Impactul tehnologiilor de producere și utilizare a energiei asupra individului, a societății și a mediului -clasa a VIII a Educație tehnologică

 Clasificarea efectelor produse:

1.Poluare: termocentrala-ploi acide, emisii de gaze-bronșite  cronice, extragerea cărbunelui-pulberi poluante.

2.Contaminarea radioactivă: centrala nuclearoelectrică.

3.Modificarea peisajului, a ecosistemelor, a varietății, a numărului de specii, defrișări masive-hidrocentrala, centrala eoliană.

4.Poluare vizuală, fonică, mutarea habitatelor păsărilor, perturbări în migrația lor-turbina eoliană,

5.Reducerea suprafețelor agricole-centrala solară, centrala eoliană.

6.Cutremure de intenstate redusă-centrala geotermală.

7.Efecte negative asupra activității piscicole-centrala mareomotrică.

Tehnologii artizanale pentru realizarea produselor din materiale lemnoase cu specific tradițional-clasa a VII a Educație tehnologică

Tăierea lemnului urma un ritual: oamenii alegeau lemnul de tăiat (uscat, bătrân), îl tăiau cu joagărul, topoare, buștenii erau trași cu caii, pe plute.

Meserii: Dulgheri-se ocupă cu grinzile, bârnele caselor,

Rotarii-roți de care, de căruțe,

Drănițarii-draniță=șndrilă

 Dogarii-căzi, ciubere, butoaie

 Împletitorii de nuiele-coșuri, garduri, obiecte decorative.

Tradițiile locale: Tulnicul din Țara Moților, Biserici de lemn, mânăstirile –Bucovina, Moldova, porțile maramureșene

Decorarea produselor lemnoase: cu fâșii metalice, cioplirea stâlpilor, arderea =pirogravarea, pictarea mobilierului, sculptare.

Motivele ornamentale: puncte, linii, motive: florale, din frunze, zoomorfe, antropomorfe, cosmice, semnătura personală.

Elemente de tehnologia creșterii animalelor domestice-clasa a V a Educație tehnologică

Etapele necesare creșterii animalelor domestice sunt :

1.Hrănirea-rația furajeră=tainuri-porții date la ore fixe.

2.Adăparea: apă curată, nu prea rece, folosindu-se: adăpători automate, găleți, jgheaburi

-exemple: o vacă are nevoie de 110 l/apă/zi, o gâscă-1,5l/apă/zi

3.Lucrări de îngrijire: menținerea sănătății, producții bune, condiții potrivite de viață, igiena animalelor, a adăposturilor, a produselor obținute.

Exemplu la cai: îngrijirea corporală: bușumat, țesălat, periat coada, coama, îngrijirea copitelor, potcovit.

 

Particularități ale sensibilității la vertebrate-clasa a VII a

1.Organele electrice ca organ de simț: Somnul de Nil, Țiparul electric, folosesc curenți electrici cu valori între 450-700 volți, cu rolul de: apărare, capturarea hranei, orientarea în mediu, ocolirea obstacolelor, comunicare.

2.Ochii pentru vederea nocturnă: au un strat reflectorizant=tapetum lucidum care reflectă lumina ajunsă la retină, îmbunătățind vederea nocturnă prin creșterea stimulilor luminoși disponibili celulelor receptoare.

3.Mirosul cu ajutorul limbii: folosit de șerpi pentru: apărare, hrănire, orientarea în spațiu.

4.Biosonarul –organ specializat pentru captarea sunetelor: delfinii, liliecii, balenele, unele păsări: folosesc ecolocația, emițând sunete cu frecvență înaltă care ricoșează de obiectele/organismele din vecinătate, revenind sub formă de ecou (ultrasunete).Rolul: orientare, apărare, hrănire.

Elemente de confort ambiental-clasa a VI a

Confortul=totalitatea condițiilor materiale care asigură o existență  civilizată, comodă, igienică.

Factorii care asigură confortul sunt:

I.SPAȚIALI/de construcție:

-împărțirea optimă a spațiului locuinței

-forma/dimensiunile interioarelor

-aranjarea obiectelor

-existența instalațiilor de utilități

-finisajele interioare ale pereților/pardoselilor

II.FIZIOLOGICI, PSIHOLOGICI :

-compoziția, temperatura, umiditatea  aerului=microclimatul

-culoarea, iluminarea, zgomotul

-estetica /igiena interioarelor

Amenajarea locuinței=personalitatea familiei

Extragerea pigmenților clorofilieni-Lucrare practică-clasa a VI a

Materiale necesare: frunze de mușcată/begonia, mojar cu pistil, acetonă, pahare Berzelius, pâlnii de filtrare, hârtie de filtru, eprubete, stativ pentru eprubete.

