joi, 30 noiembrie 2023

Iedera-Hedera helix

Regnul: Plante
Încrengătura Spermatophyta
Subîncrengătura  Angiospermae
Clasa Dicotyledoneae
Subclasa Rosidae 
Ordinul Araliales
Familia Araliaceae
Genul Hedera
Specia helix

Este un arbust agățător pe trunchiurile și coroanele copacilor sau pe ziduri prin rădăcinile adventive. Are frunze pieloase și lucioase cu nervație palmată cele de pe ramurile sterile 3-5 lobate, iar cele de pe ramurile florifere întregi ovate. Florile sunt mici de culoare galben-verzui, iar fructul este o bacă care la maturitate este albastru-violet.Trăiește prin păduri, pe ziduri și pe stânci.



 

Feriga-Dropteris filix-mas


Regnul: Plante
Încrengătura Pteridophyta
Clasa Filicatae/Filicopsida
Ordinul Polypodiales
Familia Dryopteridaceae
Genul Dryopteris
Specia filix-mas

Planta întreagă este faza sporofită deoarece pe dosul frunzelor penat compuse sunt sorii cu sporangii și spori. Din germinarea sporului rezultă faza gametofită-protalul în care sunt anteridiile și arhegoanele. Din celula ou pe protal se dezvoltă o ferigă nouă.  Este medicinală și decorativă.


 

Coada calului-5-Equisetum arvense-


Regnul: Plante
Încrengătura Pteridophyta
Clasa Equisetatae (Articulatae)
Ordinul Equisetales
Familia Equisetaceae
Genul Equisetum
Specia arvense

Această specie are tulpinile fertile de culoare brună având în vârful lor spicele sporangifere, cu sporofile care conțin sporangii. Sporii sunt identici morologic dar diferiți fiziologic, atfel că germinând unii spori produc protale mascule cu anteridii iar alții produc protale femele cu arhegoane. Este folosită pentru proprietățile sale hemostatice, diuretice, folosindu-se în medicină. Crește pe câmpii umede, lunci, fânețe și pe terenuri cultivate.


 

miercuri, 29 noiembrie 2023

Coada șoricelului-Achillea millefolium-5-



Regnul: Plante
Încrengătura Spermatophyta
Subîncrengătura  Angiospermae
Clasa Dicotyledoneae
Subclasa Asteridae
Ordinul Asterales
Familia Asteraceae/Compositae
Genul Achillea
Specia millefolium

Are frunze lanceolate, florile sunt radiare, albe, iar fructul este o achenă lungă. Este o plantă medicinală, întălnită prin poieni, fânețe și chiar la marginea pădurilor.  
Specia nivalis

 

Ghiocelul -încadrarea sistematică-5

Regnul: Plante
Încrengătura Spermatophyta
Subîncrengătura  Angiospermae
Clasa Monocotyledoneae
Ordinul Asparagales
Familia Amaryllidaceae
Genul Galanthus 
Specia nivalis

Ghiocelul are un bulb ovoid, tulpina are la bază două frunze liniare, obtuze, iar în vârful ei o singură floare albă însoțită de două bractee sudate. Este o plantă de primăvară întâlnită prin păduri, poieni, pajiști până în zona subalpină.
Pentru realizarea unui ierbar sunt necesare aceste infromații -încadrarea sistematică a speciilor, după ce plantele sunt presate și uscate foarte bine.   

 

Scăunel din bețe de înghețată-7-


 Proiect realizat de Cozma Alexandru din clasa a VII a.

Cerb din rămurele-7-







Acest proiect este realizat de Almaș Sara din clasa a VII a la disciplina educație tehnologică și aplicații practice în cadrul unității de învățare-materiale lemnoase.

 

Cavitatea paleală-sepia


 

marți, 28 noiembrie 2023

Sepia officinalis-sepia-


 

Tabanus bovinus-tăuni


 

Papilio machaon- fluturele coada rândunicii




 

Chrysopa carnea- o insectă utilă


 Deoarece larvele ei  se hrănesc cu afide, păianjeni de plante, omizi, musculița albă.

