Excreția la plante-clasa a X-a

 Se realizeză prin transpirație=eliminarea apei sub formă de vapori și prin gutație=elminarea apei sub formă de picături.

Organul responsabil: frunza: celulele epidermice au cuticulă cu cutină care împiedică evaporarea

-stomatele: mecanism osmotic: ostiola se deschide la lumină, se închide la întuneric-se reglează cantitatea de apă.

Gutația-se produce când este exces de apă în sol, aerul este: cald, umed, iar picăturile se observă în vărful frunzelor în: sere, păduri, dimineța.

Rolul transpirației:

-împiedică supraîncălzirea plantelor

-asigură ascensiunea sevei brute: ionii minerali necesari.

-favorizează fotosinteza, respirația

-asigură circuitul apei în natură

 

 

Hipofiza-glanda endocrină pituitară/„creier endocrin”-clasa a VII-a

Glandele endocrine-secretă hormoni, sunt glande cu secreție internă.

Localizarea-la baza encefalului -șaua turcească-

Mărimea-bob de fasole

Greutatea-0,5 grame

Alcătuirea: trei lobi: anterior, intermediar= adenohipofiza,  posterior=neurohipofiza.

Clasificarea hormonilor:

1.TROPI/glandulotropi: controlează activitatea altor glande endocrine- hipofizei- ”creier endocrin : tiroidei, suprarenalelor, gonadelor: ovare, testicule.

2.NETROPI/nonglandulotropi: hormonul de creștere-STH, prolactina-creșterea glandelor mamare în timpul sarcinii, vasopresina, ocitocina, MSH.

Disfuncții  (dereglări) endocrine

Hiposecreția de STH= nanism hipofizar-piticism –H=1,20 cm, intelect normal-copil, adult-îmbătrânire timpurie.

Hipersecreția de STH= gigantism-H=peste 2 m –copil, adult-acromegalia-creșterea exagerată a extremităților, a unor organe interne (inima, ficat, rinichi, limba)

Hormonii secretați de neurohipofiză

- ocitocina=contracția musculaturii uterului în timpul nașterii, expulzia laptelui

-vasopresina=ADH, antidiuretic-menține echilibrul normal al lichidelor extracelulare ale corpului  

Hipersecreție ADH=exces de hormoni: boala diabet inspid –poliurie=urină multă, polidipsie=lichide multe

Hiposecreția =deficit de hormon-creșterea tensiunii arteriale

 

 

Genetica umană-clasa a IX-a

Este ramura geneticii care studiază ereditatea și variabilitatea omului.

Metodele de cercetare în genetica umană sunt:

1.Realizarea arborelui genealogic=ancheta familială: se pot studia transmiterea de-a lungul generațiilor atât a caracterelor normale cât și a unor boli genetice.

2.Studiul gemenilor monozigoți: provin în urma segmentării unui ovul după fecundație, sunt de același sex. Gemenii dizigoți provin din fecundarea concomitentă a două ovule de către doi spermatozoizi diferiți.

Rolul: stabilirea rolului factorilor genetici, de mediu în: longevitate, manifestarea talentului, sensibilitatea la medicamente, etc.

3.Metode biochimice- studiul ADN-ului

4.Metode statistice-stabilirea structurii genetice a populației cu rolul de inițiere a unor programe de profilaxie  a patologiilor genetice.

5.Studiul familiilor cosangvine (între rude apropiate): copilul rezultat astfel este supus riscului unor malformații congenitale.

 Cariotipul uman normal =totalitatea cromozomilor-46: 23 de perechi: 22 de perechi de cromozomi somatici-autozomi și o pereche de cromozomi sexuali-heterozomi notați XX-femeie, XY-bărbat.

Cromozomii sunt grupați în 7 grupe notate de la A la G, în ordinea mărimii lor. Cromozomul X determină sexul feminin dar numai în absența cromozomului Y.

Pe cromozomul Y se găsesc gene care determină sexul masculin.

Rolul cariotipului: detectarea anomaliilor cromozomiale, evaluarea riscului de avort.

Pădurea-clasa a V-a

Este un ecosistem terestru natural fiind numit „aurul verde”, și „plămânul planetei”, acoperind 31 % din suprafața pământului.

Clasificarea:

1.De foioase: cuprinde arbori cu frunze căzătoare în amestec cu arbuști și plante ierboase.

Arbori:stejar, fag, ulm, mesteacăn.

Arbuști: corn, păducel, mur, alun.

Plante ierboase: ghiocel, viorele

Nevertebrate: viermi, melci, rădașca

Vertebrate:șopărle, ciocănitori, pupăza,cucul, veverița,vulpea,mistrețul, căprioare.

Lanțurile trofice-numeroase.

2.De conifere: arbori cu frunzele în formă de ace, persistente tot anul și florile grupate în conuri.

Se mai numesc rășinoase deoarece au rășină=substanță lipicioasă, cu rol cicatrizant.

Arbori:brad=brădete, molid=molidișuri, pin, zada=laricele cu frunze căzătoare

Arbuști: afinul, merișorul, cocăzul

Plante ierboase: ferigile, mușchii

Nevertebrate: omida păroasă a molidului-insecte, viespea

Vertebrate: ursul, jderul, capra neagră, râsul, forfecuța, cocoșul de munte.

Lanțurile trofice: mai puține.

3.De amestec=mixte: fag, carpen, ulm, brad, molid.

Importanța pădurilor:

- producător de oxigen

-fixează solul, prevenind alunecările de teren, inundațiile, eroziunea solului

-participă la circuitul apei în natură

-habitatul multor specii

-vânat, hrană, adăpost, materii prime pentru industrie, rol recreativ

Efecte negative ale omului:

-defrișările

-vânat excesiv

-reducerea biodiversității

 

 

Particularități ale sensibilității la vertebrate-clasa a VII-a

1.Organele electrice ca organ de simț: Somnul de Nil, Țiparul electric, folosesc curenți electrici cu valori între 450-700 volți, cu rolul de: apărare, capturarea hranei, orientarea în mediu, ocolirea obstacolelor, comunicare.

2.Ochii pentru vederea nocturnă: au un strat reflectorizant=tapetum lucidum care reflectă lumina ajunsă la retină, îmbunătățind vederea nocturnă prin creșterea stimulilor luminoși disponibili celulelor receptoare.

3.Mirosul cu ajutorul limbii: folosit de șerpi pentru: apărare, hrănire, orientarea în spațiu.

4.Biosonarul –organ specializat pentru captarea sunetelor: delfinii, liliecii, balenele, unele păsări: folosesc ecolocația, emițând sunete cu frecvență înaltă care ricoșează de obiectele/organismele din vecinătate, revenind sub formă de ecou (ultrasunete).Rolul: orientare, apărare, hrănire.