Metode de economisire a energiei electrice-clasa a VIII -a

Reducerea efectului încălzirii gobale și scăderea gradului de poluare a orașelor se face prin modificarea obiceiurilor oamenilor dar și prin responsabilizarea socială.

Reglementările locale și planurile locale de economisire,conservarea energiei sunt:

1.Economisirea energiei-prevenirea risipei, exemplu: evitarea supraîncălzirii spațiilor de locuit

2.Utilizarea rațională a energiei, exemplu: cogenerarea

3.Înlocuirea energiei convenționale cu cea neconvențională.

4.Casa inteligentă=smart home a apărut în anul 1980 în SUA, presupune integrarea anumitor servicii, tehnologii în scopul automatizării spațiului de locuit, al creșterii calității vieții oamenilor.

Caracteristicile casei sunt:

-asigură optimizarea consumurilor energetice, siguranța, confortul

-o simplă comandă transmisă prin telefon poate stinge lumina, porni instalația de încălzire

-se poate monitoriza casa de la distanță

-asigură protecție atât umană cât și naturală.

 

 

 

Reguli pentru utilizarea aparatelor elecrice în locuință-clasa a VIII-a

1.Scoateți din priză aparatele electrice mici, după utilizare.

2.Nu păstrați/utilizați aparatura electrică în apropierea surselor de apă.

3.Când scoateți din priză aparatul, prindeți de ștecher/fișă și nu de cablu, iar cu mâna cealaltă presați carcasa prizei.

4.Nu întindeți cablurile de alimentare ale aparatelor în jurul surselor de căldură.

5.Asigurați-vă că știți unde este panoul de siguranță, astfel încât energia electrică să poată fi oprită, la nevoie.

6.Înainte de cumpărarea fiecărui aparat, citiți cerințele de electricitate.

 

Evidențierea conductibilității electrice-clasa a VII-a

 Materiale necesare: fructe: o lămâie, o portocală, un grapefruit, fire conductoare, o baterie de 4,5 V, un bec, două cuie cu rol de electrozi.

Desfășurarea experimentului: se taie fructele apoi se introduc cuiele în ele, observându-se că se aprinde becul, deoarece soluția din fructe conține: apă, acid citric, anioni, cationi.

Structura și funcțiile florii la angiosperme-clasa a VII-a

 Elementele florii sunt:

-peduncul floral—codția cu care floarea se prinde pe tulpină.

-receptacul-partea pe care se fixează elementele florii

-caliciul-format din totalitatea sepalelor

-corola-formată din totalitatea petalelor

-androceul-totalitatea staminelor-partea bărbătească a florii: formată din anteră cu grăunciorul de polen și filament staminal.

-gineceul sau pistilul-partea femeiască a florii format din carpele.

Dispoziția florilor pe tulpină:

-solitare=o singură floare: trandafir

-grupate=inflorescențe: mai multe flori mici grupate:  liliac

Tipuri de flori  după organizare:

-unisexuate: monoice: porumb, dioice: salcie.

-hermafrodite : majoritatea florilor.

Funcțiile florii:

1.Polenizarea-transportul polenului de pe  stamine pe stigmatul pistilului.

Clasificare: directă=autopoenizare: lalea, încrucișată/indirectă-prin agenți polenizatori: insecte, păsări colibri, vântul și artificială prin om.

2.Fecundația=unirea gametului bărbătesc cu cel femeiesc rezultând celula ou iar ovarul se transformă în fruct, ovulele în semințe.

 

Gimnosperme și angiosperme-clasa a IX-a

Gimnosperme=plante superioare care au sămânța neînchisă în fruct.

Caracteristici: au florile bărbătești: saci cu polen, femeiești:carpele cu ovule= conuri=CONIFERE

Frunzele=ace, au rășină (protecție:frig, paraziți)=rășinoase, polenizarea-vânt.

Exemple: pinul, molidul, bradul, zâmbrul, jneapănul, zada, laricele-frunze căzătoare, protejată, tisa-protejată, toxică, tuia-arborele vieții.

Angiosperme=plante superioare cu sămânța închisă în fruct.