Musca de casă/comună


 

Buburuza/mămăruța-Coccinella septempunctata


 

Alchinele -10-

Alchinele (acetilene) sunt hidrocarburi nesaturate, aciclice care conțin o legătură triplă între doi atomi de carbon (C≡C).

Formula moleculară generală este: CnH2n-2.

Seria omoloagă-înlocuirea lui n din formula generală cu valori întregi succesive de la 2,….

Denumirea alchinelor se face înlocuind sufixul "-an" (din denumirea alcanului) cu sufixul

"-ină". Începând de la al treilea termen al seriei omoloage a alchinelor, în denumire se precizează poziția triplei legături.

 

n=2 C2H2 –etină/acetilenă CH≡CH

n=3 C3H4 –propină            CH≡C-­CH3

n=4 C4H6-1-butină             CH≡C­-CH2-­CH3

n=4 C4H6-2-butină             CH3-­C≡C-­CH3

n=5 C5H8-1-pentină           CH≡C-­CH2-­CH2-­CH3

n=5 C5H8 -2-pentină          CH3­-C≡C­-CH2­-CH3 

Izomeria alchinelor:

1.de catenă-determinată de poziția diferită a atomilor de carbon în catenă, apare de la n ≥ 5.

 

Exemplu: CH ≡ C ─ CH2 ─ CH2 ─ CH3       1-pentina

 

                CH ≡ C ─ CH─ CH3 

                                  ׀

                                 CH3                              3-metil- 1- butina

 

2.De poziție - determinată de poziția legăturii triple în catenă și  apare de la n  ³ 4

Exemplu:  

C4H6 are 2 izomeri de poziție      CH ≡ C ─CH2─CH3 1-butina

                                                      CH3 ─ C ≡ C─CH3 2-butina

Obținerea acetilenei din carbid

CaC2 + 2H2O rezultă  Ca(OH)2  + C2H2  Hidroliza carbidului este o reacție puternic exotermă.

Proprietăţi fizice

Starea de agregare: acetilena, propina, 1-butina sunt gaze, următoarele alchine sunt lichide, iar cele superioare sunt solide.

Puncte de topire și fierbere sunt ușor mai ridicate decât ale alcanilor și alchenelor cu același număr de atomi de carbon.

Solubilitatea:  parțial solubile în apă, solubile și în solvenți organici: acetona.

Acetilena nu poate fi transportată în stare lichefiată, în tuburi sub presiune, deoarece în aceste condiții explodează. Pentru transportarea ei se folosesc tuburi de oțel umplute cu o masă poroasă îmbibată cu acetonă, în care acetilena este foarte solubilă.

Densitatea: este mai mare decât a alcanilor, alchenelor respective, mai mică decât a apei.

 


 

 

Teorii despre evoluția vieții-8-

Teorii ale evoluției-evoluția ideilor despre evoluție

-Karl Linnesistemul nomenclaturii binare: fiecare specie are un nume latin- exemplul-omul =Homo sapiens, primul termen-Homo-genul al 2-lea-sapiens-specia.

-George Cuvier-susține ideea că diferențele dintre straturile geologice arată catastrofele naturale care au dus la dispariția unor specii.

-Jean-Baptiste Lamarck –susține că viața evoluează pe măsura modificărilor mediului, are la bază ereditatea organismelor.

-Charles Darwin –a publicat în anul 1859 lucrarea ”Originea speciilor prin selecție naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existență” –teoria evoluției, deși inițial folosise termenul de descendență cu modificări.

Originea  vieții:

-se estimează că vârsta Pământului-4,5-4,6 miliarde de ani, iar viața a apărut acum 3,5-3,8 miliarde de ani, primele organisme-asemănătoare bacteriilor, formându-se din substanțele organice simple, au apărut protobionții=forme primitive de viață.

-primii acizi nucleici au fost de tip ARN ,după care pe baza acestui model s-au produs molecule de ADN : procariote-fiind timp de 2 miliarde de ani singurele organisme

-primele eucariote au apărut, posibil-prin simbioza între procariote

-apoi au apărut eucariotele pluricelulare –acum cca 700 milioane de ani : dovadă-Volvox-algă verde colonială.

