Mișcarea și sensibilitatea la plante-clasa a X -a

Sensibilitatea=proprietatea plantelor de a reacționa la informațiile din mediu, răspunzând la stimuli prin mai multe tipuri de mișcări.

Clasificarea mișcărilor :

1.TROPISME=mișcări ale organelor vegetale, orientate în funcție de direcția sursei de stimuli.

Exemple: rădăcina –fototropism negativ-stimulul-lumina, geotropism-stimulul este forța gravitației, este negativ-tulpină,  pozitiv-rădăcină

-hidrotropismul-orientarea rădăcinii- sursa de apă

-chimiotropismul-orientarea rădăcinii –substanțele nutritive

2.TACTISME=mișcarea plantelor libere, a celulelor spre un stimul.

Exemplu-chiomitactism pozitiv-gameții bărbătești se mișcă către cei femeiești, atrași de substanțele produse de aceștia.

3.NASTIILE=mișcări neorientate care depind de intensitatea simulului și nu de direcția lui.

Exemple: termonastie= florile de  lalea se deschid-căldura (stimulul).

Mecanonastie, seismonastie-mimosa, măcrișul iepurelui- își strâng foliolele la lovire-stimul-factor mecanic.

Alimente de origine vegetală-clasa a V a

1.În stare proaspătă  sunt:

Fructele: apă multă, glucide, minerale, vitamine.

a.fructele : semințoase: merele

                    sâmburoase: cireșele

                    bace=fructe cărnoase cu mai multe semințe-murele

                    nucifere-nuci

Legumele: apă, minerale, vitamine, celuloză, glucide puține.

b.legumele: bulboase:ceapa

                       bostănoase: pepene

                       frunzoase:salata

                       păstăioase: fasole păstăi

                       rădăcinoase: morcov

                       vărzoase: varza

                       solano-fructoase: ardei

                       tuberculifere: cartof

                       condimentare: pătrunjel

Condiții de păstrare, depozitare:

-spații amenajte care să respecte: temperatura scăzută constantă, umiditatea aerului-85-95 %, ventilat –circulația aerului.

Consecințe negative de nerespectarea condițiilor: dezvoltarea microorganismelor, pierdea vitaminei C.

Rol: menținerea sănătății- vitamine-imunitate: cinci porții de fructe, legume- o porție=cantitatea dintr-o palmă.

2.În stare prelucrată

a.Cerealele-grâul, porubul, orezul, secara, ovăzul: apă, proteine, glucide-amidon, lipide, vitamine, minerale.

Produsele obținute: făina-produse de panificație

b.Uleiurile vegatele – presarea fructelor, a semințelor care au grăsime multă: floarea soarelui, rapiță, măsline, soia, dovleac, arahide, germeni de porumb.

Rol: preparea mâncărurilor, a salatelor, a sosurilor, a produselor de patiserie, panificație,  prăjirea alimentelor, energetic.

Exces-obezitate.

Margarina=uleiuri vegetale +apă

-tartinabilă-consum zilnic

-pentru gătit-prăjituri, aluaturi

c.Zahărul-rădăcina sfeclei de zahăr, tulpina trestiei de zahăr.

Rol: prepararea produselor de patiserie, cofetărie: bomboane sticloase, caramele, ciocolată, drajeuri, jeleuri.

Exces: diabet, obezitate, carii dentare, hipertensiune arterială.

 

 

Peștera-clasa a V a

Este un ecosistem terestru subteran, format prin descompunerea calcarului

Caractersiticile biotopului

-lumina –este prezentă doar la intrare

-temperatura-constantă (10° C)

-umiditatea aerului-ridicată

Caracteristicile biocenozei

-producătorii-algele verzi unicelulare, bacteriile

-consumatorii: viermi, insecte, crustacee, păianjeni, amfibieni, lilieci,urși.

Adaptările animalelor troglobionte:

-depigmentarea tegumentului

-lipsa aripilor/foarte mici

-nu trăiesc în afara peșterii

-mirosul, pipăitul foarte dezvoltate.

Exemple de peșteri: Urșilor, Scărișoara

Emil Racoviță-biospeolog, fondatorul biospeologiei-știința studierii viețuitoarelor din peșteri.