Caracteristici: floarea: peduncul, recepatcul, sepale=caliciu, petale=corola, staminele=androceu-partea bărbătească a florii: filament staminal, antera cu polen, gineceu=pistil=partea femeiască,

format din: ovar cu ovule, stil, stigmat.

Polenizarea: insecte, păsări colibri,  vântul.

Sămânța: are embrion, cotiledon: rezerva de hrană a embrionului, după numărul cotiledoanelor

sunt: monocotiledonate, dicotiledonate.

Clasa monocotiledonate:

1.Familia Liliaceae: crinul, usturoiul, ceapa, laleaua.

2.Familia Amarylidaceae: ghiocel, narcisa.

3.Familia Iridaceae: irisul-stânjenel

4.Familia Orchidaceae: poroinicul, papacul doamnei.

5.Familia Gramnineae: cereale: grâul, porumbul, secara, orzul, ovăzul.

6.Familia Palmae: palmieri: curmal, cocotier.

7.Familia Musaceae: bananier.

Clasa dicotiledonate:

1.Familia Fagaceae:fagul.

2.Familia Juglandaceae:nucul.

3.Familia Rosaceae: măceșul.

4.Familia Fabaceae:: mazărea.

5.Familia Vitaceae: vița de vie .

6.Familia Brassicaceae: varza.

7.Familia Solanaceae: cartof, tutun.

8Familia Asteraceae: floarea soarelui, mușețel.

9.Familia Apiaceae: pătrunjel.

10.Familia  Aceraceae: paltinul de munte.

11.Familia Lamiaceae: urzica moartă.

12.Familia  Cucurbitaceae: castravetele.

Importanța: produc oxigen, previn inundațiile, alunecările de teren, plante medicinale, decorative, construcții, mobilă, celuloză, hârtie, instrumente muzicale, hrana omului,  a animalelor, industrie, combustibil, odihnă, relaxare.

Teoria protolitică a lui Brönsted-Lowry-clasa a IX -a

 Teoria Brönsted -Lowry este o teorie acido-bazică, numită și teoria protolitică, după care acizii sunt specii chimice care au tendința de a ceda protoni, bazele sunt specii chimice care au tendința de a accepta protoni.

Conform teoriei protolitice, sunt consideraţi acizi şi compuşii precum ionul hidroniu (H₃O⁺), ionul amoniu (NH₄⁺), ionul carbonat acid (HCO₃^-), sunt considerate baze şi molecule precum amoniacul, dar şi anioni precum Cl^-, SO₄^-, deoarece pot accepta protoni, trecând în acizii corespunzători.

Clasificarea acizilor după numărul de protoni cedaţi de o moleculă:

• Monoprotici : cedează un singur proton: HCl, HI, HNO₃.
• Poliprotici : pot ceda doi sau mai mulţi protoni: H₂S, H₂SO₄, H₃PO₄.

Clasificarea bazelor după numărul de protoni acceptați de o moleculă:

• Monoprotice: acceptă un singur proton: NaOH, KOH, NH₃.
• Poliprotice: pot accepta doi sau mai mulţi protoni Ca(OH)₂, Zn(OH)₂, Al(OH)₃.

Exemple de acizi și baze, conform teoriei Brönsted–Lowry:

a.La dizolvarea acidului clorhidric în apă, protonul din molecula acidului este cedat moleculei de apă, cu formarea ionului hidroniu (H₃O⁺) și ionului clorură (Cl^-):

b.Amoniacul-bază deoarece dizolvându-se în apă, acceptă un proton de la molecula de apă, formându-se ionii: amoniu=NH₄⁺  , hidroxid =OH^-.

Orice acid, prin cedare de protoni, se transformă într-o specie chimică cu caracter de bază şi se numeşte baza conjugată a acidului. Orice bază, prin acceptare de protoni, se transofrmă într-o specie chimică cu caracter acid şi se numeşte acidul conjugat al bazei.

Conform teoriei protolitice, baza Brönsted are acidul ei conjugat, iar acidul Brönsted are baza lui conjugată. Cu cât un acid Brönstead este mai slab, cu atât el are o bază conjugată mai tare, respectiv cu cât o bază Brönstead este mai slabă, cu atât ea are un acid conjugat mai tare și invers.