 

Pielea-7-

 Localizare: exteriorul corpului

S=1,5-2 m ²

Grosimea=2,5-4 mm

G=4 kg (12 % din masa corpului)

Alcătuire: straturile : epidermul, dermul hipodermul + anexele pielii: cornoase: unghiile, firele de păr, glandulare: glandele sebacee-sebum, sudoripare-sudoarea (transpirația), mamare-laptele matern.

1.Epidermul-epiteliul de acoperire, pluristratificat, avascular: strat  cornos-suprafață, celule cu cheratină-(proteină care face pielea impermeabilă) generator-celule vii, cu pigmentul melanină (protector față de UV-ultraviolete).

2.Dermul: țesut conjunctiv: vase sanguine, limfatice receptori cutanați, fibre nervoase, anexele cutanate: foliculii piloși, glandele sebacee, canalele glandelor sudoripare, fibre musculare netede.

-prezintă niște ridicături=papile dermice care dau amprentele digitale-unice fiecărui om.

3.Hipodermul (țesut subcutanat):  tesut conjunctiv lax, bogat în grăsime. Cuprinde: vase de sânge, receptorii cutanați, bulbii firelor de păr, glomerulii  glandelor sudoripare.

 

luni, 27 noiembrie 2023

Ecosisteme artificiale-5-

Sunt medii  create și îngrijite de om cu scopul producerii de bunuri necesare vieții, numindu-se și ecosisteme antropizate.

Caracteristici:

-biotopul, biocenoza sunt modificate pentru a răspunde rolului pentru care au fost create.

-numărul speciilor este redus

-apar dăunători care produc boli

-lanțurile trofice sunt scurte

-se folosesc substanțe chimice pentru combaterea dăunătorilor: insecticide, erbicide, funcigide, pesticide

-echilibrul ecosistemului nu este stabil datorită lucrărilor de întreținere realizate de  către om.

Clasificarea:

1.Grădina: -de legume: castraveți, ardei, tomate, apar și animale: râme, insecte, broasca de lac, șopârle, mierle, șoareci

                  -urbană=în interiorul orașului

2.Livada:mediul creat de către om din pomi fructiferi: meri, peri, caiși, cireși, alții  cu scopul producerii fructelor necesare hrănirii oamenilor, datorită vitaminelor.

-apar și dăunătorii lor: bacterii, larvele insectelor, păduchii plantelor, graurii, cârtițele.

3.Parcul: mediul creat de către om  cu funcțiile: estetică, recreativă, producerea oxigenului, reducerea poluării.

-plante ornamentale: lalele, narcise, zambile

-arbuști: iasomia, trandafiri

-arbori:castani tei, salcâmi.

duminică, 26 noiembrie 2023

Racul de râu-Astacus astacus-


Racul de râu face parte din regnul Animal, încrengătura Artopoda, clasa Crustacee, subclasa Malacostraca, ordinul Decapode, familia Astacidae, fiind un nevertebrat care are corpul acoperit de o crustă formată din calcar și chitină. Când crește năpârlește iar custa nouă se formează pe baza calcarului din stomac.Are corpul format din cefalotorace și abdomen, având zece perechi de picioare, prima transformându-se în clești, are două perechi de antene. Trăind în mediul acvatic, respiră prin branhii, iar prezența lor într-un râu indică calitatea apei, ca fiind sănătoasă. 

 

Morfologia externă a plămânului drept


 

Operațiile tehnologice pentru realizarea unui produs lemnos-7-

 1.De pegătire:

-măsurarea-metrul, ruleta

-trasarea-zgârieciul

2.De prelucrare:

-debitarea-fierăstrăul manual, mecanic

-rindeluirea-rindeaua-manual, mecanic

-găurirea-burghiul, mașini electrice de găurit

-dăltuirea-dalta

-fasonarea-pile, rașpele

-șlefuirea-hârtie de șlefuit

-asamblarea-încleiere, șuruburi, cuie, cepuri

3.De finisare:

-curățare, colorare, chituirea, vopsirea-pensula, pulverizarea lacurilor

 

joi, 23 noiembrie 2023

oasele antebrațului și brațului


 

Femurul


 

Centura scapulară


 

Clasificarea soluțiilor apoase-7-

Solubilitatea =proprietatea unei substanțe de a se dizolva într-un anumit solvent.

