Extragerea pigmenților clorofilieni-Lucrare practică-clasa a VI-a

 Materiale necesare: frunze de mușcată/begonia, mojar cu pistil, acetonă, pahare Berzelius, pâlnii de filtrare, hârtie de filtru, eprubete, stativ pentru eprubete.

Desfășurarea lucrării: se rup frunzele mărunt, apoi se pun în mojar strivindu-le cu pistilul și amestecându-le cu acetona. Se toarnă amestecul în paharul Berzelius și se filtrează.

Obsrvarea preparatului/Concluzii: se obține o soluție de culoare  verde intens care cuprinde pigmenții asimilatori (verzi și galbeni) care au fost extrași din cloroplastele frunzelor.

Sistemul circulator la mamifere-clasa a X-a

Sistemul circulator=inima + vase de sânge : artere, vene, capilare

Inima: localizare-cavitatea toracică, între cei doi plămâni, deasupra diafragmei

Alcătuire: două atrii-separate prin septul interatrial

-valvulele sunt: atrioventriculare-permit sângelui să treacă numai din atrii în ventricule,  semilunare-nu permit sângelui să intre în artere din inimă. 

Două ventricule –separate prin septul interventricular

Straturile inimii

-endocard-stratul intern, căptușește încăperile inimii

-miocard-mușchi striat de tip cardiac

-epicardul-o membrană subțire care acoperă miocardul

-pericardul-un sac fibro-seros care învelește inima.

Rol-pomparea și circulația sângelui care este :

1.MARE (sistemică): Ventriculul stâng-transportă sânge oxigenat (arterial)-artera aortă-corp-sânge neoxigenat (venos)-vena cavă superioară, vena cavă inferioară-atriul drept.

2.MICĂ (pulmonară) –Ventriculul drept-sânge neoxigenat-plămâni-sânge oxigenat-vene pulmonare (4)-Atriul stâng.

Caracteristicile circulației: dublă (mică, mare), închisă (vasele de sânge au prerți proprii), completă (sânge oxigenat nu se amestecă cu cel neoxigenat).

Bolile: infarctul miocardic, hipertensiunea arterială, accidentul vascular, ateroscleroza, varicele.

Igiena organelor de simț-clasa a VII-a

 1.Factorii de risc: mecanici, fizici: lovituri, obiecte ascuțite, lichide la diferite temperaturi, lumina prea slabă, prea puternică, zgomotele puternice, prelungite, temperaturile ridicate.

2.Factorii chimici: HCl-acid clordidric, baze: soda caustică, petrol, benzină, detergenți.

3.Factori biologici: bacterii, ciuperci, virusuri.

Reguli de igienă: evitarea folosirii/introducerii obiectelor în urechi, nas, ochi, gură.

-evitarea strigăturilor, loviturilor în ureche.

-protejarea capului, extremităților împotriva frigului.

-eliminarea dopului de ceară  de către  medic.

-tratarea infecțiilor faringelui

Boli: micoza, acneea, rinita alergică, conjuctivita, otita, stomatita aftoasă, polipii

Utilizările acetilenei-clasa a X -a

 obținerea solvenților

-obținerea maselor plastice

-prepararea cauciucului sintetic

-obținerea acidului acetic, a alcoolului etilic

-în aparatul de sudură autogenă (sudură a două piese metalice realizată cu ajutorul unui metal topit la o flacără oxiacetilenică)

Recapitulare-Hrănirea-clasa a VI-a

Hrana este necesară organismelor pemtru energia necesară supraviețuirii.

1.Hrănirea la plante-autotrofă-prin fotosinteză:

• Transformă seva brută, dioxidul de carbon în substanțe organice, oxigen,
• Se face în prezența luminii care este absorită de clorofilă, în frunză,
• Schimburile gazoase se fac în stomate,
• O influențează factori interni, externi,
• Asigură oxigenul, hrana viețuitoarelor, menținând constantă compoziția aerului atmosferic.

2.Hrănirea la animale-heterotrofă:

Sistemul digestiv este format din: tubul digestiv: cavitatea bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, gros și glandele anexe:  salivare, ficatul, pancreasul.

Alimentele conțin:

a.substanțe organice: proteine, glucide, lipide, vitamine

b.substanțe anorganice: apă, săruri minerale.

Digestia este procesul de transformare mecanică, fizică, chimică a substanțelor organice complexe în nutrimente care trec în sânge apoi în celule, unde ajunge energia.