Acid ⇄ Bază conjugată + H⁺

Bază + H⁺ ⇄ Acid conjugat

 

 

 

 

Sistemul nervos la mamifere-clasa a X a

 1.Sistemul nervos  CENTRAL=ENCEFAL + MĂDUVA SPINĂRII

2.Sistemul nervos PERIFERIC= GANGLIONI NERVOȘI + NERVI: cranieni-12 perechi, spinali-31 perechi

Funcțional sistemul nervos este : SOMATIC=integrează organismul în mediul de viață  VEGETATIV=relgează activitatea organelor interne

Principala funcție -REFLEXĂ, realizată prin ACTUL REFLEX , iar traseul urmat de un reflex-ARC RELEX, după următoarea schemă:

Stimul –Receptor-Calea senzitivă  (aferentă)- Centru nervos-Calea motorie (eferentă) –Efector-Răspuns

REFLEXUL=REACȚIA DE RĂSPUNS A ORGANISMULUI LA ACȚIUNEA UNUI STIMUL.

Măduva spinării

Localizare: orificiul occipital –a 2-a vertebră lombară –conul terminal +o formațiune terminală-a 2-a vertebră coccigiană.

Foma: cilindrică, ușor turită antero-posterior

Alcătuirea externă: -două umflături –locul de origine a nevilor-membrele superioare=zona cervicală,  membrele inferioare=zona lombară

 -fisura mediană anterioară, șanțul median posterior, șanțurile laterale: anterioare, posterioare

  -formațiunea terminală+nervii lombari, sacrali, coccigieni= coada de cal

Alcătuirea internă: în secțiune transversală: substanța cenușie –formă de H- interior, formată din corpi  neuronali= centri nervoși, sub formă de COARNE=anterioare, laterale, posterioare.

 Bara transversală a H-ului =comisura cenușie, străbătută de canalul ependimar: LCR- lichidul cefalorahidian, substanța albă-periferie, formată din prelungirile  neuronilor =CORDOANE.

Caracteristici: legătura măduvei cu organele gâtului, trunchiului, membrelor -NERVI SPINALI-formați :rădăcina POSTERIOARĂ=SENZITIVĂ:ganglion spinal, rădăcina anterioară=MOTORIE, trunchiul=MIXT, ramuri.

Funcții:

1.REFLEXĂ-substanța cenușie-MEDULARE SOMATICE:ex: monosinaptice=reflexul rotulian, polisinaptice=de flexie

-VEGETATIVE:ex: vasoconstricția, defecația, micțiunea, dilatarea pupilei.

2.DE CONDUCERE-substanța albă-CĂI ASCENDENTE (senzitive): măduvă-creier

 -CĂI DESCENDENTE (MOTORII) : creier-efectori               

 

 

 

 

 

 

 

Compuși organici cu acțiune biologică: grăsimi-clasa a X-a

Grăsimile sunt amestecuri de esteri simpli sau micști ai glicerinei cu acizii grași. 

Stare naturală: se găsesc în semințele unor plante: floarea soarelui, soia in, ricin, în fructele de cocos și de măsline dar și în țesutul adipos al animalelor. Pentru a putea fi consumate sunt rafinate pentru a elimina mirosul neplăcut dar și culoarea închisă.

Proprietăți fizice: sunt lichide numite uleiuri sunt nesaturate iar cele solide sunt saturate. Sunt insolubile în apă deoarece nu conțin în moleculă atomi de hidrogen legați de atomi de oxigen, neputând forma legături de hidrogen cu apa.

Sunt solubile în solvenți nepolari datorită catenelor nepolare din structura lor.

Nu au un punct de topire fix, fiind amestecuri complexe de trigliceride, topindu-se într-un interval de temperatură.

Densitatea lor este mai mică decât a apei, deoarece catenele lor nu sunt strâns legate între ele, râmânând goluri de aer, ceea ce le face să plutească pe apă.

Importanța

Grăsimile sunt folosite în alimentație, la obținerea săpunului, a unor preparate cosmetice și farmaceutice.Uleiurile sicative din in, tung, sunt folosite pentru obținerea lacurilor și a vopselelor.

În organism, grăsimile sunt esențiale deoarece produc energie, 1 gram de grăsime produce 9,3 kcal.

 

Proprietățile fizice ale compușilor moleculari-clasa a VII-a

 1.Starea de agregare:

-solide: zahărul, acidul citric, naftalina.

