Tehnologii artizanale pentru realizarea produselor cu specific tradițional pentru materialele metalice -VII-

 

Tehnologii artizanale pentru realizarea produselor cu specific tradițional

pentru materialele metalice

 

Prin prelucrarea fierului sunt confecționate următoarele categorii de obiecte:

1.Unelte agricole: sape, greble, seceri, coase, furci.

2.Unelte meșteșugărești: topoare, cuțite, scoabe.

3.Unelte păstorești: foarfece de tuns oile.

4.Unelte pentru u gospodăresc: fărașe, cârlige.

Tehnicile de prelucrare a fierului sunt:

-la rece: pentru obținerea formei dorite

-la cald: potcoavele.

Meșteșugarii din domeniul prelucrării neferoaselor sunt:

1.Arămarii, căldărarii: vase de aramă, acoperișurile bisericilor, cazane mari, găleți pentru apă, pocale bisericești, piese decorative.

2.Argintarii, aurarii: obiecte de podoabă: inele, cercei, broșe, salbe, decorau armele, piesele de îmbrăcăminte, obiecte de uz casnic: tacâmuri, cupe, solnițe.

3.Tăierea artistică a tablei zincate pentru acoperișul caselor-dantelat-este o reproducere a decorului tradițional din lemn.

Formarea ionilor-clasa a VII a

Formarea ionilor

Ionii=particulele cu configurații stabile provenite din atomi prin cedarea /acceptarea electronilor.

Clasificarea ionilor:

1.Pozitivi-CATIONI =au sarcini electrice pozitive, se formează din atomii metalelor prin cedarea electronilor de pe ultimul strat din grupele 1-12, parțial 13-16, au caracter metalic, electropozitiv.

M-ne^{-       rezultă}             Mⁿ⁺    M-metalul, n-numărul electronilor cedați

            

Exemplu:

Na ·      – 1e^– ⟶ Na⁺

 Atomul de sodiu are 11p⁺ în nucleu și 11e^– în învelișul de electroni, repartizați astfel: K – 2e^–,

 L – 8e^–M – 1e^–. Cu un singur electron pe ultimul strat M, atomul nu are o configurație stabilă. Pentru a ajunge la o configurație stabilă, atomul de sodiu are tendința de a ceda electronul de pe ultimul strat. Cedează acest electron și rămâne cu 8e^– pe ultimul strat, stratul L, ajungând astfel la o configurație stabilă de octet. Se formează o particulă care nu mai este neutră din punct de vedere electric; aceasta este pozitivă, având un proton în plus față de numărul de electroni.

Această particulă se numește ion pozitiv de sodiu  iar procesul=ionizare: transformarea atomului în ion.

 

2.Negativi-ANIONI=au sarcini electrice negative, se formează din atomii nemetalelor prin acceptarea electronilor, au caracter nemetalic, electronegativ.

      =E  + ne^-                 E^n-   E-nemetalul, n-numărul electronilor acceptați

               

Exemplu:

                          ··

    =                        ·Cl··     +1e^-          Cl^-1

                          ··   

Atomul de clor are 17p⁺ în nucleu și 17e^– în învelișul de electroni, repartizați astfel: 

K – 2e^–, L – 8e^–, M – 7e^–  ceea ce reprezintă o configurație care nu este stabilă pe ultimul strat. Pentru a ajunge la o configurație stabilă de octet, atomul de clor acceptă 1e^–. În acest fel s-a format ionul negativ de clor, în care numărul electronilor, particule încărcate negativ, este mai mare decât numărul protonilor, particulele încărcate pozitiv. Datorită faptului că atomul de clor a acceptat 1e^–, acesta s-a transformat într-un ion negativ, încărcat cu sarcina electrică – 1 și notat Cl^–.

 

Alcoolii-clasa a X a

Compuși organici oxigenați –Alcoolii

Alcoolii sunt derivați ai hidrocarburilor obținuți formal prin înlocuirea unuia/mai multor atomi de hidrogen legați de atomi de carbon saturați, cu una/mai multe grupări –OH.

Formula generală este R-OH.

Clasificarea: după numărul grupărilor hidroxil sunt:

1.Monohidroxilici:alcooli cu o singură gupare hidroxil

2.Dihidroxilici:două –OH

3.Polihidroxilici:  mai multe grupări –OH

Denumirea alcoolilor se face prin adăugarea suflixului-ol la denumirea hidrocarburii

Exemple:

-metan + ol= metanol: CH₃ -OH sau alcool metilic

-etanol C₂H₅OH=CH₃-CH₂-OH sau alcool etilic

-glicerol/glicerina C₃H₈O₃ sau 1,2,3 propantriol

CH₂ - OH

|

CH - OH

|

CH₂ - OH

Proprietățile fizice

Punctele de topire şi de fierbere: legăturile de hidrogen determină puncte de topire şi de fierbere ridicate.