Etapele digestiei:

1.Bucală-bol alimentar prin procesele: masticație, deglutiție

2.Gastrică-bolul alimentar + sucul gastric: are enzime rezultă chimul gastric

3.Intestinală-chimul gastric + sucurile: intestinal, pancreatic, biliar rezultă chilul intestinal.

Alte tipuri de hrănire:

• Heterotrofă saprofită: folosesc substanțele organice provenite din organismele moarte,
• Heterotrofă parazită: folosesc substanțele oragnice provenite din organismele vii, îmbolnăvindu-le,
• Mixotrofă : au hrănire autotrofă dar și heterotrofă: plantele carnivore, semiparazite.

 

 

Legea lui Avogadro, volumu molar și densitatea gazelor-clasa a IX-a

Legea lui Avogadro este definită astfel: volume egale de gaze diferite aflate în condiții identice de presiune, temperatură conțin același număr de molecule.

Numărul lui Avogadro=N_A, este o constantă universală, reprezentând: numărul de particule, care sunt: atomi, molecule, cationi, anioni, dintr-un mol de substanță.

Numărul de moli se notează cu litera grecească „niu”-ѵ:

Numărul lui Avogadro==6,023 x 10²³ particule

Volumul molar: un mol de orice gaz ocupă în condiții normale de temperatură și presiune un anumit volum, cu valoarea de 22,4 L/mol.

Numărul de moli=Volumul gazului (L)/Volumul molar (L/mol).

Densitatea este raportul dintre masa gazului și volumul masei de gaz.

ᵖ (ro) = m/v

 

 

Interacții intermoleculare-clasa a IX-a

Sunt legăturile chimice stabilite între molecule, fiind mult mai slabe decât legăturile chimice având un rol important în determinarea proprietăților fizice ale compușilor moleculari.

Clasificarea:

1.Legătura de hidrogen apare în compuși ca: HF, H₂O, NH₃

2.Legătura dipol-dipol apare între dipoli, adică moleculele polare ca: HCl, HBr, H₂S prin atracția electrostatică a polilor de semn opus.

3.Forțe van der Waals sunt forțele de atracție/respingere de putere relativ mică între moleculele nepolare: Cl₂, I₂, CH₄ sau foarte slab polare: SO₂

Apa

 

Apa și energia electrică din Zalău

Proiect realizat de Silaghi Sara-clasa a VI-a

 

Economisirea apei

Proiect realizat de Andreea Mureșan-clasa a VI-a

 

Dovezi ale evoluției-clasa a VIII-a

EVOLUȚIA= o succesiune de evenimente irepetabile care generează formațiuni biologice noi.

Clasificarea dovezilor

1.INDIRECTE

a.BIOGEOGRAFIEI: răspândirea plantelor, animalelor este consecința anumitor legi naturale.

Fiecare specie ocupă un anumit areal.

Exemplul stejarului: în zona europeană este o specie de stejar cu o anumită formă a frunzelor. apare în Extremul Orient o altă specie.

Asemănarea dintre cele două specii, chiar situate la distanță foarte mare este: descendența dintr-un strămoș comun dar ulterior ca urmare a separării arealului au apărut cele două specii.

b.SISTEMATICII  vegetale, animale: înrudirea dintre organisme pornind de la existența unor trăsături comune organismelor=ARBORI GENEALOGICI.

Exemplu:arborele genealogic al mamiferelor are la bază insectivorele primitive aflate azi în Asia de Sud-Est. Au proprietăți comune cu : carnivorele și primatele .

Asemănarea=o descendența dintr-un strămoș comun

c.ANATOMIEI COMPARATE: un plan de structură fundamental comun organsimelor suferă transformări în funcție de mediul de viață.

Exemplu: conformația membrelor anterioare la diferite vertebrte.

d.EMBRIOLOGIEI: această știință =EMBRIOLOGIA= arată că șirul de forme pe care-l parcurge un organism de la celula-ou la adult.

Exemplu: comparându-se embrionii diferitelor vertebrate s-a observat că în prima fază toți embrionii se aseamănă puternic între ei.

e.PALEOTOLOGIEI: studiază viețuitoarele dispărute și legătura cu cele actuale.

Exemplu: fosila ARCHAEOPTERYX –strămoș al păsărilor actuale: veriga intermediară între reptile-păsări.

Caractere de reptile: coadă de reptilă, fălci cu dinți

Caractere de pasăre: corp cu pene, membrele anterioare-aripi.

f.BIOCHIMIEI: toate organismele sunt formate din aceleași substanțe, structura, funcțiile acizilor nucleici sunt aproximativ identice la toate viețuitoarele.

g.CITOLOGIEI: prezintă asemănările structurale și funcționale dintre tipurile diferite de celule.