-lichide: apă, acidul sulfuric, alcoolul etilic, apa oxigenată.

-gazoase: amoniac, acidul clorhidric, metanul, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon.

2.Solubilitatea în apă:

-solubile : zahărul, amoniacul, acidul clorhidric/sulfuric.

-puțin solubile: monoxidul și dioxidul de carbon.

-insolubile: hidrocarburile (benzina), masele plastice, dar solubile în solvenți organice: acetonă, benzină, cloroform.

3.Conductibilitatea electrică:

-soluțiile substanțelor moleculare conduc curentul electric: acidul sulfuric, acidul citric iar altele nu îl conduc: zahărul, naftalina.

 

Boli nutriționale-diabetul zaharat și obezitatea-clasa a VIII-a

1.Diabetul zaharat=o boală endocrină a pancreasului care se caractrizează prin hiperglicemie.

Tipuri: I, II, de sarcină (gestațional).

Cauzele: -alimentația dezechilibrată: excesul de dulciuri, seara.

               - predispoziția genetică

-          stresul, dezechilibru odihnă-activitate

-          obezitatea, alcoolismul

-          alte boli: oreionul

-          activitata fizică insuficientă.

Prevenirea: alimentația echilibrată

                    -organizarea rațională a programului

                    - verificarea periodică a glicemiei

                    -consult medical periodic

-          evitarea consumului de : tutun, alcool, droguri

-          folosirea îndulcitorilor speciali: zaharina.

14 noiembrie-Ziua Mondială a Diabetului Zaharat.

2. Obezitatea : boală metabolică în care greutatea corporală normală este depășită cu 20 %

Tipuri: gradul I, II, morbidă

Cauzele: supraalimentația, sedentarismul, stresul, anxietatea, predispoziția genetică, boli endocrine,  unele medicamente, dietele de slăbire.

Consecințele: boli cronice severe, copilărie: probleme respiratorii, hepatice, scăderea încrederii, stimei de sine, probleme  sociale

Prevenirea: un stil de viață sănătos.

 

 

Igiena sistemului locomotor-clasa a VII-a

 Factorii de risc: mecanici: pozițiile incorecte ale corpului, purtarea ghiozdanului  pe un singur umăr.

-fizici: temperatura prea ridicată/scăzută

-chimici: alcoolul, nicotina, sărurile metalelor grele

-biologici: virusuri, bacterii

Reguli de igienă: alimentație echilibrată, diversificată, exerciții fizice zilnice, mersul pe jos/cu bicicleta, joggingul, înotul, tenisul de câmp, exercițiile fizice cu aparate speciale.gimnastica

Boli, efecte: deformări de coloană: cifoză-zona toracală (cocoașă), lordoză-lombară, scolioză-devierea laterală-stânga, dreapta, traumatisme la articulații: entorse: întinderi/răsuciri ale ligamentelor, luxații: deplasarea oaselor din interiorul acestora, fracturi: închise, deschise, anchiloze (limitarea totală/parțială a mișcărilor unei articulații), artroze (degradarea treptată până la dispariția cartilajelor articulare).

Tratramentul-medicul specialist –ortoped: fracturi: imobilizarea definitivă: aparat ghipsat, act chirurgical. Vindecarea: 21-60 zile.

 

Recapitulare-circulația la animale-clasa a VI-a

 Mediul intern=sânge + limfă+ lichid interstițial

Sângele=plasma + elementele figurate: globulele roșii=eritrocite, hematii-transportă gazele respiratorii, globulele albe=leucocite-asigură imunitatea, trombocitele-coagulează sângele.

Grupele de sânge: 0,A,B,AB-transfuziile sangvine.

Imunizarea: vaccinuri, seruri.

Sistemul circulator sangvin uman=inima + vasele de sânge: artere, vene, capilare.

Inima: două atrii, două ventricule, pompează sângele în artere și-l preia, apoi din vene, are o activitate ritmică formată dintr-o sistolă, urmată de o diastolă.

Circulația sângelui este:completă, dublă: mare= sistemică: inimă-celulele corpului și mică=pulmonară-inimă și plămâni.

