22 de perechi sunt identice la femei, bărbați=autozomi, o pereche diferă: femei=xx, bărbați=xy numindu-se heterozomi.

Tipuri:

1.22 perechi de cromozomi autozomi + o pereche de heterozomi=xx: 44 + xx la femei

2.22 perechi de cromozomi autozomi + o pereche de heterozomi =xy: 44 + xy la bărbați

Alcătuirea unui cromozom: două brațe identice=cromatide și un centromer.

Clasificarea cromozomillor după poziția centromerului:

a.metacentrici: centromerul situat median, are brațele egale

b.submetacentrici: centromerul situat la distanță de regiunea mediană, are brațele inegale

c.acrocentrici: centromerul situat aproape de unul dintre capetele cromozomului,  brațele inegale.

d.telocentrici: centromerul situat la un capăt al cromozomului.

 

 

 

 

Encefalul-clasa a VII-a

Localizare: cutia craniană

Alcătuire: creier mare, mic, trunchiul  cerebral

Emisferele cerebrale=creierul mare

Alcătuirea externă

-două emisfere separate printr-un șanț interemisferic, unite la bază prin substanță albă

-șanțuri adânci =LOBI PERECHE: -PARIETALI, TEMPORALI

                                       NEPERECHE: FRONTAL, OCCIPITAL

-șanțuri superficiale =CIRCUMVOLUȚIUNI/CUTE

Alcătuirea internă

-substanță cenușie-exterior = SCOARȚA  CEREBRALĂ =CORTEXUL: corpii neuronilor

-substanța albă=interior =axonii neuronilor

Funcțiile :

1.Procesează informațiile de la organele de simț transformându-le în senzații:

-în ariille senzoriale – senzațiile vizuale-lobul occipital, auditive-lobul temporal, olfactive-fața internă a lobului temporal, gustative-partea inferioară a lobului parietal.

-în aria senzitivă principală-senzațiile tactile, termice, dureroase, de presiune: o zonă din lobul parietal.

2.Asigură controlul activității musculare prin aria motorie principală –se controlează mișcările voluntare.

3.Controlează personalitatea –scoarța cerebrală-sediul conștiinței, al activităților nervoase superioare: arii din lobul frontal-decizii, idei noi, creative, comportamente sociale, arii din lobii temporali-voința, emoțiile, memoria.

 

 

Celula vegetală-clasa a VI-a

 

Structura și ultrastructura celulei procariote-clasa a IX-a

Procariotele=organisme unicelulare din regnul Monera  care au un nucleu fals=NUCLEOID, nu au mitocondrii, nici cloroplaste.

Structura:                                                     

-peretele celular- exterior :forma specifică celulei, format din MUREINĂ=acizi organici + zaharuri + aminoacizi

Unele procariote au un înveliș gelatinos   formând   capsula: polizaharide + polipeptide

La bacteriile patogene, capsula indică gradul ridicat  de virulență.

-membrana plasmatică-interior

-citoplasma: între membrană-nucleu: sistem coloidal: substanțe organice, anorganice, organite: ribozomi, vacuole, corpsuculi clorofilieni doar la bacteriile fotosintetizante.

- nucleiodul: un cromozom circular:  o molecula de ADN + plasmide (material genetic accesoriu).

 

 

Proprietăți fizice măsurabile

 Andrei din clasa a VII a a măsurat cu balanța de laborator un creion, aflând că are un gram. 

Evidențierea conductibilității termice-clasa a VII-a

 Pentru acest experiment sunt necesare următoarele ustensile: un stativ, bara de fier, ceară, trei piuneze, o spirtieră, Se prinde bara de fier de stativ, apoi se lipesc cu ceară piunezele, se aprinde spirtiera și se apropie de un capăt al barei, încălziți-o timp de câteva minute. Se observă cum cad piunezele ceea ce demonstrează că ceara s-a topit iar bara de fier conduce căldura. 

Celula, unitatea de bază a tuturor organismelor-clasa a VI-a

 Celula=unitatea structurală și funcțională a organismelor vii.

Structură:

-componente comune celulei vegetale, animale:

·         membrana celulară-rol protector

·         citoplasma-conține organitele celulare

·         nucleu-centrul de comandă

·         mitocondria-rol respirator,energetic

·         ribozomii-producerea proteinelor

·         reticul endoplasmatic, lizozomi, complex Golgi

Organitele specifice celulei vegetale:

• cloroplastele-rol în fotosinteză prin clorofilă
• vacuolele-rol în hrănire: apă, vitamine.
• peretele celular-rol protector, asigură forma specifică.

Clasificarea celulelor:

I.După structură:

1.PROCARIOTĂ:organismele unicelulare din regnul Monera: bacterii, algele albastre-verzi, au un nucleu fals.

2.EUCARIOTA: organismele din regnurile:Protista, Fungi, Plante, Animale

II.După mărime:

-macroscopice (observate cu ochiul liber): tomate, citrice.

-microscopice: din bulbul de ceapă.

III.După formă:sferice, rotunde, cilindrice.

 

 

 

 

 

Prezentarea microscopului optic-lucrare practică-clasa a V a

1.Materiale necesare: microscoape optice.