-exemple: metanolul= +65

-etanol=+78

-glicerina=+290

Solubilitatea: alcoolii inferiori sunt substanţe miscibile cu apa, adică se dizolvă în apă în orice proporţie, deoarece între moleculele lor şi moleculele apei se formează legături de hidrogen.

 

 

Organele de simț ale mamiferelor-X-

 

Organele de simț ale mamiferelor

Pielea-peștii au linia laterală, în tegument care sesizează curenții de apă.

Conține receptori tactili, termici, dureroși.

Rol:apărare, izolare termică, termoreglare, excreție.

Limba-are chemoreceptori=muguri gustativi situați în mucoasa linguală, în faringe, la nivelul

           papilelor gustative.

Rolul: alegerea hranei, declanșarea unor reflexe digestive, evitarea substanțelor dăunătoare din

            hrană.

Nasul-chemoreceptorii=neuornii olfactivi situați în mucoasa olfactivă, cu rol în miros. Neuronii

            au o dendrită, care are axoni ce formează nervul olfactiv.

Rolul: în căutarea hranei, apărare, evitarea unui pericol.

 

 

 

Integrarea funcțiilor de relație-clasa a VII a

 

Integrarea funcțiilor de relație

Funcțiile de relație asigură integrarea organismului în mediul său de viață cu ajutorul:

1.Organelor de simț-transformă stimuli din mediu, transformndu-i în impuls nervos care este transmis sistemului nervos.

2.Sistemului nervos –rcepționează informațiile din mediul extern, intern producând răspunsurile motorii și secretorii.

3.Glandelor endocrine-produc modificări pe tot parcursul vieții.

4.Sistemului locomotor-asigură deplasarea corpului și modificarea poziției acestuia.

Calitatea alimentelor și caracteristicile organoleptice ale acestora-clasa a V a

 

Calitatea alimentelor și caracteristicile organoleptice ale acestora

Calitatea produselor alimentare este dată de măsura în care acestea satisfac necesitățile consumatorilor.

Factorii care influențează calitatea sunt:

1.Caracteristicile organoleptice-organele de simț care ne ajută în felul următor:

Organ de simț vizual-ochii: forma, mărimea, culoarea produselor alimentare.

                        tactil-pielea : ne indică cât de tare, moale, uscat, umed este produsul alimentar.

                       olfactiv-nasul-tipul aromei, bun, alterat.

                       gustativ-limba: gustul: dulce, amar, acru, sărat.

                       auditiv-urechea:sunetele produse la deschiderea alimentelor.

2.Valoarea nutritivă: proteine, glucide, lipide, vitamine, mineralele conținute.

3.Valoarea energetică: energia se măsoară în calorii, 1 gram de glucide, proteine=4,1 Kcal,

                                       1 gram de lipide=9,3 kcal, 1kcal=1000 calorii.

4.Valoarea estetică: aspectul exterior, estetica ambalajului.

 

Fișa tehnologică a unui suport pentru creioane

Denumirea produsului: suport pentru creioane

Materiile prime, materialele necesare: semifabricate, lipici, banda adezivă, carton, aracet, markere,ornamente

Caracterizarea produsului: are un corp de formă ovală, sprijinit pe un suport.

Schița produslui :                            

                      

Tehnologia de execuție: alegerea materialului necesar conform dimensiunilor, calității dorite.

Operațiile tehnologice: măsurarea, tăierea, asamblarea, finisarea, lăcuirea.

Ambalarea: împachetarea pentru protejare.

Depozitarea: locuri uscate.

 

 

Calitatea aerului, a apei și a solului-clasa a VIII a

 

Calitatea aerului, a apei și a solului

1.Factorii poluanți ai aerului: ozonul (O3 în straturile inferioare, datorită reactivității ridicate) dioxidul de sulf + apa=ploi acide, oxizii de azot, amoniacul, benzenul, benzopirenul.

Măsuri de prevenire a poluării: extinderea spațiilor verzi, autovehicule mai puțin poluante, reducerea emisiilor cu efect de seră.

2.Factorii poluanți ai apei: reziduurile menajere, industriale, substanțele chimice folosite în agricultură, masele plastice.

Măsuri de prevenire a poluării: folosirea filtrelor pentru epurarea apelor uzate, spații pentru colectarea deșeurilor, zone protejate pentru bazinele acvatice, barajele.

3.Factorii poluanți ai solului: erbicidele, insecicidele, fungicidele, pesticidele, îngrășămintele chimice.

Măsuri de prevenire a poluării: folosirea echilibrată a acestor substanțe, extinderea spțiilor verzi, modernizarea sistemelor de irigații, desecările, reducerea eroziunii solului prin plantarea arborilor.

Regnul Protista-clasa a IX-

 

Protistele

Sunt organisme eucariote, unicelulare, solitare, coloniale, pluricelulare, fără organe.

Mediul de viață: terestru, acvatic, în corpul altor organisme.

Nutriția: autotrofă, heterotrofă saprofită/parazită.

Înmulțirea: asexuată-diviziune longitudinală/transversală

                    sexuată-participarea a doi indivizi.