Solubilitatea depinde atât de natura dizolvantului cât și de cea a dizolvatului.

Clasificarea substanțelor după solubilitatea în apă:

a) Substanțe ușor solubile,  exemple: piatra vânătă, sarea, zahărul

b) Substanțe puțin solubile, exemple var stins, oxigenul, iodul

c) Substanțe insolubile, exemple: metalele, sulful, cărbunele, uleiul, plasticul.

Clasificarea soluțiilor după masa de substanță dizolvată:

  • Soluții nesaturate

o    diluate: conțin o masă mică de dizolvat

o    concentrate: conțin o masă mare de dizolvat

  • Soluții saturate: conțin masa maximă de dizolvat la o temperatură dată
  • Soluții suprasaturate: conțin mai multă masă de dizolvat


Nutriția heterotrofă-6-

 Este procesul de hrănire prin care hrana este obținută cu ajutorul altor organisme.

Clasificare

1.Saprofită: substanțele organice provin din descompunerea organismelor moarte –exemple: bacterii, ciuperci.

Efecte pozitive-hrana omului-ciupercile

                         -medicamente-antibiotice:mucegaiul verde-albăstrui

                        - panificație-drojdia de bere

                       - produse lactate-bacterii lactice

Efecte negative-alterarea alimentelor-mucegaiul alb

2.Parazită: substanțele organice sunt obținute de pe organismele vii, imbolnăvindu-le , boli=parazitoze

Ex: virusurile=viroze, bacterii=bacterioze, ciupercile=micoze zoonoze=transmise de la animele: ex: tuberculoza pulmonară produsă de bacilul Koch.

Ex de plante parazite: Rafflesia.

 -animale parazite externe: arahnide: căpușa , insecte: purece, țânțari. interne: viermii: limbric, tenia, trichina.

Adaptări la  viața parazitară

-excreția, reproducerea-foarte bine dezvoltate.

-hrănirea, respirația, circulația, locomoția-se fac pe seama gazdei

-au organe de fixare: ventuze, cârlige.

3.Mixotrofă=mixtă                                             

Ex: plante semiparazite: vâscul

 -plante carnivore:  au ” capcane ” din frunze modificate –insecte- roua cerului

  -simbiontă: o relație de ajutor reciproc între două organisme diferite, exemplu: licheni=algă verde + ciupercă.

 

 

 

 

 

 

Limba-7--

 Localizare: cavitatea bucală.

Alcătuire: vârf, corp, rădăcină, mucoasa linguală –papile gustative: mugurii guustativi=receptori gustativi.

Forma papilelor: fungiforme-ciupercă: vârful, marginile anterioare;

                         -foliate-foi=paralele pe laturi;

                         -caliciforme-cupe- litera ”V„ –baza;

                          -filiforme-firișoare-rol în sensibilitatea termică, tactilă, nu conțin chemoreceptori.

Mugurii gustativi: celule receptoare ciliate –prelungirile –nervul gustativ și celule de susținere

-sunt 10 000 prezenți : majoritatea sunt în papile, puțini în restul cavității  bucale, faringe.

-durata de viață: 7-10 zile, se regenerează.

Formarea senzației de gust

Stimulii-substanțele sapide (care se dizolvă în salivă)-stimulează cilii celulelor receptoare –declanșează impulsuri nervoase-conduse prin fibre nervoase ale chemoreceptorilor-creier –lobul parietal: senzația de gust.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească substanțele chimice: o anumită concentrație, T° C=10-35 , să acționeze un timp pe suprafața limbii.

Tipuri de gust:

-dulce-vârful limbii

-sărat-marginea ei

-acru-părțile laterale, mai în spate

-amar- baza ei

-umami-”gustul savorii”

Gustul variat= cele 4 gusturi + senzațiile olfactive, termice, tactile

Rolul limbii: masticație, deglutiție, vorbire,  gust.

 Rolul gustului-l-am studiat împreună cu rolul mirosului.