Importanța: arheologică, științifică, turistică.

 

Elemente de limbaj grafic-clasa a VI -a

Limbajul grafic este unul universal care folosește desenele pentru comunicarea dintre oameni, folosind instrumentele și elementele desenului geometric.

Clasificarea desenului:

1 proiecția – reprezentarea pe un plan a obiectului văzut dintr-o anumită direcție

2.vedere-proiecția vizibilă a obiectului, care este:

a.vedere din față

b.vedere laterală

c.vedere de sus

Înscrierea  pe desen a valorilor numerice ale  dimensiunilor liniare, unghiulare=cotare.

Elementele cotării sunt: cota, linii de cotă, linii ajutătoare.

Domenii de utilizare a energiei electrice-clasa a VIII -a

1.Domeniul tehnic:funcționarea mașinilor, a echipamentelor de prelucrare, a instalațiilor, a echipamentelor de transport, audio-video și altele.

2.Iluminatul electric: cel interior: asigură luminozitatea spațiilor, folosindu-se: corpuri de iluminat-confort, design plăcut, exemple: spoturi, plafoniere, aplice, lustre, candelabre, corpuri simple.

Iluminatul exterior: asigură lumina artificială stradală, a parcurilor, a magazinelor, a instiuțiilor publice/private. Exemple: lămpi diverse-cu incadescență, descărcări în gaze: tip LED, fluorescente, cu halogen.

3.În agricultură: aparate pentru procesele tehnologice: alimentarea cu apă, încălzirea, eliminarea deșeurilor, prepararea hranei animalelor, iluminatul, irigatul, diverse instalații zootehnice, altele.

4.În comerț: frigiderele, vitrinele, lăzile frigorifice, congelatoarele, combinele pentru asigurarea calității produselor și igienei lor.

5.În sănătate: echipamentele medicale, aparatele, utilizate pentru tratarea, diagnosticarea oamenilor, atât în cabinetele de stat/private. Exemple de aparate: tomograf, ecograf, electrocardiograf, altele.

6.În activitățile casnice: aparatele electrocasnice folosite în: bucătărie, curățenie climatizare, îngrijirea personală, curățarea hainelor, și cu alte destinații: panouri radiante, mașini de cusut, boilere.

7.În transporturi: funcționarea trenurilor electrice, a tramvaielor, a troleibuzelor, a metroului, a telecabinelor, a mașinilor electrice, în industriile: navală, aeronautică, telecomunicațiile cu semnalizare vizuală, acustică.

8.În domeniul socio-cultural: instalațiile de: răcire, iluminare, climatizare, altele, exemple: umidificatoarele, aparate de aer condiționat, ventilatoarele.

  

Structura tabelului periodic-clasa a VII-a

Tabelul periodic=toate simbolurile elementelor cunoscute fiind format din 18 grupe și 7 perioade, fiind realizat de Dimitri Ivanovici Mendeleev pe baza legii periodicității.

Legea periodicității=proprietățile fizice, chimice ale elementelor se repetă periodic, în funcție de numărul atomic Z.

Grupele=coloanele verticale ale elementelor, noate cu cifre arabe  de la 1 -18, sau cu cifre romane, grupate astfel:

-grupele principale:1,2,13,14,15,16,17,18 sau IA, IIA,IIIA,IVA, A IA, IIA, VIIIA (8)

-grupele secundare: 3,4,5,6,7,8,9,10,11,12 sau IIIB,IVB,VB,VIB,VII,VIIIB,IXB,XB,XI,XIIB (10)

Perioadele=șiruri orizontale, de la 1-7, fiecare grupă se termină cu un gaz rar.

Tabelul periodic: căsuțe rezultate prin intersectarea liniilor grupelor, a perioadelor.

Exemplu: căsuța bromului: 35-numărul atomic Br-simbolul elementului, 79,904-masa atomică relativă. Br-grupa 17/VIIA, perioada 4.

Metalele sunt separate de nemetale –linie îngroșată.

Clasificarea metalelor: alcaline-IA, alcalino-pământoase-IIA, pământoase-IIIA, tranziționale: grupele 3-12 și șirurile orizontale de câte 14 elemente=lantanide, actinide (lantan, actiniu).