Clasificarea:

1.Protiste autototrofe cu caracter de plante: algele=talofite pentru că au corpul numit tal.

Filum Clorophyta-alge verzi-pigmentul verde-clorofila, exemple: verzeala zidurilor, salata de mare.

Filum Rhodophyta-alge roșii-pigmentul roșu-ficoeritrina, exemplu: Ceramium rubrum.

Filum Phaeophyta-alge brune-pigmentul brun-fucoxantina, exemplu:Fucus.

Filum Euglenophyta-Euglenele-Flagelate-au flagel –Euglena verde

2.Protiste heterotrofe cu caracter de fungi: oomicetele: Plasmopara viticola-produce mana viței de vie.

3.Protiste heterotrofe cu caracter de animale:

-sarcodinele: amiba are pseudopode

-ciliatele:parameciul are cili

-zooflagelatele: tripanosoma –produce boala somnului prin musca țețe

-sporozoarele: plasmodiul malariei –produce malaria=friguri de baltă-înțepătura femelei țânțarului Anofel. Babesiile la bovine-căpușă-descoperite de Victor Babeș.

Importanța: produc oxigenul în apa, hrană pentru om, animale, îngrășământ natural.

Efecte negative: produc boli la plante, animale, om.

Evaluare sumativă-sistemul circulator-VI-

 

Test de evaluare sumativă

Numele:

Clasa:a VI-a A                                                                                                             Data:

Alege varianta/variantele corectă/corecte

1.Grupele de sânge : a.ajută la realizarea transfuziilor de sânge

b.sunt reprezentate de O care este primitor uiversal și AB donator universal

c.apar ca urmare a prezenței antigenelor pe hematii

d.sunt reprezentate de O,A,B,AB

2.Dobândirea anticorpilor se poate face:

a.la naștere   b.cu ajutorul vaccinurilor  c.în urma anumitor  îmbolnăviri  d.prin antibiotice

3.Care sunt particularitățile inimii:

a.are două atrii la bază și două ventricule la vârf

b.între camerele inimii din partea stângă sunt 3 valve

c.pereții ventriculului stâng sunt mai groși

d.are un mușchi striat, numit miocard

4.Arterele se deosebesc de vene prin:

a.elasticitatea pereților  b.conductibilitata pereților  c.excitabilitatea pereților  d.extensibilitatea pereților

5.Circulația mare: a.începe din ventriculul stâng  b.participă artera aortă  c.capilarele lasă oxigenul celulelor  d.participă artera pulmonară

6.Circulația mică: a.începe din ventriculul drept  b.participă venele pulmonare  c.plămânii eliberează dioxidul de carbon  d.durata acestui circuit este de 8 secunde

Subliniază greșelile din text

7.Automatismul este proprietatea miocardului de a răspunde la stimuli.

8.Zgomotul sistolic este scurt și se produce la închiderea valvelor bicupsidă.

9.Tensiunea arterială maximă este diastolică și are valori de 120-140 mm Hg.

10.Inima amfibienilor este dublă, având o circulație dublă și completă.

11.Capilarele provin din venule  fiind vasele care asigură schimburile gazoase.

12.Descrie o lucrare practică, la alegere.

13.Explică cele două tipuri de circulație ale sângelui

Punctaj: 1-11 = 0,5 x 11=5,5p  12=1p  13=1,25 x 2=2,5p  1p-oficiu   SUCCES !

 

 

 

Evaluare formativă-clasa a V a: lacul și tundra

 

Test de evaluare formativă

Numele:

Clasa: a V a

Data:

1.De  ce cămila poate rezista mult timp fără a bea apă?

2.Cum poate sta nufărul pe suprafața apei ?

3.Cu ce se poate apăra un melc ?

4. Ce fel  de relație este între leu-antilopă ?

5.Care sunt adaptările animalelor în zona de tundră ?

6.Enumeră două exemple de plante și două de animale din zona de margine a unui lac

7.Notează un exemplu de lanț trofic dintr-un lac

8.De ce animalele din deșert sunt active spre seară?

9.Precizează două funcții ale lacului

Punctaj:1-9=1 x 9=9p, 1p oficiu, succes !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Punctaj:1-9=1 x1 =9p 1 punct se acordă din oficiu . Succes !

Oceanele-clasa a V a

 

Oceanele

Caracteristicile biotopului

-substrat-nisipos, pietros

-temperatura-specifică zonei geografice

-lumina- ajunge la mică adâncime

Caracteristicile biocenozei

-zona de adâncime-peștele viperă

-zona pelagică-balena

-zona litorală-focile

Clasificarea relațiilor :

1.De hrănire: fitoplancton-pește-balenă-om

2.De apărare: caracatița se apără de rechini prin  ”cerneală”

3.De înmulțire: peștii își depun ouăle printre alge

Rolul oceanului:

-sursă de hrană

-agrement

Efecte negative:

-poluarea

-reducerea numărului unor specii-protejate prin lege-balena