Microscopul optic este alcătuit din următoarele părți:

aMecanică: stativul cu masa și clemele de fixare. Ajută la susținerea microscopului și la fixarea preparatului microscopic.Viză macrometrică-ridicara/coborârea masei. Viza micrometrică-obținerea unei imagini de detaliu.Turela-fixarea obiectivelor.

b.Optică: ocular, tub optic, obiective, oglindă. Are rol în formarea imaginii.

2.Desfășurarea lucrării:

-luminarea uniformă a câmpului microscopic

-fixarea imaginii preparatului

-observarea preparatului

3.Concluzii/observarea preparatului microscopic: desen.

Reacții chimice-clasa a VIII-a

            În natură sau în laborator au loc fenomene chimice, care schimbă compoziția substanțelor, numite și reacții chimice.

            Reacția chimică este fenomenul prin care substanțele denumite reactanți se transformă în alte substanțe noi, denumite produși de reacție.

Exemple: 2H₂ + O₂  rezultă 2H₂O  reactanții: hidrogen, oxigen, iar produsul de reacție: apa.

S + O₂ rezultă SO₂   Reactanții: sulf, oxigen, produsul de reacție: dioxid de sulf (gaz toxic)

Zn + 2HCl rezultă H₂↑ + ZnCl₂   Reactanții: zinc, acidul clorhidric, produșii de reacție: hidrogen, clorura de zinc.  Săgeata în sus se citește „se degajă”

C + O₂  rezultă CO₂  Reactanții: carbon, oxigen, produsul de reacție: dioxid de carbon.

Semnul +  dintre formulele reactanților se citește ca „reacționează cu ” iar rezultă printr-o săgeată se citește ca  „formează”.

AgNO₃ + NaCl rezultă AgCl↓ + NaNO₃   Reactanții: azotat de argint, clorura de sodium, produșii de reacție: clorura de argint-substanță greu solubilă (precipitat) care se depune, iar săgeata în jos înseamnă „se depune”.

 

Țesuturile animale-clasa a X-a

1.EPITELIAL: pluristratificat, avascular (fără vase de sânge)

a.epiteliu de acoperire=epiderma-exterior, mucoase= interior    au  rol protector

b.epiteliu senzorial- organele de simț-rol senzorial

c.epiteliu glandular=glande: exocrine: glande  salivare-saliva

                                             endocrine-hipofiza-=hormonul de creștere-STH

                                              mixte-pancreas- suc pancreatic, insulina.

2.CONJUCTIV: celule , fibre conjunctive , substanța fundamentală: moale, dură, semidură.

Clasificare:  conjunctiv moale: ex.adipos-grăsime, fluid-ex-sângele, semidur-cartilaginos=pavilionul urechii, dur-osos=scheletul corpului

3.MUSCULAR:fibre musculare netede=mușchii organelor interne, vaselor de sânge

                                                       Striate=mușchii scheletici

                                                      Striat de tip cardiac=miocard=mușchiul inimii

4.NERVOS= neuroni + celule gliale

 

Energia convențională și neconvenională-clasa a VIII-a

Sursele convenționale sunt:

  I.combustibilii fosili:

1.Petrolul: substanță lichidă, neagră-gălbuie, cu o vâscozitate ridicată.

Extras: zăcăminte de la adâncimi mari cu sonde.

Utilizări: prin rafinarea lui: benzina, motorina, kerosenul.

Rezerve: 230 miliare tone, consum anual: 4,5 miliarde tone.

Estimarea utilizării: încă 50 de ani.

2.Cărbunele: rocă-resturile plantelor de-a lungul erelor geologice.Conține carbon.

Tipuri: huila, antracit, turba, lignit

Utilizări: combustibil, producerea de energie electrică, materie primă în industria chimică, metalurgie.

Rezerve: peste 1100 miliarde tone.

Etimarea utilizării: 142 de ani la un consum anual de 7,7 miliarde tone.

3.Gazele naturale: amestecuri de gaze inflamabile.

Rezerve: 190 000 de miliarde de metri cubi.

Estimarea utilizării: 25 de ani la un consum anual de 4000 de miliarde de metri cubi.

4.Uraniul: zăcăminte=minereu de uraniu. Kazahstan –cel mai mare producător.

Rezervele: 5,5 milioane tone.

II.Apele curgătoare-regenerabile-energie electrică obținută în hidrocentrale.

Sursele  neconvenționale sunt: 

1.Energia solară este captată cu panourile solare folosindu-se la: obținerea electricității, încălzirea apei.

Avantaje: este inepuizabilă, în două minute planeta noastră primește de la soare tot atâta energie cât produce umanitatea într-un an.

2.Energia eoliană este dată de puterea vântului: navele, mori de vânt –trecut, prezent: obținerea energiei electrice astfel: energia eoliană este captată cu turbinele grupate în parcuri eoliene.

3.Energia mareelor=mareomotrică: curenții de adâncime din apa mării din timpul fluxului, refluxului.

4.Energia geotermală: obținută din căldura internă din interiorul Pământului prin apa fierbinte, aburii captați din zonele cu activitate vulcanică, tectonică: încălzirea locuințelor, energie electrică.