Desfășurarea lucrării: se rup frunzele mărunt, apoi se pun în mojar strivindu-le cu pistilul și amestecându-le cu acetona. Se toarnă amestecul în paharul Berzelius și se filtrează.

Obsrvarea preparatului/Concluzii: se obține o soluție de culoare  verde intens care cuprinde pigmenții asimilatori (verzi și galbeni) care au fost extrași din cloroplastele frunzelor.

Pajiștea de câmpie-clasa a V a

Este un ecosistem terestru acoperit de plante ierboase.

Caracteristicile biotopului:

• Temperatura medie anuală este de 10-11 º C
• Precipitațiile sunt reduse
• Viteza vântului este variabilă

Caracteristicile biocenozei:

• Plantele ierboase sunt rezistente la secetă: macul, cicoarea, pelinul
• Plante medicinale: coada șoricelului, menta, mușețelul.
• Arbuști: măceșul, păducelul
• Nevertebrate: greieri, lăcuste, râme
• Vertebrate: gușterul, prepelița, graurul, uliul, popândăul, șoarecele de câmp.
• Animalele sunt mici pentru a se putea ascunde
• Lanțurile trofice sunt multe

Importanța pajiștelor:

• Nutreț pentru animalele domestice
• Hrănirea albinelor
• Recreerea oamenilor
• Captarea, stocarea gazelor cu efect de seră

Trebuie protejate și conservate pentru menținerea echilibrului ecoistemelor.

Caracterul acid sau bazic al unei soluții de acid/bază-clasa a VII a Chimie

Se stabilește cu ajutorul indicatorilor și se exprimă numeric prin pH.

pH-ul este o măsură a tăriei caracterului acid/bazic al unei soluții apoase. Noțiunea de pH a fost introdusă de chimistul suedez Sorensen în anul 1909, ca puterea hidrogenului.

 Soluțiile cu pH =1-6=acide

Soluțiile cu pH=7=neutre

Soluțiile cu pH =8-14=bazice

Indicatorii sunt substanțe organice care-și modifică culoarea în mediu acid/bazic.

Exemple: turnesolul, fenolftaleina.

Culoarea turnesolului este: albastru=mediu bazic, roșu=mediu acid.

Culoarea fenolftaleinei este: roșu-carmin=mediu bazic, incoloră=mediu acid.

Practic determinarea pH-ului se realizează cu hârtie indicator de pH (benzi imprimate cu amestecuri de indicatori). Se pot folosi și pH-metre

Promovarea unui produs -clasa a V a Educație tehnologică

 

Calcule stoechiometrice pe baza ecuațiilor reacțiilor chimice care au loc cu un randament-clasa a VIII a Chimie

             Randamentul chimic este mărimea care măsoară eficiența unei reacții chimice. Se exprimă în % , calculându-se în funcție de cantitatea de reactant introdusă în reacție, după formula următoare:

η=masa sau cantitatea de reactant transformată/masa sau cantitatea de reactant introdusă x 100

În funcție de cantitatea de produs de reacție, se calculează după formula:

η=cantitatea practică/cantitatea teoretică x 100

În calcule se lucrează numai cu cantitatea de reactant care se transformată sau cu o cantitate  teoretică de produs de reacție.

Problemă: Din reacția a 42,6 grame clor cu fier, se obține 52 grame clorură de fier.(III). Determină randamentul reacției chimice.

Datele problemei: m=42,6 g Cl₂    m=52 g FeCl₃

Se cere: η=? 

Rezolvare: 2Fe + 3Cl₂  formează 2FeCl₃   

             2 moli Fe   + 3 moli Cl₂ formează 2 moli FeCl₃

M_Fe =56 g/mol

M_Cl2 = 2 x 35,5= 71 g/mol

M_FeCl3= 56 + 3 x 35,5 = 56 + 106,5 =162,5 g/mol

Înlocuim în reacția chimică:

2 x 56 g Fe + 3 x 71 g Cl₂ formează 2 x 162,5 g FeCl₃

112 g Fe + 213 g Cl₂ formează 325 g FeCl₃

a.Calcularea randamentului în funcție de masele de FeCl₃

213 gCl₂ ...........................325 gFeCl₃

42,6 gCl₂............................x gFeCl₃

213/42,6 =325/x   x=42,6 x 325/213= 65 gFeCl₃

m=65gFeCl₃ la un  randament de 100 %

Comparăm acest rezultat cu valoarea din datele  problemei  și constatăm că valoarea din datele problemei este mai mică decât cea obținută, înseamnă cu nu a reacționat toată masa de clor. Spunem că reacția chimică a avut loc cu un anumit randament.