2.DIRECTE =observațiile, datele experimentale ale geneticii

Exemplu: evoluția la nivelul populațiilor urmărită la fluturele Biston betularia din Anglia ,  în 100 de ani, formele închise la culoare au devenit majoritare, datorită industrializării .

Astfel, aceste forme au avantaje iar cele deschise au dezavantajul de a fi observate mai ușor de păsările răpitoare.

 

 

 

 

Sistemul circulator la mamifere-clasa a X a

Sistemul circulator=inima + vase de sânge : artere, vene, capilare

Inima: locallizare-cavitatea toracică, între cei doi plămâni, deasupra diafragmei

Alcătuire: două atrii-separate prin septul interatrial

-valvulele sunt: atrioventriculare-permit sângelui să treacă numai din atrii în ventricule,  semilunare-nu permit sângelui să intre în artere din inimă. 

Două ventricule –separate prin septul interventricular

Straturile inimii

-endocard-stratul intern, căptușește încăperile inimii

-miocard-mușchi striat de tip cardiac

-epicardul-o membrană subțire care acoperă miocardul

-pericardul-un sac fibro-seros care învelește inima.

Rol-pomparea și circulația sângelui care este :

1.MARE (sistemică): Ventriculul stâng-transportă sânge oxigenat (arterial)-artera aortă-corp-sânge neoxigenat (venos)-vena cavă superioară, vena cavă inferioară-atriul drept.

2.MICĂ (pulmonară) –Ventriculul drept-sânge neoxigenat-plămâni-sânge oxigenat-vene pulmonare (4)-Atriul stâng.

Caracteristicile circulației: dublă (mică, mare), închisă (vasele de sânge au prerți proprii), completă (sânge oxigenat nu se amestecă cu cel neoxigenat).

Sistemul circulator la mamifere-clasa a X a

 Sistemul circulator=inima + vase de sânge : artere, vene, capilare

Inima: locallizare-cavitatea toracică, între cei doi plămâni, deasupra diafragmei

Alcătuire: două atrii-separate prin septul interatrial

-valvulele sunt: atrioventriculare-permit sângelui să treacă numai din atrii în ventricule,  semilunare-nu permit sângelui să intre în artere din inimă. 

Două ventricule –separate prin septul interventricular

Straturile inimii

-endocard-stratul intern, căptușește încăperile inimii

-miocard-mușchi striat de tip cardiac

-epicardul-o membrană subțire care acoperă miocardul

-pericardul-un sac fibro-seros care învelește inima.

Rol-pomparea și circulația sângelui care este :

1.MARE (sistemică): Ventriculul stâng-transportă sânge oxigenat (arterial)-artera aortă-corp-sânge neoxigenat (venos)-vena cavă superioară, vena cavă inferioară-atriul drept.

2.MICĂ (pulmonară) –Ventriculul drept-sânge neoxigenat-plămâni-sânge oxigenat-vene pulmonare (4)-Atriul stâng.

Caracteristicile circulației: dublă (mică, mare), închisă (vasele de sânge au prerți proprii), completă (sânge oxigenat nu se amestecă cu cel neoxigenat).

Pielea-clasa a VII-a

Localizare: exteriorul corpului

Alcătuire: straturile: epiderma, derma și hipoderma + anexele pielii: cornoase: unghiile, firele de păr, glandulare: glandele sebacee-sebum, sudoripare-sudoarea, mamare-laptele matern.

1.Epiderma-epiteliul de acoperire, pluristratificat, avascular: strat  cornos-suprafață, celule cu cheratină-(proteină care face pielea impermeabilă) generator-celule vii, cu pigmentul melanină (protector față de UV-ultraviolete).

2.Derma: țesut conjunctiv: vase sanguine, limfatice receptori cutanați, anexele cutanate: foliculii piloși, glandele sebacee, canalele glandelor sudoripare.

-prezintă niște ridicături=papile dermice care dau amprentele digitale-unice fiecărui om.

3.Hipoderma:  tesut conjunctiv lax, bogat în grăsime. Cuprinde: vase de sânge, receptorii cutanați.

Are următoarele funcții:

1.de apărare: ne protejează de: lovituri, temperatură, radiații, diferite substanțe, microorganisme.

2.termoreglare: prin vasodilația, vasoconstricția vaselor din piele, prin grăsimea din profunzimea pielii, prin evaporarea transpirației.