Grupa 17=a halogenilor

Grupa 18=a gazelor rare

 

Glandele suprarenale-clasa a VII-a

Localizare: polul superior al rinichilor

Forma: piramidală-suprarenala dreaptă

             -semilunară-suprarenala stângă

Alcătuire:

-exterior-capsula fibroasă

-interior: septuri conjunctive, vase de sânge, nervi

-zonele: corticală-spre exterior-CORTICOSUPRARENALA

               -medulară-spre interior-MEDULOSUPRARENALA

Hormonii secretați

Medulosuprarenala:adrenalina, noradrenalina

Corticosuprarenala: cortizolul, aldosteronul, sexosteroizi

Disfuncții endocrine:

Hiposecreție: boala ADDISON-colorarea pielii în brun

Hipersecreția: sindromul suprarenalometabolic: obezitate, hirsutism, osteoporoza, tulburări

                        cardiovasculare, neuropsihice, metabolice, activității sexuale.

Ingineria genetică și biotenologiile-clasa a IX-a

Petre Raicu definea ingineria genetică „un ansamblu de metode și tehhnici moderne, prin care este posibilă manipularea materialului genetic la nivel celular și  molecular”.

Realizările ei sunt:

 1.Sinteza artificială a unor gene: de la organisme inferioare –ciuperci inferioare la vertebrate: mamifere, om putându-se înlocui genele care produc boli ereditare.

2.Transferul genelor de la o specie la alta cu ajutorul vectorilor: virusuri, pentru transmiterea genelor utile, obținându-se transferul genei umane care determină sinteza insulinei la o bacterie, producând astfel acest medicament.

3.Hibridarea celulelor somatice: realizarea în laborator a unor hibrizi celulari între specii diferite: om x șoarece, om x țânțar, șoarece x găină, om x morcov, cu scopul alcătuirii hărților cromozomiale utile în ingineria genetică, obținerea celulelor de tip Hibridoma-produc cantități mari de anticorpi-tratarea cancerului.

S-au obținut plante transgenice: arbori de Papaya rezistenți la viroze, alte plante modificate genetic sunt:soia, porumbul, rapița, bumbacul. Animale transgenice: pui fără pene rezistenți la gripa aviară.

4.Biotehnologiile moderne: producerea substanțelor utile  omului în toate domeniile, chiar și în reducerea poluării: microorganisme descompunătoare, utilizarea biogazului.

5.Clonarea: obținerea pe cale genetică dintr-o celulă, fragmente de organe, organisme se obțin copii identice. Exemple: oaia Dolly, maimuța Tetra-ADN-ul ei este asemănător celui uman în proporție de 98 %

Metode: separarea celulelor embrionare-stadiul incipient al evoluției embrionare-celulele sunt totipotente=nespecializate, pot reface embrionul întreg.

Transferul de nucleu:extragerea ADN-ului dintr-o celulă și înlocuirea cu nucleul altei celule, aplicându-se un impuls electric .

Rol:clonarea terapeutică-obținerea celulelor stem=nediferențiate, pot forma orice tip de țesut.

-posibilitatea vindecării unor boli grave: sindromul Down, Parkinson, Alzheimer, diabetul.

-surse pentru transplant.

 

 

Boli ale sistemului excretor la om-clasa a X a

1.Litiaza urinară: cauzele: avitaminoza, hiperparatiroidism, tipul alimentației: bogat în carne, în lapte, dulciuri, cartofi.

-simptomele: calcuri urinari greață, febră, durere, vărsături.

2.Insuficiența renală acută: intoxicații, infecții provocate de avortul spontan, stări de șoc, hemoragii, diaree prelungită.

-simptomele: anurie, pierderea funcției renale

Metode de prevenire:

-alimentație echilibrată

-tratarea infecțiilor amigdaliene, a cariilor dentare

-igiena organelor excretoare

-evitarea consumuui de ciuperci neavizate, a factorilor cu potențial vătămător, a abuzului de medicamente.