Înlocuind în formulă : η/100=cantitatea practică/cantitatea teoretică obținem:

η/100=52/65  η=100 x 52/65 = 80 %

b.Calcularea randamentului în funcție de masele de Cl₂

          3 x  71g              2 x 162,5g

2Fe + 3Cl₂ formează 2FeCl₃

              X                    52 g

X= 52 x 3 x71 /2x 162,5  X=34.08 g Deci masa=34,08gCl₂

η/100=cantitatea de reactant transformată/cantitatea de reactant introdusă

η/100=34,08/42,6     η =34,08 x100/42,6= 80  %   η=80 %  

 

 

 

 

Probleme-concentrația procentuală de masă-clasa a VII a Chimie

1.  Calculează concentrația unei soluții care conține 19 g sare dizolvată în 73 g apă.

      Date și cerințe: m_d = 19 g
                               m_apă = 73 g

    Rezolvare:
                     m_s = 19 + 73 = 92 g soluție
                    dacă în 92 g soluție ................. se găsesc 19 g sare
                     în 100 g soluție ......................... c%
                     c = 100 X 19 /92= 20,65 %

 

2.Determinarea concentrației procentuale de masă a unei soluții când se cunosc masa dizolvatului și masa apei.

Problemă: Sofia dizolvă 20 g sare în 80 g apă? Ce concentrație va avea soluția obținută?

Date și cerințe:

                       m_d=20 g

                       m_apă=80 g

                       c=?

Rezolvarea: c=m_d/m_s  x 100 c=20/100 x 100=20 % c=20 %

                    m_s=m_d + m_apă =20 + 80 =100 g soluție

                    în 100 g sol. ................................20 g sare

                    în 100  g sol. ................................c g sare

                    100/100=20/c  c=20 x 100/100 = 20 g sare  c= 20 %

 

3.Determinarea masei de soluție când se cunosc masa de substanță dizolvată și concentrația.

Problemă: Daria dorește să obțină o soluție de alcool de concentrație 10 %.Ea are la dispoziție 20 g alcool și apă. Ce masă de soluție poate obține? Ce masă de apă folosește?

Date și cerințe: c=10 %

                         m_d=20 g alcool

                         m_s=?

                         m_apă=?

Rezolvarea: c=md/ms x 100  ms=md/c x 100= 20 /10  x 100=200 g sol. alcool

                   mapă=ms-md= 200- 20=180 g apă

                   în 100 g sol. ................10 g alcool

                        x   g sol. .................20 g alcool

                        x=100 x 20/ 10= 200 g sol. alcool

 

4.Determinarea masei de substanță dizolvată când se cunosc masa soluției și concentrația acesteia.

Problemă: Tonia a preparat 400 g soluție de zahăr de concentrație 20 %. Ce masă de zahăr a folosit ?  Ce masă de apă a fost necesară?

Date și cerințe: ms=400 g

                         c=20 %

                         md=?

                         mapă=?

Rezolvarea: c=md/ms  x 100  md = c x ms /100 = 20 x 400/100=80 g zahăr

                     mapă=ms-md= 400-80=320 g apă

                     în 100 g sol.  .....................20 g zahăr

                     în 400 g sol. ......................x g zahăr

                      x=400 x 20 /100=80 g zahăr

                      mapă=ms-md= 400-80= 320 g apă

Alchinele--clasa a X a

Alchinele (acetilene) sunt hidrocarburi nesaturate, aciclice care conțin o legătură triplă între doi atomi de carbon (C≡C).

Formula moleculară generală este: C_nH_2n-2

Seria omoloagă- prin înlocuirea lui n din formula generală cu valori întregi succesive de la 2,3,4….

Denumirea alchinelor se face înlocuind sufixul "-an" (din denumirea alcanului) cu sufixul

"-ină". Începând de la al treilea termen al seriei omoloage a alchinelor, în denumire se precizează poziția triplei legături.