Peștii-inimă bicamerală, circulația-simplă, completă

Amfibienii-inimă tricamerală, circulația-dublă, incompletă.

Reptilele-inima tricamerală, excepție crocodilii-tetracamerală, circulația-dublă, incompletă.

Păsările-inima tetracamerală, circulația dublă, completă.

 

 

Prevenirea unor infestări cu paraziți din mediul apropiat-clasa a V -a

Organismele parazite sunt cele care trăiesc pe alte organisme vii producând boli numite parazitoze.

Clasificarea paraziților:

1.Externi: căpușa, păduchii, purecii, sarcoptul râiei.

2.Interni: viermii: cilindrici: limbricul produce boala numită ascaridioza, oxiurul produce boala=oxiuriaza, trichina=trichineloza, lați: tenia=teniază

Contaminarea se face astfel:

-fructe, legume nespălate

-apă contaminată

-direct de pe sol

-mâini murdare

-carne contaminată: vacă, porc

Simptomele infestării sunt: dureri de cap, greață, vărsături, constipație/diaree, balonări, lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate, tulburări nervoase.

Prevenirea/profilaxia:

-spălarea mâinilor cu apă, săpun înainte de fiecare masă, după folosirea toaletei

-spălarea fructelor,  a legumelor

-prepararea termică suficientă a cărnii

-menținerea igienei hainelor/ a locuințelor

-consumul de apă din surse sigure

-deparazitarea animalelor de companie.

 

Recapitulare-circulația la plante-clasa a VI-a

Circulația-transportul substanțelor în corpul plantei.

Factorii care o influențează: fotosinteza, respirația, transpirația.

Caracteristici:

-transportă seva brută/elaborată prin plantă

-factorii interni, externi influențează absorbția, circulația apei în plante.

1.Circulația sevei brute:

-conține apa și sărurile minerale absorbite de perișorii absorbanți ai rădăcinii, circulând ascendent prin vasele conducătoare lemnoase

-mecanismul absorbției este pasiv

-ajunge la frunză-fotosinteză.

2.Circulația sevei elaborate:

-conține substanțe organice produse prin fotosinteză, în frunză, circulând ascendent/descendent prin vasele conducătoare liberiene.

-mecanismul este activ, cu viteză mai mică decât seva brută.

 

 

Tehnologii artizanale pentru realizarea produselor cu specific tradițional pentru materialele metalice-clasa a VII-a

Prin prelucrarea fierului sunt confecționate următoarele categorii de obiecte:

1.Unelte agricole: sape, greble, seceri, coase, furci.

2.Unelte meșteșugărești: topoare, cuțite, scoabe.

3.Unelte păstorești: foarfece de tuns oile.

4.Unelte pentru uz gospodăresc: fărașe, cârlige.

5.Obiecte pentru țesut: părți componente ale războaielor de țesut.

Tehnicile de prelucrare a fierului sunt:

-la rece: lovirea repetată a pieselor cu ciocanul pentru obținerea formei dorite

-la cald: „fierberea fierului”: fierul devine moale, roșu, apoi este forjat prin lovire repetată, rapidă cu ciocane de forme, mărimi diferite:  potcoavele.

Meșteșugarii din domeniul prelucrării neferoaselor (cupru, aliajele lui, argint aur) sunt:

1.Arămarii, căldărarii: vase de aramă, acoperișurile bisericilor, cazane mari, găleți pentru apă, pocale bisericești, piese decorative.

2.Argintarii, aurarii: obiecte de podoabă: inele, cercei, broșe, salbe, decorau armele, piesele de îmbrăcăminte, obiecte de uz casnic: tacâmuri, cupe, solnițe.

Prelucrarea materialelor metalice se face prin tăierea artistică a tablei zincate pentru acoperișul caselor-dantelat-este o reproducere a decorului tradițional din lemn.

Noi posibilități de utilizare și decorare a produselor din materiale metalice este feroneria decorativă pentru: garduri, porți metalice, detalii pentru sobe, verande, balustrade, catarame, ținte.

Alte utilizări: argintul-industria textilă: șosete, saltele, periuțe de dinți, iridiul-ceasuri de mână, bijuterii, gadgeturi mici, busole, bujiile mașinilor, aurul-medicină, navete spațiale, motoare cu reacție