Evoluția omului-Locul omului în sistemul de clasificare al viețuitoarelor-clasa a VIII a

Încadrarea sistematică a omului

Regnul Animalia

Ordinul Primate

Familia Hominidae

Genul Homo

Specia Homo sapiens

Repere în evoluția omului

-strămoșii comuni ai omului, maimuțelor antropoide actuale ar fi trăit acum cca 24 milioane de ani

-acum 15 milioane de ani s-au desprins liniile care au dus la originea maimuțelor antropoide actuale, altă linie la originea unor antropoide uriașe=Gigantopithecus, altă linie la strămoșii umani.

-cea mai cunoscută fosilă „omul Ardi” –Ardipitecus ramidus-descoperită în Etiopia-vârsta estimativă de 4,4-5,8 milioane de ani, avea următoarele caracteristici: H=120cm, G=50 kg, capacitatea craniană=300-350cm³.

Cele mai cunoscute forme ale genului Homo sunt:

1.Australopithecus (Africa)-caractere asemănătoare maimuțelor: adaptate la viața arboricolă, membre prehensile, capacitatea craniană=400-500 cm ³, creier mic. Caracterele asemănătoare omului sunt: mers biped, postură verticală, hrănirea omnivoră, viață socială.

2.Homo habilis (Tanzania)-2-1,6 milioane de ani, H=1m, capacitatea craniană=500 cm³, foloseau uneltele de piatră.

3.Homo erectus (Kenya)-1,8 miloane de ani-100 000 de ani, H=1,3 -1,7 m, capacitatea craniană=1250 cm³, locuia în peșteri,  foloseau uneltele de piatră dar și focul.

4.Homo neanderthalensis (Eurasia)-150 000-20 000 de ani, H=1,5-1,7 m, capacitatea craniană=1250-1750 cm³, nas lat, trăia în peșteri, folosea uneltele, armele, îngrijeau răniții, îngropau morții.

5.Homo sapiens (Africa)-120 000 de ani, H=1,2-1,9 m, capacitatea craniană=1000-2000 cm³, avea limbajul articulat, foloseau uneltele, armele, produceau  obiecte de cult, sculpturi. Apoi, acesta a colonizat suprafața Pământului.

Concentrația procentuală de masă-clasa a IX a

 

Concentrația procentuală de masă

 

Concentrația procentuală de masă (c) reprezintă masa de substanță dizolvată în 100g soluție.

c=md/ms x 100 

m_d =masa dizolvatului
m_s = masa soluției = m_d + m_apă

Caracteristici:

 Concentrația procentuală de masă (c) se exprimă în procente (%). Deci, o soluție de sare de concentrație 25% arată că 25 g sare sunt dizolvate în 100 g soluție de sare.

O soluție se poate concentra prin:

• Adăugare de dizolvat
• Îndepărtarea prin evaporare a unei mase de apă din soluție.
• Adăugarea unei soluții de același tip, dar cu concentrație mai mare.

 O soluție se poate dilua prin:

• Adăugare de apă.
• Adăugarea unei soluții de același tip, dar mai diluată.

 

Probleme:

Maria a preparat 400g sirop de concentrație 30%. Eu doresc să știu ce cantitate de zahăr, respectiv de apă a folosit Maria.

Datele problemei
m_s = 400 g sirop
c = 30%
m_d = ?
m_apă = ?

Rezolvarea:

Din formula concentrației procentuale, scoatem md:

Aflăm masa soluției:
m_s = m_d + m_apă

Scoatem masa apei:
m_apă = m_s - m_d = 400 g – 120 g = 280 g apă.

Andreea a preparat 500 grame de limonadă de concentrație 40 %. Sora ei dorește să știe ce masă de zahăr, respectiv de apă a folosit.

Datele problemei:

m_s  =500 g

c=40 %

Se cere:

m_d =?

m_apă =?

Rezolvare:

 c=md/ms x 100

md=ms x c/100

md =500 x 40/ 100= 20 000/100=200 g zahăr

ms=md + mapă= mapă= ms- md= 500-200= 300 g apă

 

Sanda dorește să prepare o saramură de concentrație 30 % , având la dispoziție 3 kg de sare. Ce masă de saramură a obținut și câtă apă a folosit?

Datele:

c = 30 %

md=3kg sare

Se cere:

ms=?

mapă=?