3.de excreție/antitoxic: eliminarea toxinelor

4.organ de simț : sensibilitatea tactilă: atingere, presiune, vibrații, termică: rece, cald, dureroasă

 

 

 

Elemente de tehnologia creșeterii animalelor de companie-clasa a V-a

 Animalele de companie sunt prietenii noștri necuvântători, cărora le dăruim dragoste, hrană și îngrijire.

Mediul de viață: casă, apartament, curte.

Hrănirea, îngrijirea sunt  specifice fiecărui animal.

Clasificarea:

1.Câinii: hrana:  alimente uscate: 3 ori/zi-căței, 2 ori/zi-după 6 luni, 1-2 ori/zi-adulți

-adăposturi: cuști, locuri speciale.

2.Pisicile: hrana: carne, completată cu alte alimente speciale: pui-3 ori/zi, adulți:2 ori/zi

-lădiță igienică cu litieră

-igiena corporală săptămânală: pieptănarea părului/periat, deparazitarea internă, externă, îngijirea ghearelor, plimbarea zilnică,  spălarea, tunderea periodică la câini, vaccinarea anuală/la nevoie.

3.Peștii: acvariu cu pereți de sticlă cu: o pompa de oxigen, un filtru, un încălzitor,

-hrana: cumpărată de 2-3 ori/zi.

4.Peruși, alți papagali: colivii specifice speciei: oțel inoxidabil cu: vase pentru mâncare, apă, bare pentru cățărat.

-hrana: semințe.

Alte animale: porumbei, broaște țestoase terestre, acvatice, hamsteri, iepuri, altele.

 

Transportul și distriuția energiei electrice-clasa a VIII-a

 Transportul=modul în care energia electrică ajunge de la centrala electrică-consumator (casnici, industriali, terțiari: școli, instituții) prin rețelele electrice.

Rețeaua electrică=linii electrice + stații de transformare + conexiuni

Alcătuirea rețelelor:

1. linii electrice: aeriene: avantaje: ieftine, ușor accesibile dezavantaje: ocupă spații mari, supuse acțiunii directe a factorilor de mediu.

- liniile   subterane: zona urbană, avantaje: siguranță mare în funcționare, nu prezintă pericol de electrocutare, nu afectează aspectul estetic al zonei.   

2.stații de transformare =ridică/coboară nivelul tensiunii electrice

Clasificarea liniilor electrice, după valoarea tensiunii:

-de tensiune medie=1000-35 000 V

-tensiune înaltă=35 000 -400 000 V

-tensiune foarte înaltă=peste 400 000 V

                                  

Centrale cu biogaz-clasa a VIII-a

 Folosesc biomasa: lemnul, pleava (resturile spicelor, a păstăilor), uleiurile, deșeurile vegetale din sectorul forestier, agricol, industrial, fructele, legumele prin tehnologii de valorificare a biomasei.

Combustibilul obținut este folosit: încălzirea locuinței, energie electrică, combustibil pentru mașini.

 

 

Nasul-clasa a VII-a

Localizare: în mijlocul feței.

Alcătuire: două fose nazale, separate prin septul (peretele osos) nazal, comunică cu exteriorul prin nări, cu faringele prin coane.

- nările căptușite de o mucoasă nazală inferioară-rol respirator, una superioară-mucoasa olfactivă=2-3 cm² care conține receptorii olfactivi =neuroni –stimulați de substanțe chimice=odorante (mirositoare).

Formarea senzației de miros:

Stimulii=substanțele odorante stimulează neuronii receptori-produc impulsuri nervoase transmise neuronilor din bulbul olfactiv  iar axonii lor formează tracturile olfactive care le conduc la creier-senzație de miros.

Mirosul și gustul funcționează împreună.

Rolul mirosului:-în aprecierea calității alimentelor;

                         -recunoașterea substanțelor odorante periculoase din mediul de viață;

                        -stimularea secrețiilor digestive;

                        -influențarea emoțiilor, declanșând amintiri plăcute, neplăcute.

         

Pajiștea de câmpie-clasa a V-a

Este un ecosistem terestru acoperit de plante ierboase.