 

n=2 C₂H₂ –etină/acetilenă  CH≡CH

n=3 C₃H₄ –propină            CH≡C-­CH3

n=4 C₄H₆-1-butină             CH≡C-­CH2­-CH3

n=4 C₄H₆-2-butină             CH3-­C≡C­-CH3

n=5 C₅H₈-1-pentină           CH≡C­-CH2-­CH2-­CH3

n=5 C₅H₈ -2-pentină          CH3­-C≡C-­CH2-­CH3

n=6   C₆H₁₀   hexina

n=7   C₇H₁₂   heptina

n=8   C₈H₁₄   octina

n=9   C₉H₁₆    nonina

n=10  C₁₀H₁₈  decina

 

Izomeria alchinelor:

1.de catenă-determinată de poziția diferită a atomilor de carbon în catenă, apare de la n ≥ 5.

 

Exemplu: CH ≡ C ─ CH2 ─ CH2 ─ CH3       1-pentina

 

                CH ≡ C ─ CH─ CH3 

                                  ׀

                                 CH3                              3-metil- 1- butina

 

2.De poziție - determinată de poziția legăturii triple în catenă și  apare de la n  ³ 4

Exemplu:  

C4H6 are 2 izomeri de poziție      CH ≡ C ─CH2─CH3 1-butina

                                                      CH3 ─ C ≡ C─CH3 2-butina

Obținerea acetilenei din carbid

CaC₂ + 2H₂O rezultă  Ca(OH)₂  + C₂H₂  Hidroliza carbidului este o reacție puternic exotermă.

Proprietăţi fizice

Starea de agregare: acetilena, propina, 1-butina sunt gaze, următorii termeni sunt lichizi, iar termenii superiori sunt solizi.

Puncte de topire și fierbere sunt ușor mai ridicate decât ale alcanilor și alchenelor cu același număr de atomi de carbon.

Solubilitatea:  parțial solubile în apă, solubile și în solvenți organici: acetona.

Acetilena nu poate fi transportată în stare lichefiată, în tuburi sub presiune, deoarece în aceste condiții explodează. Pentru transportarea ei se folosesc tuburi de oțel umplute cu o masă poroasă îmbibată cu acetonă, în care acetilena este foarte solubilă.

Densitatea: este mai mare decât a alcanilor, alchenelor respective, mai mică decât a apei.

 

 

 

Importanța practică a alchenelor-clasa a X a

Etena și propena au cele mai multe utilizări:

-ca materie primă pentru obţinerea unor compuşi chimici: etanoul-folosit la băuturile alcoolice, ca solvent, industria farmaceutică, industria cosmetică, etilenglicol-folosit ca antigel, glicerina -folosită în industria farmaceutică și cosmetică, acid acetic -oțet, prepararea aspirinei.

-etena accelerează încolțirea semințelor, înflorirea și coacerea fructelor și a legumelor.

-monomerii pentru obţinerea maselor plastice

-cloroetena=clorura de vinil formează prin polimerizare PVC-policlorura de vinil: material izolator, confecționarea conductelor

-tetrafluoroetena-teflonul: medicină: proteze pentru sistemul circulator, în electronică

-stirenul sau feniletena-polistirenul

-caucicul natural-cauciucul sintetic. 

 

Igiena organelor de simț-clasa a VII-a

 1.Factorii de risc: mecanici, fizici: lovituri, obiecte ascuțite, lichide la diferite temperaturi, lumina prea slabă, prea puternică, zgomotele puternice, prelungite, temperaturile ridicate.

2.Factorii chimici: HCl-acid clordidric, baze: soda caustică, petrol, benzină, detergenți.

3.Factori biologici: bacterii, ciuperci, virusuri.

Reguli de igienă: evitarea folosirii/introducerii obiectelor în urechi, nas, ochi, gură.

-evitarea strigăturilor, loviturilor în ureche.

-protejarea capului, a extremităților împotriva frigului.

-eliminarea dopului de ceară  de către  medic.

-tratarea infecțiilor faringelui

Boli: micoza-ciuperci, acneea-bacterii, rinita alergică-alergeni, conjuctivita, otita, stomatita aftoasă-cavitatea bucală, limba, polipii-cavitatea nazală.

1 Decembrie 2025

 La mulți ani ! România mea cea scumpă și mândră. Îți urez de ziua ta tot ce este  mai bun în ea: pace, prosperitate, belșug, armonie și înțelegerea să ducă la o nație împlinită, mereu unită și fericită, cu credință și dreptate spre o Românie Mare !