Rezolvare:

c=md/ms x 100 == ms=md x 100/c =3 x 100/ 30=300/30=10 kg soluție

ms=md + mapă= mapă=ms- md= 10-3=7 kg apă

 

 

 

Evidențierea respirației anaerobe după producerea de dioxid de carbon-lucrare practică-clasa a VI a

 Materiale necesare:

-10 g drojdie uscată

-100 ml de apă călduță

-o linguriță de zahăr

-un pahar Erlenmayer

-un balon

Desfășurarea lucrării:

Se amestecă ingredientele în pahar, apoi se pune lângă o sursă de căldură timp de o oră. Se observă că balonul s-a umflat.

Concluzii:

Umflarea balonului s-a produs datorită dioxidului de carbon eliminat în urma respirației anaerobe a drojdiei. După scoaterea balonului se simte un miros caracteristic de alcool.

Ape stătătoare-clasa a V a

Sunt întinderi permanente stagnante de apă reprezentate de lacuri și bălți.

Clasificarea lacurilor:

1.După modul de formare: glaciare, vulcanice, de baraj: natural, artificial.

2.După altitudine: de: munte, deal, podiș, câmpie, Delta Dunării, litoral.

3.După salinitate: de apă dulce, sărătă.   

Caracteriticile biotopului:

-temperatura sunt diferențe între suprafață și profunzime

-lumina: pătrunde în stratul superior al apei

-transparența: dependentă de materiile organice din apă

-oxigenarea: la suprafața apei este mai mare, lacurile de munte sunt mai oxigenate.

Caracteristicile  biocenozei:

-plante: marginea apei: papura, trestia, plutitoare: nufărul alb, cuundate în apă: brădișorul.

-nevertebrate: marginea apei: lipitori, melci, țănțari, suprafața apei, masa ei: insecte, păianjeni de apă, fundul apei: melci, scoici.

-vertebrate: marginea apei: barza, șobolan de apă, suprafața, masa apei: crapul, știuca, gâsca sălbatică, fundul apei: somnul.

Importanța:

-menținerea biodiversității

-economică: peștii:alimentație, sursă de apă potabilă.

 

Respirația în medii de viață diferite-clasa a VI -a

 1.În mediul acvatic:

-cutanată: prin piele: nevertebrate

-branhială: branhii externe: larvele amfibienilor, proteul

                 branhii interne: peștii osoși: camere branhiale cu opercule

                                        peștii cartilaginoși: camere cu fante

-pulmonară: mamiferele acvatice: delfinul, balena-se ridică la suprafață pentru schimburile gazoase.

2.În mediul terestru:

-traheală-insecte-traheile= sistem de tuburi cu spirale care le mențin deschise.

-pulmo-cutanată-amfibienii adulți, pielea-umedă, subțire bogat vascularizată.

-pulmonară-reptile, păsări: au nouă saci aerieni, mamifere. 

Materiale metalice-clasa a VII -a

Originea: minereuri

Clasificare:

1.metalice feroase: FIERUL=minereuri: HEMATIT, MAGNETIT, PIRITA, SIDERIT.

Aliajele= metale + nemetale

Aliajele fierului sunt: FONTA= carbon (2,11-6,67 %)  + fier   OȚELUL= carbon (sub 2,11 %) + fier.

2.metalice neferoase:

ALUMINIUL=minereu=BAUXITA

Aliajele : DURALUMINIU =Al + Cu +Mg

                SILUMINIUL+ Al + Si

Rol:  cabluri pentru rețele electrice, tocuri de ferestre, folii alimentare, piese ușoare -aeronave

ARGINTUL=metal prețios: bijuterii, instrumente medicale

CUPRUL=minereuri : CALCOPIRITA, CUPRITUL MALACHITUL, AZURITUL.

Aliaje : BRONZ= Cu +  Sn   ALAMA= Cu + Zn

Rol: conducte de gaz,apă, materiale –acoperiș, ustensile/obiecte ornamentale.

PLUMBUL= GALENA (sulfura de plumb)

Rol: înveișuri de cablu, baterii de mașini, blindaje contra radiațiilor nucleare.

STANIUL =COSITOR= minereu-CASERITUL

Rol: înveliș protector –tabla de oțel

WOLFRAMUL=oțel special –filamente pentru becuri