Caracteristicile biotopului:

• Temperatura medie anuală este de 10-11 º C
• Precipitațiile sunt reduse
• Viteza vântului este variabilă

Caracteristicile biocenozei:

• Plantele ierboase sunt rezistente la secetă: macul, cicoarea, pelinul
• Plante medicinale: coada șoricelului, menta, mușețelul.
• Arbuști: măceșul, păducelul
• Nevertebrate: greieri, lăcuste, râme
• Vertebrate: gușterul, prepelița, graurul, uliul, popândăul, șoarecele de câmp.
• Animalele sunt mici pentru a se putea ascunde
• Lanțurile trofice sunt multe

Importanța pajiștelor:

• Nutreț pentru animalele domestice
• Hrănirea albinelor
• Recreerea oamenilor
• Captarea, stocarea gazelor cu efect de seră

Trebuie protejate și conservate pentru menținerea echilibrului ecoistemelor.

Tehnologii artizanale pentru realizarea produselor din materiale lemnoase cu specific tradițional-clasa a VII-a

 Tăierea lemnului urma un ritual: oamenii alegeau lemnul de tăiat (uscat, bătrân), îl tăiau cu joagărul, topoare, buștenii erau trași cu caii, pe plute.

Meserii: Dulgheri-se ocupă cu grinzile, bârnele caselor,

Rotarii-roți de care, de căruțe,

Drănițarii-draniță=șndrilă

 Dogarii-căzi, ciubere, butoaie

 Împletitorii de nuiele-coșuri, garduri, obiecte decorative.

Tradițiile locale: Tulnicul din Țara Moților, Biserici de lemn, mânăstirile –Bucovina, Moldova, porțile maramureșene

Decorarea produselor lemnoase: cu fâșii metalice, cioplirea stâlpilor, arderea =pirogravarea, pictarea mobilierului, sculptare.

Motivele ornamentale: puncte, linii, motive: florale, din frunze, zoomorfe, antropomorfe, cosmice, semnătura personală.

Nutriția heterotrofă-clasa a VI-a

 Este procesul de hrănire prin care hrana este obținută cu ajutorul altor organisme.

Clasificare

1.Saprofită: substanțele organice provin din descompunerea organismelor moarte –exemple: bacterii, ciuperci.

Efecte pozitive-hrana omului-ciupericile

                         -medicamente-antibiotice:mucegaiul verde-albăstrui

                        - panificație-drojdia de bere

                       - produse lactate-bacterii lactice

Efecte negative-alterarea alimentelor-mucegaiul alb

2.Parazită: substanțele organice sunt obținute de pe organismele vii, îmbolnăvindu-le, boli=parazitoze

Ex: virusurile=viroze, bacterii=bacterioze, ciupercile=micoze zoonoze=transmise de la animale: ex: tuberculoza pulmonară produsă de bacilul Koch.

Ex de plante parazite: Rafflesia.

 -animale parazite externe: arahnide: căpușa, insecte: purece, țânțari. interne: viermii: limbric, tenia, trichina.

Adaptări la  viața parazitară

-excreția, reproducerea-foarte bine dezvoltate.

-hrănirea, respirația, circulația, locomoția-se fac pe seama gazdei

-au organe de fixare: ventuze, cârlige.

3.Mixotrofă=mixtă                                             

Ex: plante semiparazite: vâscul

 -plante carnivore:  au ” capcane ” din frunze modificate –insecte- roua cerului.

 

 

 

 

 

 

Gazul ideal și parametrii de stare-clasa a IX-a

 Gazele nu au formă proprie-iau forma vasului și nici volum propriu-ocupă tot spațiul pus la dispoziție, fiind compresibile (pot fi micșorate într-un volum mai mic).

Exemple de substanțe gazoase:

1.molecule diatomice ale nemetalelor: Cl2, O2.

2.Gazele rare: He, Ne, Ar, Kr, Xe, Rn.

3.Oxizi nemetalici: CO2, CO, NO.

4.Hidrurile covalente ale unor metale: HCl, HF, CH4.

Modelul gazului ideal este:

• Are un număr foarte mare de molecule
• Moleculele nu au dimensiuni
• Moleculele se ciocnesc perfect elastic
• Moleculele sunt în agitație continuă
• Forțele intermoleculare sunt neglijabile.

Parametrii de stare=starea unui gaz la un anumit moment: presiune-p, volumul-V, temperatura-T, iar interdependența lor este ecuația de stare care respectă cele trei legi ale gazelor și anume:

1.fenomen izoterm: T, v=constante.

2.fenomen izobar:  p,v=constante

3.fenomen izocor: V,v=constante

v-numărul de moli ai gazului ideal.

Ecuația de stare este: p x V=v x R x T

p-presiunea gazului ideal

V-volumul gazului ideal

v-numărul de moli ai gazului ideal.

R-constanta universală a gazelor=8,21 x 10^-2 L x atm/mol x K.