5.Biomasa: forme de material vegetal, animal plante:  rapița, maniocul prin fermentarea lor se obține biogazul, cu  proprietăți asemănătoare  gazelor naturale.

Atomul-clasa a IX a

 Atomul este cea mai mică particulă dintr-o substanță, neputând fi divizat prin procedee chimice obișnuite.

Structura atomului:

1. Nucleul este partea centrală a atomului:  particule numite nucleoni:

• Protoni, particule încărcate cu sarcină pozitivă= p⁺¹.
• Neutroni, particule neutre din punct de vedere electric= n⁰.

2. Învelișul electronic format din electroni care gravitează în jurul nucleului, au sarcină negativă=e^-1 sau ē.

Numărul atomic, Z = nr. p⁺ = nr. ē

Numărul de masă, A = nr. p⁺ + nr. n⁰

Numărul de neutroni din nucleu: N = A – Z

Învelișul electronic are o structură stratificată: format din șapte straturi concentrice nucleului și numerotate de la nucleu către exterior cu 1, 2, 3, 4 ..7 sau cu litere: K, L, M, N, O, P și Q. Într-un atom, electronii tind să ocupe pozițiile cele mai stabile, caracterizate de energia cea mai mică. Energia straturilor crește de la primul strat din jurul nucleului spre exterior.

Caracteristicile electronilor:

• Sunt identici, au masa=9,1 X 10^-31 kg
• Aceleași dimensiuni
• Aceeași sarcină electrică:q= 1,6 x 10¹⁹ C

Configurația electronică-distribuția electronilor în: straturi, substraturi, orbitali.

Orbitalul-o regiune din spațiu din jurul nucleului unde există probabilitatea cea mai mare de a găsi electroni.

Clasificarea orbitalilor:

1.      Orbitalii de tip s au formă sferică, fiecare strat conține un singur orbital de tip s. Substratul s are maxim 2 electroni.

2.      Orbitalii de tip p au formă bilobară, fiecare strat conține trei orbitali p.  Substratul p are maxim 6 electroni.

3.      Orbitalii de tip d apar de la stratul 3 și sunt în număr de 5. Substratul d are maxim 10 electroni.

4.      Orbitalii de tip f apar de la stratul 4 și sunt în număr de 7. Substratul f are maxim 14 electroni.

Numărul maxim de electroni de pe un nivel energetic este:= 2n², unde n = numărul.stratului.

Regulile pentru configurația electronică sunt:

-ocuparea cu electroni se face începând cu stratul K

-un orbital poate fi ocupat de doi electroni de spin opus.Mișcarea de rotație orientată a electronului în jurul propriei axe se numește mișcare de spin.

-regula lui Hund: un orbital se va ocupa cu al 2-lea electron doar după ce toți orbitalii substratului respectiv se ocupă cu câte un electron.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Legături chimice-clasa a X a

Cele mai importante elemente organogene (componente ale substanțelor organice) sunt carbonul, hidrogenul, oxigenul, azotul, sulful și fosforul, halogenii (fluorul, clorul, bromul și iodul),

Elementele organogene sunt nemetale, compușii organici se formează prin legături covalente. Covalența unui element chimic este dată de numărul de electroni puși în comun.

• Clasificarea legăturilor covalente:
• I. După tipul atomilor:
• 1. Legatură covalentă nepolară -punerea în comun de electroni între atomi identici-rezultă substanțe simple moleculare (H₂, N₂, O₂, F₂, Cl₂, Br₂, I₂ ).
• Exemple:
• a) formarea moleculei de hidrogen ( H₂ ):   
  
  
   2.Legătură covalentă polară-punerea în comun de elctroni între atomii diferiți-rezultă compuși moleculari-ex:CH₄ (metanul).

II.După nr.perechilor de electroni puse în comun sunt:

• Legătură covalentă simplă (sigma): o pereche de electoni
• Dublă: două perechi de electroni
• Triplă: trei perechi de electroni.

Clasificarea catenelor după tipul de legătură dintre atomii de carbon:

1. Catene saturate în care apar numai legături simple (σ) între atomii de carbon:

• Exemplu: butan
• CH₃-CH₂–CH₂-CH₃
  
  

2. Catene nesaturate în care apare cel puțin o legătură π (dublă sau triplă) între atomii de carbon:

• Exemplu: 2-butenă
• CH₃-CH=CH-CH₃

3. Catene aromatice în care atomii de carbon formează cicluri benzenice

• Exemplu: benzen

 

După felul așezării atomilor de carbon în catenă sunt:

• Catene liniare
• Catene ramificate
• Catene ciclice.

Clasificarea atomilor de carbon din catene sunt:

• Primari
• Secundari
• Terțiari
• Cuaternari

Pentru stabilirea structurii chimice a unui compus organic sunt necesare:

1.Analiza calitativă: speciile de atomi

2.Analiza cantitativă: numărul de atomi

3.Formula procentuală=masa unui element din 100 grame substanță analizată.

4.Formula brută

5.Formula moleculară

6.Formula structurală: de structură plană=Lewis, spațială.